Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-04-18 / nr. 42

âHTJIi ul LXXXYII-lea n-1 42­2 Lei Bf&SOV, Vineri 18 Aprilie 1­924 &&daeţi& şi adminitaţie PIAŢA UBERTATEI CRAŞOV -y . Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru streinâtate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif. Cler g­e Bănim Fondată Sa 1888 de Apare de trei ori pe săptămână %*, ^ ^ % Fără o pres. A cinstită și "demo­cratică, un popor " da niciodată măsura însuşirilor Ini cultur v şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. . . Dovezile incapacitiţei guvernelor liberale se face singur „Viitorul" prin cifre şi date sigure. Când e vorba să-ţi dovedeas­­că calităţile, guvernul liberal cauţi cu tot dinadinsul să imi­tez* pisica: să cadă ,gtot in pi* cioare. Azi minte întî’an fel, mâne altcum, Iar poimâne ţi mai şi, fără ca să-şi dea seama că prin iscodirea atâtor minciuni, do­vedesc încă o celitate a pisice­­lor: falshtatec. A minţi şi azi ţi­mânc şi poimâne, e natural insă ca să te dai de gol şi să fi prins cu minciuni. Iar aceasta nu a păşit o­rimai odată gu­vernul actual. Dăm azi ca dovadă câteva reproduceri din primul articol al numărului de Miercuri al ofi­ciosului lui. De câte ori Partidul na­ţional sau alte partide din opoziţie au arătat — fie în Parlament, fie în presă — păcatele şi incapacitatea gospodăriei de stat a gu-­vernului liberal, acesta s’a grăbit să încalice pe „calul competenţei liberale în po­litica economică-financiară*, şi sub copitele acestuia să strivească ori­ce critică. Catârul liberal scutura ma­jestos gâtul zdrângănind zurgălăii excedentelor vin­­tiliste, ca dovadă a price­­perei liberale în­­gospodăria statului. Singuri noi, şi numai noi prin noi şi priceperea noas­tră — se îngâmfau vinti­­liştii liberali — suntem în stare să gospodărim şi să administrăm bogăţiile Sta­tului. Ei bine, ei sunt aceia cari se laudă că singuri au condus acest stat vreme de 50 de ani şi i-au gospo­dărit, îl conduc şi îl gos­podăresc şi azi. Iar rezultatul î II repro­ducem textual după oficio­sul guvernului. încercând să acopere in­tenţiile legii comercializării, prin care se jefueşte ţara în favorul favorizaţilor liberali, oficiosul spune în numărul mai sus vizat: „Statul este atât de rău gospodar încât nu ştie­, prin administraţia sa să scoată beneficii din bogăţiile mari ce le po­sedă, dar reuşeşte să no­­teze deficite din întreprin­deri menite a da căşti­­guri“. Urmează apoi cazuri con­crete. „Viitorul* înşiră mai multe întreprinderi ale sta­tului, unde arată cu cifre deficite uriaşe* de milioane. „Şi acelaş lucru — continuă articolul — se întâmplă cu exploatarea tuturor bogăţiilor naţio­nale, prin administraţia de stat*. „Şi tot aşa statul nu realizează nici justele câş­tiguri din exploatarea transporturilor pe căile ferate, pe apă, şi de la poştă, la telegraf şi tele­fon, şi aceasta din pri­cina lipsei lui de price­pere gospodărească*. Citatele sunt reproduse cuvânt de cuvânt din arti­colul „Viitorului". întrebăm deci: Care e priceperea şi care e com­petinţa liberală în materie economică, când însuşi ofi­ciosul guvernului face măr­turisirile de mai sus. Măr­turisiri cam­, atunci când e­­rau făcute de partidul na­ţional, acesta era arătat de guvern ca „defăimător al ţării*. Gospodăria tuturor ace­lor bogăţii şi Întreprinderi nu e făcută decât prin a­­leşii guvernului. Cine poartă deci vina, dacă „statul reuşeşte să noteze deficite din între­prinderi menite a da câş­tiguri “. Răspunsul îl pot da ci­titorii, după ce au luat cu­noştinţă de m­ărturisirile o­­ficiosului Partidului liberal. Legenda experienţelor liberale cade prin glasul auto­rizat al celor cari o crea­seră. Externe Conferinţa anglo rusă. LDeschi­­zând alaltăeri la Londra confe­­­­rinţa anglo-rusă, premierul Ma­k­­dpasid a rostit un important discurs, în care a insistat cu deosebire asupra angajamente­lor financiare luate de trecutele guverne ruseşti şi asupra pro­­pagandei comuniste în ţările streine, încheierea unor noul tratate economice cu Rusia — a spus Mskdonald — e condi­ţionată de recunoaşterea vechi­lor datorii ruseşti dinainte şi din timpul războiului contractate că­­tră stat sen câtră particularii britanici, la ce priveşte propa­ganda bolşevică Mskdonald a ac­centuat că dacă acesetă acţiune ostilă se putea scuza atunci când guvernele europene erau in stare de ostilitate declarată sau latentă faţă de Rusia sovie­tică, ea nu-şi mai găseşte justi­­ficare astăzi. Prima condiţie pen­tru relaţii amicale şi folositoare între Anglia şi­­raim­ea sonse­tică e ca aceasta din urmă să aibă o atitudine la fel cu a An­gliei şi să nu încurajeze direct sau indirect fapte care s’ar pu­tea considera ca încercări de-a continua printre locuitorii Mărei Britanii o propagandă care când e inspirată din lăuntru poate fi legitimă, dar controlată şi sub­venţionată din afară nu este le­gitimă. Makdonald a încheiat astfel: «Aveţi­­nevoie de an ajutor pentru refacerea pe care numai Anglia este in măsură să vi-l de», comportaţi-vă aşa încât să-l puteţi obţine căci, altfel foarte greu a-ţi mai avea ocazia in vi­itor să cereţi acelaş lucru unui alt guvern britanic, — fără să vorbim de guvernele altor ţări. Guvernul muncitoresc englez este cea mai fericită ocezie pen­tru refacerea Rusiei bolşevice. — Dacă nici pe­­aceasta n’o veţi prinde, cu alta nu vă mai în­tâlniţi nici odată". D­ral Rakowski in răspunsul său a afirmat din nou dorinţele guvernului bolşevic, pentru reu­­şita conferinţei. * Stare de asediu In Grecia. Gu­vernul elin a proclamat starea de asediu în toată Grecia. O ordonanţă opreşte pe timp de 5 ani orice atac al­­presei in con­tra republice! şi discuţia privi­toare la regimul din Grecia. A­­miralul Conduriotis a fost ales in mod provizor ca preşedinte al republicei. * Noua Cameră Italiană se com­pune precum urmează: lista na­ţională cuprinde 355 deputaţi (două treimi din numărul total); lista naţionalistă cuprinde 19 deputaţi; guvernul dispune deci de 374 voturi din 535. O­­poziţia numără 161 deputati, îm­părţiţi astfel: socialişti şi comu­nişti 65; populari 40; democraţi glou­itieni 17; democraţi sociali 11; opoziţia constituţională, al cărui şef este d-l Amendola 12. O revoltă Îndreptăţită Chestiunea permiselor cft. ale ziariş­tilor români din Ardeal şi I. Banat " Comitetul Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat în ședința sa din 14 Aprilie 1924 a dat următorul Comunicat: •Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat", reprezen­tând un număr de 97 ziariști, constată cu vie părere de rău că la acordarea permiselor de liberă călătorie pe Căile Ferate, interesele sale, care sunt acele ale culturei românești in nouile provincii, nu au fost luate în sea­mă, iar drepturile legitime ale membrilor săi au fost nesoco­tite. Tratamentul a fost de la înce­put injust faţă de publicaţiile româneşti de dincoace de Câr­peli. Căci, deşi regulamentul pentru acordarea permiselor de călătorie prevede participarea, prin doi delegaţi, în comisiunea instituită pe lângă Ministerul Comunicaţiilor, a tuturor asocia­ţiilor de presă recunoscute ca persoane juridice, totuşi, „Sin­dicatului Presei Române din Ar­deal şi Banat“ i s'a tăgăduit a­­cest drept, neadmirându-i-se de­­cât un singur reprezentant, cu titlu de informator. Nu numai atât. In şedinţa acelei comisi­­uni, când s’au discutat cererile ziariştilor şi publicaţiilor din Ardeal şi Banat, Ministerul Co­municaţiilor n’a avut măcar gri­ja să încunoştiinţeze «Sindica­republicanii 7; alogenii (german’ şi slavi) 4; ţărănişti! 3; partidu’ sard 2. Din 12 milioane de vo­tanţi au votat 7.628859. Cnadlo­daţii oficiali au obţinut 4.693.690 voturi, tul Presei Române din Ardeal şi Banat, în timp util, pentru ca reprezentantul său să poată lua parte la dezbateri. Astfel, cu­noscuţi ziarişti profesionişti, cari şi-au închinat activitatea lor întreagă scrisului românesc, încă de pe vremea stăpânirei maghiare, cheltuindu-şi puterile pentru cauza naţională, au fost pur şi simplu lăsaţi pe dinafară, deşi sunt încă şi astăzi la pos­tul datoriei. Oneste publicaţiuni politice şi culturale, îndeplinind toate condiţiunile cerute de a­­celaş regulament aplicat totdea­una In defavoarea noastră, s’au văzut deposedate de un drept recunoscut. Nenumăratele inter­­venţiuni şi documentatele me­morii, având scopul de a arăta greşelile şi abuzurile săvârşite, au fost zadarnice. Slujitorii cu­vântului românesc din două pro­vincii întregi, unde trăesc patru milioane de români, au găsit la Ministerul Comunicaţiilor urechi surde şi uşi închise. Pentru aceste fapte, regreta­bile din toate punctele de ve­dere, «Sindicatul Presei Româ­ne din Ardeal şi Banat*, sim* findu-se deopotrivă jignit şi pre* judicial, ridică protestul său ca­tegoric în faţa procedurei dnui ministru al Comunicaţiilor, lă­sând opinia publică să judece, dacă prin astfel de mijloace ar­bitrare şi printr’o asemenea con­cepţie se poate ajunge la con­solidarea stăpânirei noastre spi­rituale în nouile provincii, ceri sufăr prea mult încă stigmatele persecuţiilor de ieri, pentru a mai suporta şi vexaţiunile de astăzi. Comitetul: * Pentru ilustrarea proce­­durei neomenoase a minis­trului comunicaţiilor înregis­trăm un singur caz : Nici unul dintre cei trei redactori ai celui mai vechiu ziar românesc „ Ga­zeta Transilvaniei*, cari trăiesc exclusiv din leafa sărăcăcioasă de gazetar şi cari au muncit o viaţă întreagă In ogorul gaze­tăriei româneşti din Ar­deal. Indurând sub regi­mul maghiar cele mai cumplite perzecuţiuni, n-au primit permise. In schim beneficiază de acest far atâţi gazetari maghiari germani şi evrei dela zia­rele din Ardeal. Iţi stă întradevăr min­tea în loc când vezi, e gazetarii cari au fost primaţi sub regimul apu Totuşi e motivată Condamnam­­într’un număr trecut decretarea stării de ase­diu. Spuneam atunci, că pentru situata dinăuntrul ţării şi pen­tru menţinerea liniştită a ei nu este nevoie de a recurge la decretarea regimului militar, ci ajunge numai izgonirea guver­nului odios. Astăzi sunt convins însă că îşi are o oare­care explicaţie şi scop Introducerea stării de­­ asediu. Un ziar din Capitală­­ aduce următoarea informaţie :­­ „Partidul ţărănesc a voit să ţină o întrunire publică în Bu­cureşti şi a cerut în acest scop autorizaţia de la guvern Autori­zaţia I a fost refuzată In consi­­deraţia că a fost reinstituită sta­rea de asediu*. Cunoaştefi acum motivul ? Dictatura militară a fost In­trodusă pe motivul că «In con­sideraţie­­că a fost Introdusă starea de asediu41 să fie refu­zate toate autorizaţiile pentru întruniri publice îndreptate în contra infailibilului partid liberal. Scopul e prea sfânt—căci e vorba de „sfânta z­roi­ță“ dela F­lorice, — iar „scopul scuză mijloacele*. Ies.

Next