Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-04-18 / nr. 42

âHTJIi ul LXXXYII-lea n-1 422 Lei Bf&SOV, Vineri 18 Aprilie 1924 &&daeţi& şi adminitaţie PIAŢA UBERTATEI CRAŞOV -y . Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru streinâtate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif. Cler ge Bănim Fondată Sa 1888 de Apare de trei ori pe săptămână %*, ^ ^ % Fără o pres. A cinstită și "democratică, un popor " da niciodată măsura însuşirilor Ini cultur v şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. . . Dovezile incapacitiţei guvernelor liberale se face singur „Viitorul" prin cifre şi date sigure. Când e vorba să-ţi dovedească calităţile, guvernul liberal cauţi cu tot dinadinsul să imitez* pisica: să cadă ,gtot in pi* cioare. Azi minte întî’an fel, mâne altcum, Iar poimâne ţi mai şi, fără ca să-şi dea seama că prin iscodirea atâtor minciuni, dovedesc încă o celitate a pisicelor: falshtatec. A minţi şi azi ţimânc şi poimâne, e natural insă ca să te dai de gol şi să fi prins cu minciuni. Iar aceasta nu a păşit orimai odată guvernul actual. Dăm azi ca dovadă câteva reproduceri din primul articol al numărului de Miercuri al oficiosului lui. De câte ori Partidul naţional sau alte partide din opoziţie au arătat — fie în Parlament, fie în presă — păcatele şi incapacitatea gospodăriei de stat a gu-vernului liberal, acesta s’a grăbit să încalice pe „calul competenţei liberale în politica economică-financiară*, şi sub copitele acestuia să strivească orice critică. Catârul liberal scutura majestos gâtul zdrângănind zurgălăii excedentelor vintiliste, ca dovadă a priceperei liberale îngospodăria statului. Singuri noi, şi numai noi prin noi şi priceperea noastră — se îngâmfau vintiliştii liberali — suntem în stare să gospodărim şi să administrăm bogăţiile Statului. Ei bine, ei sunt aceia cari se laudă că singuri au condus acest stat vreme de 50 de ani şi i-au gospodărit, îl conduc şi îl gospodăresc şi azi. Iar rezultatul î II reproducem textual după oficiosul guvernului. încercând să acopere intenţiile legii comercializării, prin care se jefueşte ţara în favorul favorizaţilor liberali, oficiosul spune în numărul mai sus vizat: „Statul este atât de rău gospodar încât nu ştie, prin administraţia sa să scoată beneficii din bogăţiile mari ce le posedă, dar reuşeşte să noteze deficite din întreprinderi menite a da căştiguri“. Urmează apoi cazuri concrete. „Viitorul* înşiră mai multe întreprinderi ale statului, unde arată cu cifre deficite uriaşe* de milioane. „Şi acelaş lucru — continuă articolul — se întâmplă cu exploatarea tuturor bogăţiilor naţionale, prin administraţia de stat*. „Şi tot aşa statul nu realizează nici justele câştiguri din exploatarea transporturilor pe căile ferate, pe apă, şi de la poştă, la telegraf şi telefon, şi aceasta din pricina lipsei lui de pricepere gospodărească*. Citatele sunt reproduse cuvânt de cuvânt din articolul „Viitorului". întrebăm deci: Care e priceperea şi care e competinţa liberală în materie economică, când însuşi oficiosul guvernului face mărturisirile de mai sus. Mărturisiri cam, atunci când erau făcute de partidul naţional, acesta era arătat de guvern ca „defăimător al ţării*. Gospodăria tuturor acelor bogăţii şi Întreprinderi nu e făcută decât prin aleşii guvernului. Cine poartă deci vina, dacă „statul reuşeşte să noteze deficite din întreprinderi menite a da câştiguri “. Răspunsul îl pot da cititorii, după ce au luat cunoştinţă de mărturisirile oficiosului Partidului liberal. Legenda experienţelor liberale cade prin glasul autorizat al celor cari o creaseră. Externe Conferinţa anglo rusă. LDeschizând alaltăeri la Londra conferinţa anglo-rusă, premierul Makdpasid a rostit un important discurs, în care a insistat cu deosebire asupra angajamentelor financiare luate de trecutele guverne ruseşti şi asupra propagandei comuniste în ţările streine, încheierea unor noul tratate economice cu Rusia — a spus Mskdonald — e condiţionată de recunoaşterea vechilor datorii ruseşti dinainte şi din timpul războiului contractate cătră stat sen câtră particularii britanici, la ce priveşte propaganda bolşevică Mskdonald a accentuat că dacă acesetă acţiune ostilă se putea scuza atunci când guvernele europene erau in stare de ostilitate declarată sau latentă faţă de Rusia sovietică, ea nu-şi mai găseşte justificare astăzi. Prima condiţie pentru relaţii amicale şi folositoare între Anglia şiraimea sonsetică e ca aceasta din urmă să aibă o atitudine la fel cu a Angliei şi să nu încurajeze direct sau indirect fapte care s’ar putea considera ca încercări de-a continua printre locuitorii Mărei Britanii o propagandă care când e inspirată din lăuntru poate fi legitimă, dar controlată şi subvenţionată din afară nu este legitimă. Makdonald a încheiat astfel: «Aveţinevoie de an ajutor pentru refacerea pe care numai Anglia este in măsură să vi-l de», comportaţi-vă aşa încât să-l puteţi obţine căci, altfel foarte greu a-ţi mai avea ocazia in viitor să cereţi acelaş lucru unui alt guvern britanic, — fără să vorbim de guvernele altor ţări. Guvernul muncitoresc englez este cea mai fericită ocezie pentru refacerea Rusiei bolşevice. — Dacă nici peaceasta n’o veţi prinde, cu alta nu vă mai întâlniţi nici odată". Dral Rakowski in răspunsul său a afirmat din nou dorinţele guvernului bolşevic, pentru reuşita conferinţei. * Stare de asediu In Grecia. Guvernul elin a proclamat starea de asediu în toată Grecia. O ordonanţă opreşte pe timp de 5 ani orice atac alpresei in contra republice! şi discuţia privitoare la regimul din Grecia. Amiralul Conduriotis a fost ales in mod provizor ca preşedinte al republicei. * Noua Cameră Italiană se compune precum urmează: lista naţională cuprinde 355 deputaţi (două treimi din numărul total); lista naţionalistă cuprinde 19 deputaţi; guvernul dispune deci de 374 voturi din 535. Opoziţia numără 161 deputati, împărţiţi astfel: socialişti şi comunişti 65; populari 40; democraţi glouitieni 17; democraţi sociali 11; opoziţia constituţională, al cărui şef este d-l Amendola 12. O revoltă Îndreptăţită Chestiunea permiselor cft. ale ziariştilor români din Ardeal şi I. Banat " Comitetul Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat în ședința sa din 14 Aprilie 1924 a dat următorul Comunicat: •Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat", reprezentând un număr de 97 ziariști, constată cu vie părere de rău că la acordarea permiselor de liberă călătorie pe Căile Ferate, interesele sale, care sunt acele ale culturei românești in nouile provincii, nu au fost luate în seamă, iar drepturile legitime ale membrilor săi au fost nesocotite. Tratamentul a fost de la început injust faţă de publicaţiile româneşti de dincoace de Cârpeli. Căci, deşi regulamentul pentru acordarea permiselor de călătorie prevede participarea, prin doi delegaţi, în comisiunea instituită pe lângă Ministerul Comunicaţiilor, a tuturor asociaţiilor de presă recunoscute ca persoane juridice, totuşi, „Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat“ i s'a tăgăduit acest drept, neadmirându-i-se decât un singur reprezentant, cu titlu de informator. Nu numai atât. In şedinţa acelei comisiuni, când s’au discutat cererile ziariştilor şi publicaţiilor din Ardeal şi Banat, Ministerul Comunicaţiilor n’a avut măcar grija să încunoştiinţeze «Sindicarepublicanii 7; alogenii (german’ şi slavi) 4; ţărănişti! 3; partidu’ sard 2. Din 12 milioane de votanţi au votat 7.628859. Cnadlodaţii oficiali au obţinut 4.693.690 voturi, tul Presei Române din Ardeal şi Banat, în timp util, pentru ca reprezentantul său să poată lua parte la dezbateri. Astfel, cunoscuţi ziarişti profesionişti, cari şi-au închinat activitatea lor întreagă scrisului românesc, încă de pe vremea stăpânirei maghiare, cheltuindu-şi puterile pentru cauza naţională, au fost pur şi simplu lăsaţi pe dinafară, deşi sunt încă şi astăzi la postul datoriei. Oneste publicaţiuni politice şi culturale, îndeplinind toate condiţiunile cerute de acelaş regulament aplicat totdeauna In defavoarea noastră, s’au văzut deposedate de un drept recunoscut. Nenumăratele intervenţiuni şi documentatele memorii, având scopul de a arăta greşelile şi abuzurile săvârşite, au fost zadarnice. Slujitorii cuvântului românesc din două provincii întregi, unde trăesc patru milioane de români, au găsit la Ministerul Comunicaţiilor urechi surde şi uşi închise. Pentru aceste fapte, regretabile din toate punctele de vedere, «Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat*, sim* findu-se deopotrivă jignit şi pre* judicial, ridică protestul său categoric în faţa procedurei dnui ministru al Comunicaţiilor, lăsând opinia publică să judece, dacă prin astfel de mijloace arbitrare şi printr’o asemenea concepţie se poate ajunge la consolidarea stăpânirei noastre spirituale în nouile provincii, ceri sufăr prea mult încă stigmatele persecuţiilor de ieri, pentru a mai suporta şi vexaţiunile de astăzi. Comitetul: * Pentru ilustrarea procedurei neomenoase a ministrului comunicaţiilor înregistrăm un singur caz : Nici unul dintre cei trei redactori ai celui mai vechiu ziar românesc „ Gazeta Transilvaniei*, cari trăiesc exclusiv din leafa sărăcăcioasă de gazetar şi cari au muncit o viaţă întreagă In ogorul gazetăriei româneşti din Ardeal. Indurând sub regimul maghiar cele mai cumplite perzecuţiuni, n-au primit permise. In schim beneficiază de acest far atâţi gazetari maghiari germani şi evrei dela ziarele din Ardeal. Iţi stă întradevăr mintea în loc când vezi, e gazetarii cari au fost primaţi sub regimul apu Totuşi e motivată Condamnamîntr’un număr trecut decretarea stării de asediu. Spuneam atunci, că pentru situata dinăuntrul ţării şi pentru menţinerea liniştită a ei nu este nevoie de a recurge la decretarea regimului militar, ci ajunge numai izgonirea guvernului odios. Astăzi sunt convins însă că îşi are o oarecare explicaţie şi scop Introducerea stării de asediu. Un ziar din Capitală aduce următoarea informaţie : „Partidul ţărănesc a voit să ţină o întrunire publică în Bucureşti şi a cerut în acest scop autorizaţia de la guvern Autorizaţia I a fost refuzată In consideraţia că a fost reinstituită starea de asediu*. Cunoaştefi acum motivul ? Dictatura militară a fost Introdusă pe motivul că «In consideraţiecă a fost Introdusă starea de asediu41 să fie refuzate toate autorizaţiile pentru întruniri publice îndreptate în contra infailibilului partid liberal. Scopul e prea sfânt—căci e vorba de „sfânta zroiță“ dela Florice, — iar „scopul scuză mijloacele*. Ies.