Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-06-08 / nr. 119
ANULULXXXVI-lea n-I 119 NUMARUL Leu Braşov, Vineri 8 Iunie 1923 Redicţia şi Administraţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 200 Iei Pentru streinatate 500 lei Anunţuri, reclame, după tarif Fondată la 1838 de George Banţiu Apare în fiecare zi de lucru D-l Iorga are ce are cu opoziţia unită. Guvernul? Poate vota „Roşite* şi „Credite industriale*. 0-1 lorga ie dă pace. Ţara, însă, nu uită că sprijinitorul Brătienilor nu poate cere încrederea ei !.. SCRISORI Pili BUCUREŞTI La banchetul din Craiova, cei doai pretendenji la moştenirea politică a d-lui I. Brătianu — ara z's d nil Duca şi Mârzescu — s’au salutat graţios cu titlul de «scumpul şi nedespărţitul meu prietin", când se ştia că d-l Mârzescu vede un rival serios in d-l Duca. Cei nemij(*ti au rămas surprinşi de fră;U dintre cei doul pretendent la şefia partidului şi mal ales eh perfecta ap’.tate de vederi în ceea ce priveşte rolul tineretului în regenerarea partidului liberal. Faptul avea o explicaţie nu greu de ghicit : cei doai simt că al treilea câştigă şi cel de al treilea este d-l Vintilă Brătianu. Ziarul „Lupta" dă ca sigură retragerea d-lui Ion Bătianu de la conducerea partidului Liberal şi desemnarea ca şef a fratelui său Vintilă. Către această soluţiune îndreaptă d-l I. Brătianu criza din partidul liberal — considerând că a sosit momentul tranşărei ei. Astfel informaţia ziarului bucureştian are cei mai mulţi soţi să fie curând confirmată de fapte. **» Ceea ce e sigur, d-l Ion Brătianu nu mai are vigoarea de a conduce barca partidului şi cel dintâiu a constatat-o în guvernarea de astăzi, care, neîndoios, nu este a d-sale ci a fratelui său Vintilă. D-l Vintilă Brătianu s’a impus prin acte de voinţă proprie bine plasate şi prin organizarea forţei formidabile bancare a partidului. Nu s’a mulţumit, iasă, la rolul pe care ii fixase partidul ci, stăpân pe finanţa liberală, a făcut acte de autoritate în partid, reuşind, în ultima guvernare, să fie factotumul guvernului prezidat de fratele său mai mare, obosit şi plictisit ca un Sultan ce a domnit cum a vrut şi cu cine a vrut. D-l Ion Brătianu, cunoscând rivalitatea grupărilor din partid — Al. Constantinescu — Vintilă Brătianu — n’a făcut decât să înlăture izbucnirea crizei atunci când încă d-l Vintilă Brătianu nu era pregătit să-i urmeze și actualul șef de guvern a lăsat toată libertatea fratelui său în conducere, tocmai ca să-i facă pedestalul succesiune! Astăzi, după semnele văditei fierberi din sânul partidului liberal, şeful vrea să lichideze succesiunea sa. D-l Vintilă Brătianu va fi şeful partidului liberal mult mai devreme decât se crede. * * Tinerii, grupaţi în jurul a-lor Duca şi Mârzescu, i se pregătesc nu sâ nu scape poziţia pe care o au astăzi ci sa smulgă din rezistenţa lor o nouă situaţie. Nu poate fi vorba de contracandidatură la şefie faţă de dl Vintilă Brătianu. Orice mişcare cu acest caracter va fi numai un joc mascat, sub care se urmăreşte altceva: nici dl Daca, nici dl Mârzescu nu vor fi piedici în calea noului şef ci aghiotonfii lui. Mai târziu lupta se va da între cei două „scumpi şi nedespărţiţi prietini". Deocamdată ei vor să capteze tineretul din partid, ca să-şi pregătească locurile viitoare în conducerea partidului sub şefia nouă. Desigur că oficiosul liberal va desminţi ştirile ce apar in presă în această chestiune a succesiunei. Faptele vor confirma cele ce afirmăm aci — şi in special vor dovedi că, cu toate pretinsele rezistenţe din partea d-lui Al. Constaantinescu si a amicilor săi, d-l Vintilă Brătianu va fi şef. Eu e o fatalitate a lucrurilor. Partidul liberal nu putea să moară mai, b ne d°căi sub această şefie. De aceea fie binevenită !... Politic. Succesiunea d-lui I. Brătianu Viitorul şef al partidului liberal este desemnat. O complectare a unor informaţii din presa bucureşteană. * * Cam e „coiicta" anchetei? — Chestia Imprnmiitnlnl de 37 milioane franci francezi. — Cetim în „Universul11 : Chestiunea împrumutului de 37 milioane franci francezi, negociat pe pista Parisului, sub guvernul Avererca, încă n’a fost pe deplin lămurită: la Cameră s’a prezentat aceietă chestiune, sub un aspect foarte alarmant. D-l ministru de finanţe, s’a mărginit să comunice Camerei că d-sa a avut cunoştinţă de această ciudată operaţiune şi a deschis o anchetă, dar ancheta încă nu sa terminat.. Acum câteva zile, d-l Argetoianu, care în timpul cât a ţinut interimatul finanţelor a negociat acel împrumut, a dat, sub forma unui interview, explicaţiuni parţiale opiniei publice... De fapt, nici comunicarea d-lui Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor, nici explicaţiile dlui Argetoianu, n’au avut darul sâ satisfacă opinia publică. Chestia împrumutului român pe piaţa Parisului, încheiat sub guvernul Averescu, trebue, totuşi, pe deplin lămurită. A fost acest împrumut absolut necesar statului român? Condţie în care s-au efectuat operaţiunea, au fost, sau nu, avantajoase statului? Dacă răspunsul la ambele întrebări sunt negative, unde sunt sancţiunile? E în adevăr surprinzător, cum unii din politicienii noştri agită diverse chestiuni, prin prisma intereselor mărunte de partid şi caută apoi sămanevreze", ferindu-se însă de critica obiectivă şi de formularea sancţiunilor necesare, dictate de interesul obştesc. Guvernul a numit o comisiune... E suspectă o anchetă, în chestia împrumutului de care ne ocupăm, care ţine atât de mult, după cum suspectă şi tăcerea, osspe. .Domnule primari ,Sunt adânc recunoscător pentru marea onoare, cu care dv. şi concetăţenii d-voastră m-aţi întâmpinat azi. Va fi pentru mine întotdeauna o amintire foarte frumoasă şi fericită, că am fost privilegiat să iau parte în măsură modestă, la luptă pentru unitatea Neamului românesc şi de a vedea Capitala Transilvaniei, împlinindu-şî, după multe secole, adevăratul ei rol, ca unul din centrele principale ale culturii româneşti, care a urmat în arena politică, după furtuna provocată de aşa zisele «destăinuiri* în „afacerea Argetoianu*. Noi nu putem susţine în lipsa dovezilor, că dl Argetoianu ar fi procedat bine, sau rău, în chestia acelui împrumut, dar nici nu ne putem declara satisfăcut cu o anchetă fără concluziuni şi cu explicaţii insuficiente. Să se publice date precise relative la condiţiile împrumutului de 37 milioane de franci francezi, încheiat acum câţiva ani pe piaţa Parisului şi guvernul să comunice "concluzia" anchetei orânduită în această chestiune. Echivocul de azi nu poate conveni, nici persoanelor aflate în cauză, nici intereselor publice. Scotus Viator cetăţean de onoare al Clujului Marţi la ora 10 dim, s’a făcut la primăria din Cluj proclamarea ca cetăţean de onoare al Clujului al lui Scotus Viator. Primarul adresându-se ilustrului oaspe, a spus: «întreg consiliul comunal al oraşului Cluj, în şedinţa din 29 Mai s’a proclamat cetăţean de onoare. E un omagiu de adâncă stimă pentru activitatea depusă de d-voastră la eliberarea popoarelor asuprite, din fosta monarhie austro-ungară. Noi admirăm activitatea şi gândul curat, ce v’a călăuzit, de a servi adevărul. Vă exprimăm consideraţiunea oraşului şi vă urăm viaţă îndelungată*. «Trăiască Marea Britanie!" Profesorul R. W. Seton Watson a răspuns în limba engleză. Consilierul Moga a citit traducerea în româneşte a discursului Ilustrului Clujul nu este numai pin de puternice amintiri istorice, ce poate da valoroase pilde, oamenilor de stat, oamenilor de acţiune şi nu mai puţin studenţilor. Concepţia autonomiei locale e în genere atribuită popoarelor anglo- saxone, însă ştim că nu trebue să amintesc auditorului prezent că Transilvania este pământul clasic al „seif guvernement*-ului naţional, cu privire la comune sau municipii, după naţiuni sau confesiuni. Ţin să-mi manifest speranţa că acei, de cari depinde formarea României noui, nu şi vor pierde energiile cu sisteme de descentralizare, pe cari le-ar putea prelua de-a gata, din Vest, ci vor adapta condiţiunilor moderne, experienţa bogată şi precedentele numeroase, din istoria acestei provincii, cari le stau la îndemână. Din acestea s’ar putea învăţa pe de-o parte metodele, cari ar face posibil ca credinţe şi rase deosebite sâ trăiască în pace împreună, pe de altă parte istoria dureroasă a rasei române, din vechia Ungarie, ar trebui să servească de învăţătură a pericolului, pe care-l poate aduce excluderea unei naţiuni dina drepturile şi privilegile acordate altora. Puţine ţări au fost mai greu încercate ca România,în timpul marelui război, rămânând încă din această suferinţă urme evidente, in viaţa sa politică ţi economică. Dar sunt sigur că în măsura ca condiţiunile normele vor îi reintroduse treptat şi restricţunile artificiale din comerţ vor fi înlăturate şi ua „self guvernement* va fi introdus; un progres corespunzător se va înfăptui şi Clujul sper, că va fi întotdeauna în fruntea acestui progres. Aş dori ca oraşul d voastră să crească şi să prospereze, înlăturând pentru totdeauna metodele intolerante de rase şi asimilări, de cari a fost strâns legat sub vechiul regim. Aş dori să se reîntoarcă la acele tradiţii, de libertate naţională , religioasă şi la acel «seif guvernement“ pentru care Transilvania a fost renumită în trecutul mai depărtat. Şi eu, ca un concetăţean al d-voastră şi ca un înfocat credincios în viitorul României voia urmări cu un deosebit Interes străduinţele d voastră, pentru stabilirea dreptăţii, încrederii reciproce între toate naţionalităţile şi credinţele.*zarmeze, până ce nu vor obţine satisfacţie pe această chestiune. O delegaţie se va prezenta d-lui J. Th. Fiorescu spre a-i cere elberarea d-lui dr. Lazăr Popovici, arestat ilegal. Dacă nu vor fi mulţumii parlamentarii ardeleni din majoritate vor merge la primul ministru şi se vor plânge de atitudinea ministrului de justiţie. Ardelenii şi arestarea d-lui Lazăr Popovici — Un demers la primal ministru — Citim în „Dimineaţa*: Se cunoaşte interpelarea d-lui deputat Sever Dan în chestiunea arestărei d-lui dr Lazăr Popovici. Iată origina acestei arestări. D.r. Th. Fiorescu, mergând la Blaj, a adus acuzaţii publice de incorectitudine d-lui dr. Lazăr Popovici. Acesta a trimis ministrului de justiţie o scrisoare, somându-l sau să dovedească acuzaţiile aduse sau să ceară scuze. Drept răspuns la această scrisoare d. dr. Popovici a fost arestat. Faptul a produs o legitimă revoltă în rândurile ardelenilor. Dar nu numai la arasienii din Partidul naţional ci şi la cei din partidul liberal. Marţi parlamentarii ardeleni şi bănăţeni liberali, s’au întrunit acasă la d. general Moşoiu şi au hotărit să nu dea Agitaţiile regaliste din Franţa Lafayette, 6. — Marţi după amiază Camera a examinat propunerea pentru afişarea discursurilor pronunţate la ultima şedinţă contra violenţelor regaliste. S-a votat afişarea discursurilor lui Heriot, al lui Werner, radical socialist cu 284 voci contra 213, al lui Brousse, deputat al centrului republican cu 580 voci contra 44, și al ministrului de interne Maunoury, cu 368 voci contra 61. Adunarea a reluat pe urmă discuțiunea legei pensiunilor.