Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-06-11 / nr. 59

Pagina 2 ţie­ româneşti născânde. (A­­plauze la naţionali şi ţărănişti). El mai fopt pedepsit­ pentru ci nu vor să se inhsme Îs ca­rul Intereselor d­ură politice. (Pro­testări la majoritate. Aplauze la opoziţie. Se naşte tomult. Depu­taţii se apostrofează). DA dr. Lu­pu: De 4 ani listele electorale din Ardeal stau nere­vizuite. D­l Bocru, liberal ardelean­: Eu reprezint mai mult pe vo­luntari, căci am luptat. Am fost voluntar. DA V. Goldiş: D­­a reprezinţi hoţia urnelor. (Ap­uze la opo­ziţie). DA S. Bocu arată că partidul liberal a răpit şi răpeşte dreptul de vot al cetăţenilor din Ardeal. Şi minorităţile trebue să se bu­­cure de toate drepturile pe cari le acordă legile ţării tuturor ce­tăţenilor. Dar drepturile n’au fost reduse pentru minorităţi, ci chiar pentru cetăţenii români cari nu vi sunt pe plac. Conduita ci­tră de perpetuă ilegalitate, a­­ceastă îndrăsneală neobișndită, această atitudine de permanentă agresiune se datorește faptului că poporul vă urăște, vă detestă. DA Racovița: Asta nu e co­municare. Durează de o jumă­tate de oră. DA Bocu: Hoții de urne pro­­testează. (Tumult, vociferări. Deputaţii din majoritate şi minoritate se apostrofează). Dl Alexandru Ionescu, în­trerupe. D-l Sever Bocu: D ta ai fu­rat mandatul din Lipova! (sgo­­mot, vociferări, aplauze). D. S. Bocu termină spunând că poporul bănăţean a căzut ia fatalitatea istorică de mai îna­inte faţă de guvernarea liberală, în care priveşte o năpastă, ca în năpasta ungurească sau tur­cească. (Sgomot enorm. Vii a­­probări 1* naţionali şi ţărănişti). Nu speră ca cele relevate să fie îndreptate de actualul guvern dar a ţinut ea de la tribuna , Ca­­merei să fie apuse doleanţele şi suferinţele populaţiei ardelene. La comunicarea aceasta, ca dealtfel la toate pe cari le fac deputaţii opoziţionali, banca mi­nisterială a roman — mută. Pâcă când ? ! [de ie­şen la Buşteni—Predeal şi Poiana- Ţapului Comisiunea compusă din d-nii administrator de plasă Emil Vlehide, preşedinţii comisiunilor Interimare din Predeal, Buşteni şi Poiana-Ţapului, d nii Costică D. Popescu şi Iancu Ştefănescu, reprezentant­- al comercianţilor din Buşteni precum şi alţi re­prezentanţi ai comercianţilor din comunele de mai sus şi ai consumatorilor — au hotărât următoarele preţuri de chirii pentru sezonul 1924: Hoteluri, rangul 1: camere cu 2 paturi 250, 225 şi 200 lei pe zi. Cu un pat: 200, 175, 150 lei pe zi. Hoteluri rangul 11: Camere cu 2 paturi: 225, 200 şi 175 lei. Cu 1 pat: 150, 125 şi 100 lei. Hoteluri rangul III: Camere cu 2 paturi 175, 150, 125 lei. Cu un pat 125 şi 100. Case particulare : Vilă rangul I-iu: una cameră lunar, 4000 lei. Rangul al 2-lea: 2500 lunar. Rangul al 3 lea: (case ţărăneşti) 2000 lunar. (Mobilier cu saltea de pae, fără aşternuturi N. R ). Peste taxele de mai sus se mai plăteşte 5 lei pe zi, taxa luminei. Dările impozabile tot de către chiriaş. Preturi maximale la mâncări. Restaurant cl. II: 2 ouă ferte, 8 lei; ochiuri simple 12 lei; ju­­mări 12 lei; ountet 12 lei; supă 8 lei; ciorbă de vacă 8 lei, de vitei 10, de pasăre 16; mâncare cu­ carne de vită 14 lei, de vitei 16, de porc 16, de pasăre 18. Fripturi la tavă de vitei 18, de porc 20 lei. Pui V2 30 lei, pui frigare 60 lei. Muşchi 24 lei, şniţel 24, mititei 2 lei bu­cata. Cotlete de purcel 24 lei, floci 16 lei, vrăbloare 18 lei, brânză albă 8 tei, brânză cu smântână 14 lei, compot 12 lei. Pentru restaurantele de clasa I, preturile sunt urcate cu 25 la sută iar pentru clasa III se 5l va scade cu 259/.­Restaurantele cu orchestră percep 10°­, mai mult peste tarif. Oameni politici europeni Am amintit în anul trecut des­pre înscrierea în Partidul na­ţional a dlui Dem. Dobrescu, fostul decan al baroului Ilfov, preşedintele Uniunei avocaţilor şi a dlui prof. univ. Emanuil Antonescu. Publicăm în urmă­toarele, ca un document al vremii, scrisoarea pe care dl Dem Dobrescu a adresat-o dlui Iuliu Maniu, preşedintele Par­tidului national . Domnule Maniu, Vă rog să mă înscrieţi şi pe mine în rândurile Partidului na­tional, pe care-l diriguiţi cu a­­tâta demnitate, pentru că iti­ am­­ convins că în acest partid, voiu­­ găsi adevărata concepţie politi­că de unificarea şi reformare a ţări noastre şi mai cu seamă că una din marile cauze de a­­narhie generală este criza de guvernare, criza de autoritate. Vechii noştri guvernanţi, care încă conduc ţara noastră, nu pot înţelege nici conştiinţa mo­­rală a lumii civilizate şi nici­­ conştiinţa populară, pe care le-a născut marele razboiu şi care au rupt vechiul echilibru dintre guvernanţi şi guvernaţi. Ei cred că mai­ pot conduce lumea de după razboiu, pătrunsă de sen­timentul demnităţii, mândriei şi personalismului universal, tot cu brutalitatea lor ciocoista, tot cu dispreţul omului şi ideii, tot cu dispreţul muncii şi al mun­citorului, tot cu exploatarea sen­timentelor omului primitiv, cu şovinismul şi xenofobia. De a­­ceea mai putem vedea în ţara noastră, în plin elan­ democra­tic, oameni politici lăudând mi­nunile pumnului politic, mai pu­team vedea o ţară cu aspiraţiuni de libertate, condusă cu curţi marţiale şi cu stări de asediu şi transformată într’o adevărată ca­zarmă politică, socială şi mo­rală. Această politică de pumno­­craţie, de cleptocraţie şi de oli­garhie ciocoistă ne-a dus la a­­narhia dinăuntru şi la ruşinea din afară. Ne trebue un partid care să europenizeze politica noastră a­fricanăă, care să împace clasele, rasele şi provinciile şi care săă ne împace cu democraţia trium­fătoare a lumii civilizate; ne trebue un partid de înfruntători politici care să înfrunte toate prejudecail­e, pentru ca să fa­că educafiunea ţării noastre bolşevizată de politica reacţio­nară, care să restabilească jo­cul fiecăruia, ca nişte adevă­raţi drămuitori ai valorilor so­ciale. In Partidul national am găsit pe oamenii politici europeni, în cere şi cărturarul şi muncitorul şi majoritarul şi minoritarul, în care toate interesele utile şi morale pot găsi o dreaptă o­­crotire, pentru că în el vor gă­si toate frumoasele calităţi su­feteşti ale neamului nostru, de cuminţenie, de seriozitate, de discipline, de toleranţă şi de ci­vilizație. Partidul național face o ade­vărată descălecătoare politică, de destindere sufletească gene­rală și de pace socială. Primiți, vă rog, Domnule Pre­zident, încredințarea înaltei me­­e stime. As Dem. Dobrescu, avocat. O serbare câmpenească. O serbare câmpenească aran­jează Soc. de muzică «Armo­nia" din Braşov Duminecă în 151­ Iunie (ziua de Rusalii) în Stejeriş, la care este invitat în­treg publicul braşovean a lua parte. Toate societăţile sunt rugate a da concursul lor, participând în număr cât mai mare la a­­ceastă serbare câmpenească. Membrii societăţii se vor a­­duna în Piaţa Prundului la ora ll/­2 dimineaţa, de unde vor pleca în corpore în frunte cu muzica vânătorilor de munte. In caz de timp nefavorabil, serbarea se amână pe Dumi­­neca viitoare. 2­3 Comitetul aranjator. Docar galben DE VANZARE Str. Spitalului 63. 560 3-3 GAZETA "TRANSILVANIEI Ciclonul din Sălaj "un mare credit pentru ajutorarea sinistraţilor. Precum am anunţat, luna tre­cută în 17 Mai s-a deslănţuit a­­supra judeţului Sălaj, în regiu­nea nord-est de Zălău, un ciclon violent, care a distrus păduri, fosele şi poduri luând deja te­melie gospodării întregi şi fă­când victime omeneşti. In satele Hirod­ău, Ţigani, Gâcei Papteleg şi Mirşit semănăturile de grâu au fost aproape com­plect distruse. La Orteleg podul de beton armat a fost rupt de ape. Peste 100 oi şi alte vite au fost înecate.. In comunele Creaca şi Bud s’au înecat patru locui­tori. Guvernul a decis să ceară par­lamentului un credit extraordi­nar pentru a se veni în ajuto­rul sinistraţilor. Bibliografie A apărut: Din templul meu versuri de Emil A Chiffa Tip­grafia Naţi­onală Gh. Mateiu Bistriţa. A decărut în editura: „Cartea Românească,,. Cunoştinţe folositoare. Seria. B. No. 35. „Cum să ne îngrijim, de Dr. Ion Bordea. Preţul Lei 3. mRomânia„ Harta generală, for­mat mare pentru folosinţa in­stitutelor publice şi caselor co­merciale. Preţul Lei 60. Biblio­teca Minerva. No. 210. Surme­najul modern şi neurastenia, de Dr. Azigos. Preţul Lei 4. Bibli­oteca Minerva No 232. „Mize­ria unei copile», de Maxim Gor­ki. Preţul Lei 4.* ★ * Toate se găsesc de vânzare la principalele librării din țară. O minim caracteristici la Bud­apsta Francisc Iosif a cedat României în 1880 Ardealul? Z'ftTul „Pragar Prese* primește din Budapesta următoarea telegramă : Consilierul ministerial i. r. Dr. Geza Kacsian a publicat o bro­șură, în care a numit pe împă­ratul Francisc Iosif un „tiran îm­bătrânit” iar pe împăratul Carol de Habsburg un „slăbănog fără voinţă* şi p­e ambii « cioclii Un­gariei”. Procurorul a dispus confisca­rea broşurei, iar pe autor i-a dat în judecată pentru ofenză adusă casei domnitoare­­i pentru ca­lomnierea ultimilor doi domni­tori ai Austro-Ungariei. Acuzatul s‘a apărat la desbaterea proce­­sului, declarând că în conformi­tate cu legea detronării dinastiei habsburgice Ungaria nu mai are o casă domnitoare, care să stea sub scutul legilor şi că în con­tra contelui Bethlen, actualul pre­mier al Ungariei, nu s’a pornit acţiune, deşi acesta a ordonat să se tragă asupra regelui Carol când încercase să-şi reocupe tro­nul, fapt care constitue fără în­doială o ofenză mai mare. De încheere acuzatul a decla­rat, câ tot ce­ a scris este purul adevăr, aducând ca dovadă tra­tatul din 1880 încheiat la Ischl între Francis, Iosif şi regele Ca­rol al României, prin care se cedează României după­­40 ani Ardealul şi celelalte ţinuturi lo­cuite de Români în cazul când România ar sprijini politica aus­triacă în Balcani. Tribunalul a adus următoarea sentinţă : a aprobat confiscarea broşurei şi a condamnat pe acu­zat pentru „terfelirea” ultimilor doi regi ai Ungariei la o amendă în bani de 200 000 coroane. Acuzatul ca şi procurorul au apelat sentinţa. Din public Linia c. f. r. Braşov—Madefalău O batjocorire a publicului lu­i­ Blator* Ni­sa Sofia: Sezonul de vară a început şi sute de călători din toate pârţile ţării şi mai ales din Vechiul re­gat îşi cartă sănătatea în staţiu­­nile răcoroase din Valea Oltului. Mare este însă surpriza aces­­tei public când ajungând la Bra­şov nu găseşte ia spre Ciuc decât un singur vagosaş cl. 11. Stau oameni ca bilete cl. I. şi a IL, şi nu pot pleca, in sfâr­şit din mila conducătorului se urcă în vagonul de bagaje, în cl. III. şi a IV. Aceasta este o nouă dovadă în ce hai au ajuns Căile Ferate, cari nu posedă nici măcar un vagon «sa două pentru satisfa­cerea publicului, care pretinde un loc de cl. 11. sau I. după ce a plătit câteva sute de lei pen­tru cea mai scurtă călătorie ! Atragem atent!a celor în drept asupra acestei anomalii și cerem măsuri drastice. ^3? MARE DEPOZIT DE STOFE DE HAINE !-­ BĂRBĂTEȘTI ȘI DE DAME SZAVA . POPOVICI STR. NEAGRA NR. 51. TELEFON 767. TELEFON 767. 551 7­0 Nr. 59—1914 Serbarea şcoalei de arte şi meserii Ziua de 5 iunie a. c. a fost o adevărată zi de înălţare su­fletească pentru elevii şcoalei de arte şi meserii, cât şi pen­tru publicul select, care şi-a ţinut de datorinţă să se prezinte întă un număr atât de frumos şi să asculte cu plăcere prestaţiu­­nile corale, teatrale şi gimnas­tice ale elevilor, dovadă, că publicul ştie să aprecieze şi să încurajeze moralmente sărbările şcolare. Prezenţa d-lui Coman­dant al Corpului V­­de­ţArmată general Marcel Olteanu, a d-lui colonel N. Mihăilescu, a loc.­col. Strat, a d-lui prefect, a d-lui director Ioan Pricu, a păr.­­dr. Debu a fost o garanţie puter­nică pentru reuşita acestei ser­bări. Serbarea începând la ora 4 p. m. a fost deschisă prin o vorbire de bineveniare rostită de directorul şcoalei de arte şi meserii Ing. I. Mihăilescu. A urmat corul sub conducerea d-lui Rusovici (şeful muzicei militare) care a căutat frumosul nostru imn naţional, apoi cân­tecele „Mândra mea” şi „Pri­măvara”. A urmat punctul de forţă: teatrul. S’a jucat cu mult entu­­siasm şi ţtcu înţelegere piesa naţională „Tudor Vladimir­eseu* de Costescu. Elevii Ioan Micu dl. Hr, Muntean cl. IV, Pintea Pavel cl. III şi în special dră­gălaşa şi talentata elevă Iliada Muntean au jucat foarte bine şi spre mulţumirea tuturora, jocurile naţionale executate de elevii şcoalei: Sasu Nicolae Stoia Matei şi Dragoş Savu au fost executate cu multă preci­­ziune. Au urmat eleva Iliada Muntean care a declamat poe­zia „Mormântul Eroului necu­noscut”, storcând lacrimi în ochii publicului asistent. Tot fetiţa Iliada a declamat poezia comică „Cânele ovreiu­lui” de Topârceanu şi „Una ca o sută” de­­ Coşbuc, se­cerând bogate aplauze. Piramidele, alergările, săritu­rile nu au lăsat nimic de dorit. S-a distins cu deosebire elevul de clasa V, Octavian Măieruşan. Sufletul acestei serbări şco­lare a fost d­l Inspector al muncii, Petru Muntean, care nu este numai omul vorbelor, ci şi al faptelor, care cu o ser­­vuinţă de admirat­e a muncit săptămâni întregi pentru ca stă­­barea să reuşiască pe deplin. Laudă şi recunoştinţă se cu­vine acestui harnic muncitor în ogorul neamului nostru româ­nesc. In tot timpul sărbării publicul a fost distrat de muzica mili­tară; o altă distracţie a fost tombola unde s’a putut vedea activitatea intensă a elevilor şcoalei de arte şi meserii. După serbare a urmat jocul, care a decurs cu mult entusiasm până la ora 11 noaptea, la care oră închizându-se serbarea publi­cul a părăsit cu multă părere de rău frumoasa grădină ilumi­nată feeric. Incheia cu dorinţa fierbinte, ca pe viitor publicul să îmbră­ţişeze şi cu mai­­multă căldură aceste serbări şcolare, cari sunt tot atâtea manifestaţiuni serioase de muncă cinstită făcută în in­teresul binepriceput al înaintării spre un viitor mai fericit al nea­mului nostru românesc. E. V. S. Ştiri economice. Situata co­mercială la Alba-Iulia (după zia­rul „Consum”): Banca „Concor­dia” lichidează „Industria lem­nului din Ditro". Stă sub lichi­dare cointeresata băncii „Prima Casă de Păstrare din Alba-Iulia”. Viaţa comercială a băncii „Mer­cur” incă stagnează. Fabrica de covoare Web­er în lipsa de ca­pital și-a sistat activitatea. Banca „Centrala” sucursala Alba-Iulia ţi-a lichidat secţia textilelor”.

Next