Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-06-08 / nr. 119

AN­UL­U­­LXXXVI-lea n-I 119 N­UM­ARUL­­ Leu Braşov, Vineri 8 Iunie 1923 Redicţia şi Administraţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 200 Iei Pentru streinatate 500 lei Anunţuri, reclame, după tarif Fondată la 1838 de George Banţiu Apare în fie­care zi de lucru D-l Iorga are ce are cu opoziţia unită. Guver­nul? Poate vota „Roşite* şi „Credite industriale*. 0-1 lorga ie dă pace. Ţara, însă, nu uită că sprijinitorul Brătienilor nu poate cere încrederea ei !.. SCRISORI Pili BUCUREŞTI La banchetul din Craiova, cei doai pretendenji la moştenirea politică a d-lui I. Brătianu — ara z's d nil Duca şi Mâr­­zescu — s’au salutat graţios cu titlul de «scumpul şi nedespărţitul meu prietin", când se ştia că d-l Mârzescu vede un rival serios in d-l Duca. Cei nem­ij(*ti au rămas surprinşi de fră;U dintre cei doul pretendent­ la şefia partidului şi mal ales eh perfecta ap’.tate de vederi în ceea­ ce priveşte rolul tine­retului în regenerarea partidului liberal. Faptul avea o explicaţie nu greu de ghicit : cei doai simt că al treilea câştigă şi cel de al treilea este d-l Vintilă Bră­­tianu. Ziarul „Lupta" dă ca sigură retragerea d-lui Ion B­ătianu de la conducerea partidu­­lui Liberal şi desemnarea ca şef a frate­lui său Vintilă. Către această soluţiune îndreaptă d-l I. Brătianu criza din parti­dul liberal — considerând că a sosit momentul tranşărei ei. Astfel informaţia ziarului bucureştian are cei mai mulţi soţ­i să fie curând confirmată de fapte. **» Ceea­ ce e sigur, d-l Ion Bră­tianu nu mai are vigoarea de­ a conduce barca partidului şi cel dintâiu a constatat-o în guvernarea de astăzi, care, neîndoios, nu este a d-sale ci a fratelui său Vin­tilă. D-l Vintilă Brătianu s’a impus prin acte de voinţă proprie bine plasate şi prin organizarea forţei formidabile bancare a partidului. Nu s’a mulţumit, iasă, la rolul pe care ii fixase partidul ci, stăpân pe finanţa liberală, a făcut acte de autoritate în partid, reuşind, în ultima guvernare, să fie facto­­tumul guvernului prezidat de fra­tele său mai mare, obosit şi plic­tisit ca un Sultan ce a domnit cum a vrut şi cu cine a vrut. D-l Ion Brătianu, cunoscând rivalitatea grupărilor din partid — Al. Constantinescu — Vintilă Bră­tianu — n’a făcut de­cât să în­lăture izbucnirea crizei atunci când încă d-l Vintilă Brătianu nu era pregătit să-i urmeze și actualul șef de guvern a lăsat toată liber­tatea fratelui său în conducere, toc­mai ca să-i facă pedestalul suc­cesiune! Astăzi, după semnele vă­ditei fierberi din sânul par­­tidului liberal, şeful vrea să lichideze succesiunea sa. D-l Vintilă Brătianu va fi şeful partidului liberal mult mai de­vreme de­cât se crede. * * Tinerii, grupaţi în jurul a-lor Duca şi Mârzescu, i se pregătesc nu sâ nu sca­pe poziţia pe care o au astăzi ci sa smulgă din rezistenţa lor o nouă situa­ţie. Nu poate fi vorba de contracan­didatură la şefie faţă de d­l Vintilă Bră­tianu. Ori­ce mişcare cu acest car­ac­ter va fi numai un joc mascat, sub care se urmăreşte alt­ceva: nici d­l Daca, nici d­l Mârzescu nu vor fi pie­dici în calea noului şef ci aghiotonfii lui. Mai târziu lupta se va da între cei două „scumpi şi nedespărţiţi prietini". Deocamdată ei vor să capteze tine­retul din partid, ca să-şi pregătească locurile viitoare în conducerea partidu­lui sub şefia nouă. De­sigur că oficiosul liberal va desminţi ştirile ce apar in presă în acea­stă chestiune a succesiunei. Faptele vor confirma cele ce afir­măm aci — şi in special vor do­vedi că, cu toate pretinsele rezis­tenţe din par­tea d-lui Al. Const­aan­­tinescu si a amicilor săi,­­ d-l Vintilă Brătianu va fi şef. Eu e o fatalitate a lucrurilor. Partidul liberal nu putea să moară mai, b ne d°căi sub această şefie. De­ aceea fie binevenită !... Politic. Succesiunea d-lui I. Brătianu Viitorul şef al partidului liberal este desemnat. O complectare a unor informaţii din presa bucur­eştean­ă. * * Cam e „coiicta" anchetei? — Chestia Imprnmiitnlnl de 37 milioane franci francezi. — Cetim în „Universul11 : Chestiunea împrumutului de 37 mili­oane franci francezi, negociat pe pista Parisului, sub guvernul Avererca, încă n’a fost pe deplin lămurită: la Cameră s’a prezentat aceietă ches­tiune, sub un aspect foarte alarmant. D-l ministru de finanţe, s’a mărginit să comunice Camerei că d-sa a avut cu­noştinţă de această ciudată operaţiune şi a deschis o anchetă, dar ancheta încă nu sa terminat.. Acum câteva zile, d-l Argetoianu, care în timpul cât a ţi­nut interimatul finanţelor a negociat a­­cel împrumut, a dat, sub forma unui interview, explicaţiuni parţiale opiniei publice... De fapt, nici comunicarea d-lui Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor, nici ex­plicaţiile dl­ui Argetoianu, n’au avut­­ darul sâ satisfacă opinia publică. Chestia împrumutului român pe piaţa Parisului, încheiat sub guvernul Ave­­rescu, trebue, totuşi, pe deplin lămurită. A fost acest împrumut absolut necesar statului rom­ân? Cond­ţ­­ie în care s-au efectuat operaţiunea, au fost, sau nu, avantajoase statului? Dacă răspunsul la ambele întrebări sunt negative, unde sunt sancţiunile? E în adevăr surprinzător, cum unii din politicienii noştri agită diverse ches­tiuni, prin prisma intereselor mărunte de partid şi caută apoi să­­manevreze", ferindu-se însă de critica obiectivă şi de formularea sancţiunilor necesare, dictate de interesul obştesc. Guvernul a numit o comisiune... E suspectă o anchetă, în chestia împrumutului de care ne ocupăm, care ţine atât de mult, după cum suspectă şi tăcerea, osspe. .Domnule primari ,Sunt adânc recunoscător pentru ma­rea onoare, cu care d­v. şi concetăţe­nii d-voastră m-aţi întâmpinat azi. Va fi pentru mine în­totdeauna o amintire foarte frumoasă şi fericită, că am fost privilegiat să iau parte în mă­­sură modestă, la luptă pentru unitatea Neamului românesc şi de a vedea Ca­pitala Transilvaniei, împlinindu-şî, după multe secole, adevăratul ei rol, ca unul din centrele principale ale culturii ro­mâneşti, care a urmat în arena politică, după furtuna provocată de aşa zisele «des­tăinuiri* în „afacerea Argetoianu*. Noi nu putem susţine în lipsa dove­zilor, că d­l Argetoianu ar fi procedat bine, sau rău, în chestia acelui îm­prumut, dar nici nu ne putem declara satisfăcut­ cu o anchetă fără conclu­­ziuni şi cu explicaţii insuficiente. Să se publice date precise relative la con­diţiile împrumutului de 37 milioane de franci francezi, încheiat acum câţiva ani pe piaţa Parisului şi guvernul să comunice "concluzia" anchetei orân­duită în această chestiune. Echivocul de azi nu poate conveni, nici persoanelor aflate în cauză, nici intereselor publice. Scotus Viator cetăţean de onoare al Clujului Marţi la ora 10 dim, s’a făcut la primăria din Cluj proclamarea ca cetă­ţean de onoare al Clujului al lui Scotus Viator. Primarul adresându-se ilustrului oaspe, a spus: «întreg consiliul comunal al oraşului Cluj, în şedinţa din 29 Mai s’a procla­mat cetăţean de onoare. E un omagiu de adâncă stimă pentru activitatea depusă de d-voastră la eli­berarea popoarelor asuprite, din fosta monarhie austro-ungară. Noi admirăm activitatea şi gândul curat, ce v’a călăuzit, de a servi ade­vărul. Vă exprimăm consideraţiunea oraşu­lui şi vă urăm viaţă îndelungată*. «Trăiască Marea Britanie!" Profesorul R. W. Seton Watson a răs­puns în limba engleză. Consilierul Moga a citit traducerea în româneşte a discursului Ilustrului Clujul nu este numai pi­n de puter­nice amintiri istorice, ce poate da valo­roase pilde, oamenilor de stat, oameni­lor de acţiune şi nu mai puţin studen­ţilor. Concepţia autonomiei locale e în genere atribuită popoarelor anglo- saxone, însă ştim că nu trebue să amintesc auditorului prezent că Transil­vania este pământul clasic al „seif gu­­vernement*-ului naţional, cu privire la comune sau municipii, după naţiuni sau confesiuni. Ţin să-mi manifest speranţa că acei, de cari depinde formarea României noui, nu şi vor pierde energiile cu sisteme de descentralizare, pe cari le-ar putea prelua de-a gata, din Vest, ci vor adapta condiţiunilor moderne, experienţa bogată şi precedentele numeroase, din istoria acestei provincii, cari le stau la îndemână. Din acestea s’ar putea învăţa pe de-o parte metodele, cari ar face po­sibil ca credinţe şi rase deosebite sâ trăiască în pace împreună, pe de altă parte istoria dureroasă a rasei române, din vechia Ungarie, ar trebui să servească de învăţătură a pericolului, pe care-l poate aduce excluderea unei naţiuni dina drepturile şi privilegile acordate altora. Puţine ţări au fost mai greu încercate ca România,în timpul marelui război, ră­mânând încă din această suferinţă urme evi­dente, in viaţa sa politică ţi economică. Dar sunt sigur că în măsura ca condiţiunil­e normele vor îi reintroduse treptat şi restricţ­unile artificiale din co­merţ vor fi înlăturate şi ua „self gu­­vernement* va fi introdus; un progres corespunzător se va înfăptui şi Clujul sper, că va fi în­totdeauna în fruntea acestui progres. Aş dori ca oraşul d voastră să crească şi să prospereze, înlăturând pentru totdeauna metodele intolerante de rase şi asimilări, de cari a fost strâns legat sub vechiul regim. Aş dori să se reîntoarcă la acele tradiţii, de libertate naţională ,­ reli­gioasă şi la acel «seif guvernem­ent“ pentru care Transilvania a fost renumită în trecutul mai depărtat. Şi eu, ca un concetăţean al d-voastră şi ca­ un înfocat credincios în viitorul României voia urmări cu un deosebit Interes străduinţele d voastră, pentru sta­bilirea dreptăţii, încrederii reciproce între toate naţionalităţile şi credinţele.*­zarmeze, până ce nu vor obţine sa­tisfacţie pe această chestiune. O delegaţie se va prezenta d-lui J. Th. Fiorescu spre a-i cere el­berarea d-lui dr. Lazăr Popovici, arestat ilegal. Dacă nu vor fi mulţum­ii parlamentarii ardeleni din majoritate vor merge la primul ministru şi se vor plânge de atitudinea ministrului de justiţie. Ardelenii şi arestarea d-lui Lazăr Popovici — Un demers la primal ministru — Citim în „Dimineaţa*: Se cunoaşte interpelarea d-lui depu­tat Sever Dan în chestiunea arestărei d-lui­ dr Lazăr Popovici. Iată origina acestei arestări. D.­r. Th. Fiorescu, mergând la Blaj, a adus acu­zaţii publice de incorectitudine d-lui dr. Lazăr Popovici. Acesta a trimis mi­nistrului de justiţie o scrisoare, so­­mându-l sau să dovedească acuzaţiile aduse sau să ceară scuze. Drept răspuns la această scrisoare d. dr. Popovici a fost arestat. Faptul a produs o legitimă revoltă în rândurile ardelenilor. Dar nu numai la arasienii din Partidul naţional ci şi la cei din partidul liberal. Marţi parlamentarii ardeleni şi bănăţeni liberali, s’au întrunit acasă la d. ge­neral Moşoiu şi au hotărit să nu dea Agitaţiile regaliste din Franţa Lafayette, 6. — Marţi după amiază Camera a examinat propunerea pentru afişarea discursurilor pronunţate la ul­tima şedinţă contra violenţelor rega­liste. S-a votat afişarea discursurilor lui Heriot, al lui Werner, radical socialist cu 284 voci contra 213, al lui Brousse, deputat al centrului republican cu 580 voci contra 44, și al ministrului de in­terne Maunoury, cu 368 voci contra 61. Adunarea a reluat pe urmă discuțiu­­nea legei pensiunilor.

Next