Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-06-11 / nr. 59
Pagina 2 ţie româneşti născânde. (Aplauze la naţionali şi ţărănişti). El mai fopt pedepsit pentru ci nu vor să se inhsme Îs carul Intereselor dură politice. (Protestări la majoritate. Aplauze la opoziţie. Se naşte tomult. Deputaţii se apostrofează). DA dr. Lupu: De 4 ani listele electorale din Ardeal stau nerevizuite. Dl Bocru, liberal ardelean: Eu reprezint mai mult pe voluntari, căci am luptat. Am fost voluntar. DA V. Goldiş: Da reprezinţi hoţia urnelor. (Apuze la opoziţie). DA S. Bocu arată că partidul liberal a răpit şi răpeşte dreptul de vot al cetăţenilor din Ardeal. Şi minorităţile trebue să se bucure de toate drepturile pe cari le acordă legile ţării tuturor cetăţenilor. Dar drepturile n’au fost reduse pentru minorităţi, ci chiar pentru cetăţenii români cari nu vi sunt pe plac. Conduita citră de perpetuă ilegalitate, această îndrăsneală neobișndită, această atitudine de permanentă agresiune se datorește faptului că poporul vă urăște, vă detestă. DA Racovița: Asta nu e comunicare. Durează de o jumătate de oră. DA Bocu: Hoții de urne protestează. (Tumult, vociferări. Deputaţii din majoritate şi minoritate se apostrofează). Dl Alexandru Ionescu, întrerupe. D-l Sever Bocu: D ta ai furat mandatul din Lipova! (sgomot, vociferări, aplauze). D. S. Bocu termină spunând că poporul bănăţean a căzut ia fatalitatea istorică de mai înainte faţă de guvernarea liberală, în care priveşte o năpastă, ca în năpasta ungurească sau turcească. (Sgomot enorm. Vii aprobări 1* naţionali şi ţărănişti). Nu speră ca cele relevate să fie îndreptate de actualul guvern dar a ţinut ea de la tribuna , Camerei să fie apuse doleanţele şi suferinţele populaţiei ardelene. La comunicarea aceasta, ca dealtfel la toate pe cari le fac deputaţii opoziţionali, banca ministerială a roman — mută. Pâcă când ? ! [de ieşen la Buşteni—Predeal şi Poiana- Ţapului Comisiunea compusă din d-nii administrator de plasă Emil Vlehide, preşedinţii comisiunilor Interimare din Predeal, Buşteni şi Poiana-Ţapului, d nii Costică D. Popescu şi Iancu Ştefănescu, reprezentant- al comercianţilor din Buşteni precum şi alţi reprezentanţi ai comercianţilor din comunele de mai sus şi ai consumatorilor — au hotărât următoarele preţuri de chirii pentru sezonul 1924: Hoteluri, rangul 1: camere cu 2 paturi 250, 225 şi 200 lei pe zi. Cu un pat: 200, 175, 150 lei pe zi. Hoteluri rangul 11: Camere cu 2 paturi: 225, 200 şi 175 lei. Cu 1 pat: 150, 125 şi 100 lei. Hoteluri rangul III: Camere cu 2 paturi 175, 150, 125 lei. Cu un pat 125 şi 100. Case particulare : Vilă rangul I-iu: una cameră lunar, 4000 lei. Rangul al 2-lea: 2500 lunar. Rangul al 3 lea: (case ţărăneşti) 2000 lunar. (Mobilier cu saltea de pae, fără aşternuturi N. R ). Peste taxele de mai sus se mai plăteşte 5 lei pe zi, taxa luminei. Dările impozabile tot de către chiriaş. Preturi maximale la mâncări. Restaurant cl. II: 2 ouă ferte, 8 lei; ochiuri simple 12 lei; jumări 12 lei; ountet 12 lei; supă 8 lei; ciorbă de vacă 8 lei, de vitei 10, de pasăre 16; mâncare cu carne de vită 14 lei, de vitei 16, de porc 16, de pasăre 18. Fripturi la tavă de vitei 18, de porc 20 lei. Pui V2 30 lei, pui frigare 60 lei. Muşchi 24 lei, şniţel 24, mititei 2 lei bucata. Cotlete de purcel 24 lei, floci 16 lei, vrăbloare 18 lei, brânză albă 8 tei, brânză cu smântână 14 lei, compot 12 lei. Pentru restaurantele de clasa I, preturile sunt urcate cu 25 la sută iar pentru clasa III se 5l va scade cu 259/.Restaurantele cu orchestră percep 10°, mai mult peste tarif. Oameni politici europeni Am amintit în anul trecut despre înscrierea în Partidul naţional a dlui Dem. Dobrescu, fostul decan al baroului Ilfov, preşedintele Uniunei avocaţilor şi a dlui prof. univ. Emanuil Antonescu. Publicăm în următoarele, ca un document al vremii, scrisoarea pe care dl Dem Dobrescu a adresat-o dlui Iuliu Maniu, preşedintele Partidului national . Domnule Maniu, Vă rog să mă înscrieţi şi pe mine în rândurile Partidului national, pe care-l diriguiţi cu atâta demnitate, pentru că iti am convins că în acest partid, voiu găsi adevărata concepţie politică de unificarea şi reformare a ţări noastre şi mai cu seamă că una din marile cauze de anarhie generală este criza de guvernare, criza de autoritate. Vechii noştri guvernanţi, care încă conduc ţara noastră, nu pot înţelege nici conştiinţa morală a lumii civilizate şi nici conştiinţa populară, pe care le-a născut marele razboiu şi care au rupt vechiul echilibru dintre guvernanţi şi guvernaţi. Ei cred că mai pot conduce lumea de după razboiu, pătrunsă de sentimentul demnităţii, mândriei şi personalismului universal, tot cu brutalitatea lor ciocoista, tot cu dispreţul omului şi ideii, tot cu dispreţul muncii şi al muncitorului, tot cu exploatarea sentimentelor omului primitiv, cu şovinismul şi xenofobia. De aceea mai putem vedea în ţara noastră, în plin elan democratic, oameni politici lăudând minunile pumnului politic, mai puteam vedea o ţară cu aspiraţiuni de libertate, condusă cu curţi marţiale şi cu stări de asediu şi transformată într’o adevărată cazarmă politică, socială şi morală. Această politică de pumnocraţie, de cleptocraţie şi de oligarhie ciocoistă ne-a dus la anarhia dinăuntru şi la ruşinea din afară. Ne trebue un partid care să europenizeze politica noastră africanăă, care să împace clasele, rasele şi provinciile şi care săă ne împace cu democraţia triumfătoare a lumii civilizate; ne trebue un partid de înfruntători politici care să înfrunte toate prejudecaile, pentru ca să facă educafiunea ţării noastre bolşevizată de politica reacţionară, care să restabilească jocul fiecăruia, ca nişte adevăraţi drămuitori ai valorilor sociale. In Partidul national am găsit pe oamenii politici europeni, în cere şi cărturarul şi muncitorul şi majoritarul şi minoritarul, în care toate interesele utile şi morale pot găsi o dreaptă ocrotire, pentru că în el vor găsi toate frumoasele calităţi sufeteşti ale neamului nostru, de cuminţenie, de seriozitate, de discipline, de toleranţă şi de civilizație. Partidul național face o adevărată descălecătoare politică, de destindere sufletească generală și de pace socială. Primiți, vă rog, Domnule Prezident, încredințarea înaltei mee stime. As Dem. Dobrescu, avocat. O serbare câmpenească. O serbare câmpenească aranjează Soc. de muzică «Armonia" din Braşov Duminecă în 151 Iunie (ziua de Rusalii) în Stejeriş, la care este invitat întreg publicul braşovean a lua parte. Toate societăţile sunt rugate a da concursul lor, participând în număr cât mai mare la această serbare câmpenească. Membrii societăţii se vor aduna în Piaţa Prundului la ora ll/2 dimineaţa, de unde vor pleca în corpore în frunte cu muzica vânătorilor de munte. In caz de timp nefavorabil, serbarea se amână pe Dumineca viitoare. 23 Comitetul aranjator. Docar galben DE VANZARE Str. Spitalului 63. 560 3-3 GAZETA "TRANSILVANIEI Ciclonul din Sălaj "un mare credit pentru ajutorarea sinistraţilor. Precum am anunţat, luna trecută în 17 Mai s-a deslănţuit asupra judeţului Sălaj, în regiunea nord-est de Zălău, un ciclon violent, care a distrus păduri, fosele şi poduri luând deja temelie gospodării întregi şi făcând victime omeneşti. In satele Hirodău, Ţigani, Gâcei Papteleg şi Mirşit semănăturile de grâu au fost aproape complect distruse. La Orteleg podul de beton armat a fost rupt de ape. Peste 100 oi şi alte vite au fost înecate.. In comunele Creaca şi Bud s’au înecat patru locuitori. Guvernul a decis să ceară parlamentului un credit extraordinar pentru a se veni în ajutorul sinistraţilor. Bibliografie A apărut: Din templul meu versuri de Emil A Chiffa Tipgrafia Naţională Gh. Mateiu Bistriţa. A decărut în editura: „Cartea Românească,,. Cunoştinţe folositoare. Seria. B. No. 35. „Cum să ne îngrijim, de Dr. Ion Bordea. Preţul Lei 3. mRomânia„ Harta generală, format mare pentru folosinţa institutelor publice şi caselor comerciale. Preţul Lei 60. Biblioteca Minerva. No. 210. Surmenajul modern şi neurastenia, de Dr. Azigos. Preţul Lei 4. Biblioteca Minerva No 232. „Mizeria unei copile», de Maxim Gorki. Preţul Lei 4.* ★ * Toate se găsesc de vânzare la principalele librării din țară. O minim caracteristici la Budapsta Francisc Iosif a cedat României în 1880 Ardealul? Z'ftTul „Pragar Prese* primește din Budapesta următoarea telegramă : Consilierul ministerial i. r. Dr. Geza Kacsian a publicat o broșură, în care a numit pe împăratul Francisc Iosif un „tiran îmbătrânit” iar pe împăratul Carol de Habsburg un „slăbănog fără voinţă* şi pe ambii « cioclii Ungariei”. Procurorul a dispus confiscarea broşurei, iar pe autor i-a dat în judecată pentru ofenză adusă casei domnitoarei pentru calomnierea ultimilor doi domnitori ai Austro-Ungariei. Acuzatul s‘a apărat la desbaterea procesului, declarând că în conformitate cu legea detronării dinastiei habsburgice Ungaria nu mai are o casă domnitoare, care să stea sub scutul legilor şi că în contra contelui Bethlen, actualul premier al Ungariei, nu s’a pornit acţiune, deşi acesta a ordonat să se tragă asupra regelui Carol când încercase să-şi reocupe tronul, fapt care constitue fără îndoială o ofenză mai mare. De încheere acuzatul a declarat, câ tot ce a scris este purul adevăr, aducând ca dovadă tratatul din 1880 încheiat la Ischl între Francis, Iosif şi regele Carol al României, prin care se cedează României după40 ani Ardealul şi celelalte ţinuturi locuite de Români în cazul când România ar sprijini politica austriacă în Balcani. Tribunalul a adus următoarea sentinţă : a aprobat confiscarea broşurei şi a condamnat pe acuzat pentru „terfelirea” ultimilor doi regi ai Ungariei la o amendă în bani de 200 000 coroane. Acuzatul ca şi procurorul au apelat sentinţa. Din public Linia c. f. r. Braşov—Madefalău O batjocorire a publicului lui Blator* Nisa Sofia: Sezonul de vară a început şi sute de călători din toate pârţile ţării şi mai ales din Vechiul regat îşi cartă sănătatea în staţiunile răcoroase din Valea Oltului. Mare este însă surpriza acestei public când ajungând la Braşov nu găseşte ia spre Ciuc decât un singur vagosaş cl. 11. Stau oameni ca bilete cl. I. şi a IL, şi nu pot pleca, in sfârşit din mila conducătorului se urcă în vagonul de bagaje, în cl. III. şi a IV. Aceasta este o nouă dovadă în ce hai au ajuns Căile Ferate, cari nu posedă nici măcar un vagon «sa două pentru satisfacerea publicului, care pretinde un loc de cl. 11. sau I. după ce a plătit câteva sute de lei pentru cea mai scurtă călătorie ! Atragem atent!a celor în drept asupra acestei anomalii și cerem măsuri drastice. ^3? MARE DEPOZIT DE STOFE DE HAINE !- BĂRBĂTEȘTI ȘI DE DAME SZAVA . POPOVICI STR. NEAGRA NR. 51. TELEFON 767. TELEFON 767. 551 70 Nr. 59—1914 Serbarea şcoalei de arte şi meserii Ziua de 5 iunie a. c. a fost o adevărată zi de înălţare sufletească pentru elevii şcoalei de arte şi meserii, cât şi pentru publicul select, care şi-a ţinut de datorinţă să se prezinte întă un număr atât de frumos şi să asculte cu plăcere prestaţiunile corale, teatrale şi gimnastice ale elevilor, dovadă, că publicul ştie să aprecieze şi să încurajeze moralmente sărbările şcolare. Prezenţa d-lui Comandant al Corpului VdeţArmată general Marcel Olteanu, a d-lui colonel N. Mihăilescu, a loc.col. Strat, a d-lui prefect, a d-lui director Ioan Pricu, a păr.dr. Debu a fost o garanţie puternică pentru reuşita acestei serbări. Serbarea începând la ora 4 p. m. a fost deschisă prin o vorbire de bineveniare rostită de directorul şcoalei de arte şi meserii Ing. I. Mihăilescu. A urmat corul sub conducerea d-lui Rusovici (şeful muzicei militare) care a căutat frumosul nostru imn naţional, apoi cântecele „Mândra mea” şi „Primăvara”. A urmat punctul de forţă: teatrul. S’a jucat cu mult entusiasm şi ţtcu înţelegere piesa naţională „Tudor Vladimireseu* de Costescu. Elevii Ioan Micu dl. Hr, Muntean cl. IV, Pintea Pavel cl. III şi în special drăgălaşa şi talentata elevă Iliada Muntean au jucat foarte bine şi spre mulţumirea tuturora, jocurile naţionale executate de elevii şcoalei: Sasu Nicolae Stoia Matei şi Dragoş Savu au fost executate cu multă preciziune. Au urmat eleva Iliada Muntean care a declamat poezia „Mormântul Eroului necunoscut”, storcând lacrimi în ochii publicului asistent. Tot fetiţa Iliada a declamat poezia comică „Cânele ovreiului” de Topârceanu şi „Una ca o sută” de Coşbuc, secerând bogate aplauze. Piramidele, alergările, săriturile nu au lăsat nimic de dorit. S-a distins cu deosebire elevul de clasa V, Octavian Măieruşan. Sufletul acestei serbări şcolare a fost dl Inspector al muncii, Petru Muntean, care nu este numai omul vorbelor, ci şi al faptelor, care cu o servuinţă de admirate a muncit săptămâni întregi pentru ca stăbarea să reuşiască pe deplin. Laudă şi recunoştinţă se cuvine acestui harnic muncitor în ogorul neamului nostru românesc. In tot timpul sărbării publicul a fost distrat de muzica militară; o altă distracţie a fost tombola unde s’a putut vedea activitatea intensă a elevilor şcoalei de arte şi meserii. După serbare a urmat jocul, care a decurs cu mult entusiasm până la ora 11 noaptea, la care oră închizându-se serbarea publicul a părăsit cu multă părere de rău frumoasa grădină iluminată feeric. Incheia cu dorinţa fierbinte, ca pe viitor publicul să îmbrăţişeze şi cu maimultă căldură aceste serbări şcolare, cari sunt tot atâtea manifestaţiuni serioase de muncă cinstită făcută în interesul binepriceput al înaintării spre un viitor mai fericit al neamului nostru românesc. E. V. S. Ştiri economice. Situata comercială la Alba-Iulia (după ziarul „Consum”): Banca „Concordia” lichidează „Industria lemnului din Ditro". Stă sub lichidare cointeresata băncii „Prima Casă de Păstrare din Alba-Iulia”. Viaţa comercială a băncii „Mercur” incă stagnează. Fabrica de covoare Weber în lipsa de capital și-a sistat activitatea. Banca „Centrala” sucursala Alba-Iulia ţi-a lichidat secţia textilelor”.