Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-03-24 / nr. 63
INUL al LXXXIII-lea n-1 63 NUMĂRUL x Leu Braşov, S&mbâta 14 Martie 1923 jLu'; ’.AJA L.oaRTA’’"^! BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 200 lei ?«atru streinătate 500 lei Aapafari, reclame, dupa tarif fondată la 1838 de George Bariţiu Apare In fiecare zi de lucru In Seostul liberal s’a stabilitastfel textul art. 42 din Constituţie:„Membrii Adunărilor reprezintă naţiunea "." Credem, că trebuia complectat acest text cu Încă ceva , chiar dacă ei au ajuns un Parlament, prin violare şi jaf de lume. PRIMA VICTORIE Intre Iulie Marie şi Ion Brătianu Lupta politică angajată încă din ianuarie trecut Litre Partidul naţional al partidul liberal se apropie de deznodământul ei fatal. Cel mai puternic partid politic al României de eu va fi învins — este de pe-acum învins. Era natural să fie aşa, deoarece de-o parte stâjeau în lupta ideile democraţiei naţionale civilizatorice, spiritul de jertfă, legatate şi muncă pentru Interesul obştesc — ceea ce constituie forţa de neînvins a Partidului National, care este legat indisolubil cu înseşi viaţa poporului român — şi, de a ta, reacţionarismul cu întreg cortegiul armelor unei grupe de oameni legaţi de interese exclusiv de partid. Guvernarea de pe urmă a liberalilor a arătat lumii, la toată hidoasa lor înfăţişare, interesele arcoasa ale liberalilor şi vremurile grele, prin cari am avut de trecut, i-am pus in adevărata lor situaţie, incapabili a face faţă evenimentelor. Nu vom insista mai mult în această direcţiune, deoarece fiecare cetăţean îşi dă seama de acest lucru. Vom arăta însă în câteva cuvinte valoarea ca luptători şi conducători a celor două şefi în lupta, deoparte d-1 Brătianu Ion, de aita Iuliu Mania. In vechiul regat era o legendă căreia eu era permis să te opui, fără a-ţi atrage fulgeriie multor intelectuali-sclavi ai prejudecăţor şi ai faimelor necontrolate. Şi aputr, d-l Ion Brătianu este singurul oro politic român care nu poate fi învins. In vechiul regat, situaţia se prezintă în asemenea împrejurări încât o luptă cu partidul liberal era dinainte decisă: victoria, câştigată cu orice mijloace, cădea de partea liberalilor. In România Mare situaţia s’a schimbat. Noui factori politici reali au intervenit: Partidul naţional şi partidul ţărănesc. Partidul naţional, sub conducerea d-lui luiiu Miia, este aproape de victoria deplină în lupta pe care a dus-o împotriva neînvinsului partid liberal. Dovada: situaţia reală de astăzi. Guvernul Brătianu izolat de fără, înconjurat de baionete ca sâ se apere împotriva fâtei !... Iar d-l Brătianu lipsit de orice autoritate morală, furios dar neputincios in fata prestigiului mărit a! Opozifiei. Se poate afirma, fără nici cea mai mică îacoană, că opozifia unită a cucerit prima victorie, apropiindu se grabnic de cea de a doua, decisivă. • Experienţa politică a d-lui Ion Brătianu, atât de exaltată prin laudele, osanalele şi ţipetele de disperare ale invinşitor, sa dovedit a fi de calitate inferioară aceleia cerută adevăratului om politic şi bărbat de Stat. Partidul liberal, sub directa conducere a şefului său, a întrebuinţat două arme în fapa întreprinsă: calomnia, însoţită de minciună, şi violenţa în guvernare. Armele omului inferiori... menite să se frângă în ciocnirea cu forţa morală pe care ţi-o dau adevărul şi credința în binefacerile libertăței. D-1 Ion Bătianu a calomniat şi s-a năpustit cu ultima violenţă asupra acelora pe cari nu a reuşit să şi-i facă sclavi politici — şi a uneltit, prin orice mijloace, ca să nu se grupeze forţele din opoziţie contra guvernului său. D-1 Iuliu Maniu a pus în lumină corectitudinea mijloacelor politice ale Partidului naţional — a dejucat planul meschin al liberalilor în tratativele ce-a dus cu d-l Ion Brătianu — şi-a reuşit, prin pertractările sale stăruitoare, cu toate psolidele din opoziţie, să grupeze forţele cele mai importante ale acesteia Începând cu cele mai reverenţioase protestări la Rege, cu protestele prin moţiuni în întrunirile din Ardeal, ajungând la declaraţiile solemne din Parlament , di Iuliu Maniu a epuizat toate mijloacele legale în lupta politică ce întreprindea. In faţa sfidărilor înfumurate ale zbirului la guvern — a recurs la arma definitiv zdrobitoare împotriva oamenilor politici inferiori: obstrucţia, care creşte în violenţă sau descreşte după cum sânt şi provoceţi traile... înainte de-a ajunge la această luptă — toate sforţările conducătorului Partidului naţional au fost să grupeze realele forţe din Opoziţie — găsind întru acest scop înţelegerea superioară, a marilor interese ce epura, din partea conducătorilor partidului ţărănesc. Prin felul cum Opoziţia unită a angajat lupta decisivă — a dat posibilitate să se manifeste tuturor factorilor politici însemno fi nemulţumiţi de guvernarea despotică şi de lovitura de stat a guvernului Brătianu—şm i-a silit, prin forţa împrejurărilor politice în care i-a pus, să se manifesteze. In jurul guvernului Bratianu s’au strâns puternicele cordoane ale masselor şi ale celor mai de seamă oameni politici iar din oricare parte veneau numai lovituri grele.D . Ion Brătianu, în faţa acestor atacuri, n’a reuşit să-şi menţină terenul ci a recurs la violenţa betonetei şi a calomniilor!... Unde este, aşadar, superioritatea politică a acestei personalităţi?!. Pentru a acţiona, aşa cum face dl Brătianu, este destul să deţii puterea — şi să îngrădeşti voinţa Suveranului prin lanţurile camarilei palatiste. Dar pentru a asigura fâtei, partidului tău şi Regelui, Coroanei, o viaţă normală de desvoltare şi strălucirea ce i se cuvine —U este de ajuns. Un pas înainte — şi prăpastia este deschisă. D-1 Ion Brătianu a împins ,până aci lucrurile şi, fără să vrea, a evidenţiat întregei ţări că salvarea din această primejdioasă situaţie este de partea adversarului său...* D-1 Alexandru Vaida a acordat următorul important interview ziarului .Adevărul": Ce este o Constituţie ?Alcătuirea unei Constituţii are importanţă cel puţin tot atât de mare ca un război câştigat sau pierdut. Războiul, după vechea constatare, nu e altceva decât continuarea demersurilor diplomatice şi politice cu alte mijloace. In momente de grea cumpănă pentru state, dinastii şi neamuri, când intrarea în războia devine inevitabilă, nu se întâmplă altceva decât dovada dacă politica de până atunci a Statului a fost la înălfime sau nu. Pentru România, alcătuirea Constituţiei înseamnă determinarea evoluției ei viitoare. Orice greşeală, cât de mică ar fi ea, poate să producă, ca urmări, în viitorul mai apropriat sau mai îndepărtat, învingeri ori dezastre atât pe frontul intern, cât şi pe cel extern. Actualele Corpuri legiuitoare, născute prin fraude şi jaf de urne, fiind lipsite de căderea morală de a putea legifera Constituţie, provinciile unite în întregime, şi Vechiul regat, cu excepţia infimei minorităţi reprezentate de liberali, fiind scoase din viaţa constituţională şi puse în imposibilitate morală şi fizică de a colabora la crearea Conslituţiei, aceasta rămâne o operă obligoare numai pentru partidul astăzi întâmplător la putere. Rolul Regelui defectele ei, cu legenda că sancţiunea regală va fi obţinută LA TOT CAZUL şi în orice împrejurări d-l Brătianu fiind tare la Palat ba f mai tare decât însuşi Palatul. [Scopul manifestaţiilor ^ Manifestaţiile după intrâ%lune din timpul din urmă ar fi dOCDIS CD desăvârşire liniştit. |Ele erau menite să dovedească Rigelui că partidele din opoziţie şi mulţimea pe care ele se sprijină nu sunt elemente anarhice, ci elemente disciplinate de ordine. Aceste manifestaţii ar fi putut oferi supremului factor constituţional tăria morală de a rezista asalturilor liberae, care tind să obţină solidarizarea Regelui cu interesele de partid ale guvernului, chiar şi pe socoteala ministrului regal. Spre a împiedica acest efect, s’a recurs din partea oligarhiei dela putere la mobilizarea unui întreg corp de armată. întreaga țară se găseşte sub teroarea unei ocupaţii interne Libertăţi cetăţeneşti nu mai există, mausweis"-urile şi bătăile sunt metodele prin cari noua Constituie vine să ia naştere. Amestecul armatei. Generali şi soldaţi, ceri cu Speră bravura şi eroizmul au luptat în războiul mere, suferind toate privaţiunile la cari i-a expus timpul neutralităţii, folosit pentru contrabande şi permisuri, iar nu pentru pregătirea războiului, au fost supuşi umilirii celei mai grozave pentru un suflet de soldat conştient, de a teroriza prin prezenţa şi numărul lor formidabil, cetăţeni paşnici, cari n’aveau nici intenţie, nici putinţa de a face un rău cuiva. Ce au trebuit să simtă acei generali, coloneii, ofiţeri şi soldaţi, când într’un moment dat s’au pomenit degradaţi să apere nu terenurile de inamic, ci tulumbele, pentru ca pompierii să poată distruge, cu raze de epa, câteva ferestre, ale unei case particulare ? Consiliul de Coroană. Dacă cu ocazia izbucnirei războiului mondial şi cu ocazia intrarei în războiu, s’a ţinut un consiliu de Coroană, ar fi fost firesc ca atunci când, sfidând sentimentele vechiului regat şi ale nouilor provincii, guvernul vine să-şi impună pseudoconstituţia, să aibă parte ţara aceasta de un gest de considerare din partea Suveranului, convocându-se de asemenea un consiliu de Coroană. Dacă nu s’a făcut la timp acest lucru, cu drept cuvânt, am fi putut aştepta ca, precum se face când e vorba de mobilizare în contra duşmanului extern, să se fi convocat consiliul de Coroană, înainte de a se face mobilizarea în contra duşmanului intern, adică a întregei populaţii din provinciile alipite şi din vechiul regat, declarată de duşman intern. D-mi Was-Veend despre stafie mu iu Patru replici repezi şi scurte în şedinţa de Marţi a Camerei au făcut să reiesă, ca într’un basorelief, fizionomia morală a d-nuî Iuliu Maniu, conducătorul de azi al Opoziţiei. D. Brătianu şi a găsit stăpânul. O Cameră întreagă, cu tribune cu tot, a simţit că dictatorul intrase în gaură de şarpe. Care a fost superioritatea forţei d-lui Mania în replied® lapidare, pe cari le-a pecetluit în fruntea despotului desfigurat? Nimic alta decât — adevărul. Când S-a spus că „la lovitura de Stat şi la furturi de urne se răspunde cum se răspunde* — conştiinţa generală a ţărei era martoră că, numai provocată, exasperată şi târâtă de nevoia înlâturârei cu orice preţ a primejdiei, Opoziţia s’a văzut silită sâ lupte cu mijloacele care îi sunt la îndemână împotriva unui regim de teroare. Când i-a spus că acesta nu e parlament, ci club de partid, Maniu afirma un lucru în convingerea adâncă a ţărei. Regele până în momentul de faţă nu este angajat oficial in nici o direcţie. Proiectul liberal de Constituţie se datoreşte iniţiativei parlamentare, ordonate de şeful guvernului. E de sine înţeles, ca acest şef omnipotent şi-a mobilizat întregul arsenal pentru a acoperi defectele din naştere ale fătului din flori — căci ce altceva este această Constituţie, născută din patul nelegiuit al urnelor furate — pentru a acoperi toate Când i-a spus că se miră că e atât de slab încât trebue să se refugieze în spatele inexactităţilor, toţi simţeau că omul acesta spune adevărul. In capul băncei ministeriale era minciuna, bizantinismul. In capul Opoziţiei era nu numai un om nou, ci o concepţie nouă: că omul politic trebuie să-şi tragă forţa nu din falsificarea şi a adevărului şi a instituţiilor şi a voinţei naţionale, ci din respectul adevărului, al suveranităţei naţionale şi al demnităţei personale. In superioritatea aceasta Iuliu Maniu s’a arătat de o energie dârzâ care compactează omul şi arată de ce e în stare atunci când a sleit, rând pe rând, toate resursele răbdărei. „Lupta". Opoziţia unită a hotârît să nu respecte dispoziţiunile Camerei de a suspenda interpelările atâta vreme cât Adunarea hoţilor de urne discută Constituţia. Ei, joi, zi de interpelări, au fost comunicări lungi şi interpelări din partea Opoziţiei unite — cu toată hotărirea luată cu o zi înainte de Adunarea sus numită.