Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)

1925-01-28 / nr. 11

âsrol al AXX'VHl­ie» b»i 11 $ JiiMâKUL 2 Lei*— *— — — .. — .— ...­* j g AdmîniitffetUk­­iiJ^TA UBERTATEI BRASOV \ Telefon 226 • «front anual 360 lei ;?«sttru străinătate 800 lei S «artari, reclame, după tarit 3Stm m”■«»»«»■——c«w. mm m m­ mu»»mm Fundatâ « 18P ««‘ George Bariţiu Apare de trei on pe săptămână Prin tine însu, ... %/^ne, şi pentru tine, la libertate, legalise şi eiste. Braşov Mierctui 28 Ianuarie 5 bomb­ari si eler­iţii denti — Fuziunea Partidului nationalist al poporului cu Partidul national român — Apelul d-lui Iuliu Maniu a avut din primul moment un puternic ecou în toate cercurile politice. El a fost viu discutat şi este considerat ce un mare act politic de însemnătate epocală, deschizând orizontul unei noui vieti politice în tara noastră. Acest apel răspunde unor necesități primordiale în situatia de azi și de rrâi­e a tării și dă dovada înțelegerei depline a grelelor răspunderi ce apasă pe umerii oamenilor politici cari conduc viata noastră de stat. Prin acest apel se­ pune capăt ori­cărui echivoc şi se pun în lumina scopurile fie­cărui partid politic, deoare­ce se exclude ori­ce posibilitate de a ocoli situaţiile limneze neputându-se ridica de aci înainte obiecţiunile unor interese personale, dată fiind absoluta dezinteresare de interese personale sau de ambiţiuni dovedită prin apelul acesta entuziast şi a­­dânc pătruns de un cald patriotism. Partidul ţărănesc, în special, stă înaintea unei grele situaţii — dacă nu înţelege să rupă firul unei politici obscurantiste la care l-a obligat dictatura unui om — şi acela pus sub acuza grea a opiniei publice. Apelul d-lui Iuliu Maniu a fost o surpriză şi pentru partidul liberei, care aştepta să se producă trâmbiţatul manifest al „nemulţumiţilor“, cum­­ se zicea grupului d-lui Goldiş. Apelul închee definitiv şi acest capitol. Rezultatele ce se aştepta dela acest apel nu au întârziat. In afară de o vie satisfacţie manifestată de opinia publică — s’a produs imediat un fapt de-o netăgăduită importantă care schimbă dintr’odată situatia de până acum. Partidul nationalist al Poporului a hotărât fuziunea cu Partidul Naţional. D-l C. Arge­­toianu, în lipsa d-lui N. Iorga din ţară, însă împuternicit de acesta, a trimis următoarea scrisoare d-lui Iuliu Maniu : Stimate die Maniu Partidul Naţional Român şî Partidul Naţionalist al Poporului au acelaş crez politic şi urmăresc în serviciul României întregite, acelaş scop de liniştită consolidare a statuiei. ^ *^4$$ v ^ Luând act cu însufleţire de patrioticul d-voastră apel, împuternicit de orga­nele statutare ale partidului meu, şi în special de către preşedintele nostru d. Ni­­colae Iorga, viu a vă declara în lipsa acestuia, că pe baza ideei naţionale fâră tran­­sacţie, a înlăturării principiului luptei de clasă, a întrebuinţăm mijloacelor legale, par­tidul naţionalist al poporului este gata a fuziona cu Partidul naţional român pornind de la cele 10 puncte enumerate în călduroasa d-voastră chemare. Primiţi, etc. C. Argetoianu. * Duminică seara, comitetul executiv a! partidului nationalist al poporului s’a întrunit si în unanimitate a hotărât să se proclame fuziunea cu Partidul national român. * Comitetul executiv al Partidului national român s’a întrunit ori­tim, şi după discuţiuni a dat următorul comunicat : „Comitetul executiv central al P. N. R., întrunindu se azi 26 Ianuarie, a luat în discuţie apelul către partidele opoziţiei al preşedintelui sau­ d. Iuliu Ma­niu, a aprobat şi şi-a însuşit acest apel. S’a dat apoi citire scrisorii de adeziune, cu data de ieri, 25 ianuarie, a partidului naţionalist al poporului, de care comitetul exe­cutiv a luat act cu vie satisfacţie*. Dăm la ultima oră ştirile ce ni*au sosit de la trimisul nostru special. împrumutul în streinatace — Declaraţia d-lul Oromolu. — Ca o confirmare a articolului nostru „Streinii despre noi* ce publicăm astăzi, dăm următoa­rele declaraţii făcute de­ d l Oromolu, guvernatorului Băncii Naţionale. Importanta The Finan­­cial Nerd­ din Londra anunţase tratativele unui mare împrumut. D-l Oromolu le desminte astfel: — „Nu tratăm nici un îm­prumut mare pentru stat. Am venit spre a ta a con­­tact cu lu­mea financiară, trimis în acest scop de Bancă". Era si nidural ca la început d-sa să nu vorbească de trata­tivele pentru realizarea unui îm­­prumut, pentru motivul foarte simplu că nimeni nu ştie daca el se va putea obţine. In­formaţii recente edaugă la declaraţia d lui Oromonu, urmă­toarele: „S’a vorbit în ţară că la Lon­dra se va trata un mare împru­mut menit să ajute la refacerea ţarei. „După informaţiile noastre, a­­cest împrumut nu se poate ne­gocia şi nici eu se poate face. Nu se poate negocia, deoare­ce, pe de o parte România ar avea nevoie de o sumă mare ce nu se găseşte, iar pe de alta se cer acum condiţii de plată foarte grele*. (Ziarul „Adevărul* trimisul său specia!.) Profitând de prezenţa în Cluj a d-lui IOLIU MANIU, conducerea organizaţiei judeţene a Parti­­dului Naţional român, a invitat pe mai mulţi prieteni ai noştri din Cluj la o consfătuire în lo­calul redacţiei ziarului „Patria* Duminecă la orele 5 p. mn Au participat peste 70 de aderenţi ai partidului nostru. D­e­talia Maniu a făcut un detailat ex­pozeu asupra situaţiei politice în genere, şi asupra situaţiei Partidului nostru în special, în legătură cu ultimele­ evenimente politice. Expozeul a avut un caracter intim şi pur informa­tiv. Toate versiunile şi relafill­e publicate in presă asupra a­­celui expozeu n’au un caracter oficial și nu sunt decât Inter­pretări subiective ale unora s­au altora din cei care te în­­ergistrează. apelul d-lui Iuliu Maniu pentru concentrarea forţelor demo­cratice naţionale într’un singur partid. „O guvernare inspirată numai de interesele egoismului de par­tid, sfărâmarea şi călăcarea le­gilor, abuzurile nesfârşite, sco­­borârea neîncetată a produc­­ţiunii economice, pauperizarea şi proletarizarea crescândă a popula­ţiunii, neputinţa de a opri creşterea neco­ntenită a scumpetei şi criza financiară fară perspectivă de îndreptare, au infiltrat în sufletele tuturor otrava nemulţumirii generale şi au compromis creditul şi pres­tigiul ţării în afară. In vremea aceasta, un regim de partid despotic şi înăbuşitor, rezultat din violentarea voinţii naţionale, trăind dintr-un şir de fraude şi abuzuri­­ fără capăt, sfidează protestarea unanimă a ţării şi încearcă acum să-şi consolideze definitiv monopo­lul economic şi politic asupra României. El pregăteşte prin legiuirea reformei electorale care ex­lude proporţionalitatea şi deschide drum liber abuzu­rilor, prin reforma administra­tivă bazată pe un centralism feroce şi pe nesocotirea prin­cipiilor de autonomie locală, prin înfăptuirea comercializări­lor şi prin prelungirea conce­siunii Băncii Naţionale consa­crarea definitivă a atotputer­niciei sale. Realizarea acestor legiuiri ar perpetua pentru vreme îndelun­gată sclavia politică şi robia e­­conomică a ţării, în serviciul capitalismului şi al unui sistem odios de trusturi exploatatoare. Traducerea lor în realitatea organismului de Stat şi împle­tirea lor in firele vieţii econo­mice şi sociale ar produce o stare de fapt a cărei schimbare chiar şi de cele mai binevoi­­toare guverne ce­ ar succede ar întâmpina enorme greutăţi, şi ar produce perturbaţiunii ire­mediabile. Interesele superioare­­ ale ţării şi necesitatea u­nei­­ dezvoltări economice şi sociale , sănătoase şi evolutive cer de­opotrivă zădărnicia acestui plan politic, care duce la un sistem de atotputernicie economică şi teroare politică de care ţara nu va putea scăpa decât prin grave sguduiri. „In fata acestui pericol su­prem opoziţia are datoria să reacţioneze. Forţa ei de acţiune nu este însă suficientă în faţa unui adversar îndrăzneţ atâta vreme cât democraţia naţională nu este închegată într’un or­ganism politic, unitar şi puter­nic. Ace­­t organism trebue în­făptuit în grabă şi un chip te­meinic, o simplă colaborare trecătoare fiind în actualele îm­prejurări insuficientă. Concentrarea tuturor forţelor opoziţiei naţionale şi democra­tice devine o necesitate politică imperioasă. Ea nu poate să fie înfăptuita decât prin­­gruparea lor într’un singur partid menit să organizeze lupta energică și neîmpăcată împotriva sistemului politic al acaparării și dictaturii liberale. Având în vedere­­ manifestă­rile opiniei publice, cumpănind toate împrejurările și pătruns de gravitatea momentelor prin cari trecem şi a consecinţelor ce ar putea decurge din nepă­­trunderea situaţei politice de astăzi, fac un apel frăţesc la toate partidele naţionale şi de­mocratice din opoziţie de a re­aliza această concentrare, unin­­du -se într un singur partid na­ţional şi democratic, punând la o par­te ori­ce altă conside­rare trecătoare. Baza principială în jurul că­reia urmează a se forma a­­ceastă concentrare şi programul politic al acestui partid fuzio­nat şi unitar, vor fi următoa­rele 10 puncte stabilite de con­gresele a două din partidele democratice şi nationale : 1- Monarhie constituţională. 2. Partidul intemeindu-se la solidaritatea tuturor claselor muncitoare şi producătoare cu ţărănimea, care este factorul pr­ecipal de productiune naţio­nală, baza structurii noastre sociale şi astfel temelia vietii noastre de Stat — înţelege să reprezinte interesele colective ale natiunei române. 3- Partidul consideră princi­piile cuprinse in hotărârile a­­dunării nationale din Alba-Iulia din 1 Decemvrie 1918, precum şi declaraţiile de unire din Chişinău şi Cernăuţi, ca norme directive ale partidului şi care urmează să fie consfinţite prin ordinea constituţională stabilită de reprezentanţii naţiunii întregi, liber aleşi. 4. Politica externă a parti­dului se va întemeia pe men­ţinerea şi consolidarea raportu­rilor celor mai strânse cu aliaţii, alături de care Statul român a luptat în decursul războiului. Partidul va tinde a realiza o politică a păcii, întemeiată pe menţinerea şi executarea cinstită şi loială a tratatelor şi alian­ţelor încheiate şi a asigura ra­porturi de bună vecinătate cu Statele şi naţiunile împrejmui­toare. Va da concursul său ca Societatea Naţiunilor sa devie o instituţie prin care să se ga­ranteze pacea, respectul trata­telor încheiate şi dreptatea în­tre popoare. 5. Întronarea în viaţa de Stat a unui regim legal şi constitu­ţional.­­­. Înscrierea în Constituţie a garanţiilor libertăţilor şi dreptu­rilor cetăţeneşti. 7. Asigurarea libertăţii şi sin­cerităţii alegerilor, în special prin verificarea mandatelor de către justiţie­ 8. Descentralizarea adminis­trativă şi autonomia locală in cadrele unităţii politice a Sta­tului. 9. Principiile călăuzitoare ale programului economic sunt : a) Îndrumarea treptată a e­­conomiei noastre naționale, pe

Next