Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)

1925-10-14 / nr. 104

Pagina 2. Traducere din marele ziar francez ,Le tribune de Genepeu (2 Oct. 1925), da C. M. Rer noroc p?ct­u Gansv?, ca acesstă expoziţie de silă ro­mânească. Noi o diferim Adu­­nărei Societăţii Naţiunilor şi da asemenea excelentelor legături pe care Elveţia ie întreţine de mult cu România. In adevăr. Şi se cuvine să stăruim asupra acestui lucru; a­­ceastă expoziţie nu este de fel destinată es facă înconj­urul Eu­ropei. Aceste sculpturi, aceste scule preţioase, aceste picturi şi aceste scoarţe, aceste fresce­­pe care a trebuit sa le desfacă de zid şi să te aşeza în rame cu nesfârşita le­gre de seama) toate aceste obiecta de o va­loare nepreţuită, au fost strânse de Fundaţia Prinţului Carol al Românei, numit pentru a fi expuse la Paris, und­e, în tem­ Muia trecută, au fost foarte mult cercetate. Se prevăzuse, că de acolo, vor patra direct in Museul Naţional din Bucureşti, In mănâst­ri, ori în galeriile par­ticulare care le împrumutase. Geneva fila 1 în calea înapo­iere!, cu bucurie s’au oprit şi aci şi ni s'a dit plăcuta prive­lişte a tuturor acestor ntinu­nete. Această expozsjie este o în­doit! îacâalare. Căci este pa­simState artă religioasă şi pe jumătate arta populară. Mer­gând dintrto sală la alta, se pot petrece acolo câteva ore ne­­uitate. Se ştie că poporul român, foarte îngăduitor de altfel cu toate confe­tunite, se ţine în cea mai mare parte de cultul ortodox. Ca şi î­n bisericile greceşti ori ruseşti, ritul orien­tal desfăşură în bisericile Ro­mâniei solemnitatea sa înceată şi fostul său puţin barbar. Lo­caşurile sfinte se împodobesc cu grele icoane bătute în aur şi argint, evanghelii cu scoarţe de metal ciocănit şi săpat, cu cas­tele de argint ajurat, cu înalte­­candelabre din lemn sculptat. La origină, decoraţia tuturor acestor obiecte este de stil bizantin. Dar pe acest stil bisericesc şi aspru, geniul ro­mân a ştiut destul de repede să-l îmlădie şi să-l umaniseze. Să se privească mimai cu aten­­ţie frumosul iconost­as care pro­vine din mănăstirea Araoui. Dispoziţie, de altfel rituale, este cu totul bizantină, şi cu toate acestea motivele pe care le-a scormonit aci dalta se înrudesc, prin grapa şi naivitatea lor, sculpturilor ce te mişcă ale bi­sericilor noastre romane. De a­­semenea odăjdiile preoţeşti, podoabele altarelor, acela ciu­date învenitori de mormânt­uri pe care îndemnaţi ei brodatori. Închipuiau frăpăturile celui mort, toate aceste ţi­naturi unesc bo­găţiei o minunată simplicitate. Simţul latin al mă­surei a des­puiat această artă de risipă fără de folos, de repeţiri chi­nuitoare pe care orientul le a­­dusese in ea, prin Bizanţ­­ şi Ucraina. Ceea­ ce Bivicî numea cu un cuvânt adânc ,otrava Asiei" n’a putut prinde la o rasă întru toate robustă şi să­nătoasă. Măre­te dar limpezime, închipuire nesecată dar supra­vegheată; aceasta este arta ro­mânească ! Dacă cineva vrea o imagine cu totul exactă şi sinceră a in­fluenţei străine, trebue să o caute în arta poporului şi nu în aceia a călugărilor. Şi mai ales să nu se întrebe de fel, ce sculptor, ce d­ar, ce brodator a semnat aceste lucrări, de care eşti încântat ! Totul este anonim, în România, astăzi încă, nici er­­siştii nici „meseriaşii de artă" nu eleştuesc, ca le noi, o cate­gorie. La ţară cel puţin, fiecare ştie să modeleze şi să coloreze blidul în cere­­şi va mânca hrana, orice cioban ştie să cres­teze, pentru el o bâtă, şi o furcă de tors pentru drăgura sa. Şi orice fem­e ştie să ţese şi să brodeze în culori armonioase şi lăm­u­rite rochia­se de Dumineci. Fără sforiire, se face acolo, lucrare de artă, şi fără să se îndoiască chiar de aceasta, tot aşa cum se cânta şi cum se joacă. Arta, care se cultivă la noi în seră caldă, ţâşneşte din pământul românesc ca o floare a câmpiilor. Acolo eu au griji de şcoli de artă sau de carte de modele. Căldura sângelui întocneşte «şi este de ajuns să conducă mâna. Şi, chiar dacă olarul îşi aminteşte de ulciorul care încân­a ochii săi de copii, şi ţehăiosies, de scoarţa pe care s’a jucat când era mică, vre-o născocire nouă vine ori­când sâ primenească desenul sau culoarea. Acest gust al frumuseţei, el frumuseţea împrăştiată şi amas, b­asta cu Viaţa zilnică, este moştenirea popoarelor tinere. Al nostru, când era mai puţin „civilizat", ştia la fel sâ fră­mânte huma, să sculpteze lem­nul de frasin, să ie­area şi să vopsească cânepa. O pria tară neasca a trăit slab în Elveţia, departe de oraşe, până la f­­nere secolului trecut, la olarii câmpiilor Bernei, la cioplitorii de linguri şi de putinele de unt ei conibeior din Gruyè­e, la zd­­rancete din Valais, care ieseau nu numai stofe de lâna, cum mai fac încă pe Ici pe colea, dar ch'ar panglice şî marame de culori diferite. Vei ! este molită, foarte moartă, moarta de tot, arta populară a vet­rei Elveţie ! Aceea a Rumâniri este vie, cu totul vie. După provincii, ea are ritmurile şi culori­le sale pa,Hectare. Sîntrţile din Olte­nia fac să se schimbe, îrrtr'un christ destul de strâns, culori liniştite, negru, cenuşiu, verde* închis, cete din Basarabia, pun faţă îa fiţi, după voe, verdele cel mai isbitor cu roşu­ deschis, ca roşul limpede de o frăge­zime neasemănată. Ceramicele moldoveneşti şi folam­ele Tran­silvaniei lămuresc două simţi­­minte puţin diferite. Dar de­­ o margine, la alta a ţarei, se recunoaşte acelaş popor. U­n popor etniic. Şi de o mi­nunată sănătate, de o fericită cumpătare, care trâeşte făra ne­­liniştire şi fără înfrigurare. Eu am visat îndelung, înain­tea uneia dis­ vitrinele acestei expoziţii, atât de nostalgica pen­tru noi, cere suntem sub dom­nia Bestiei, a Bestiei mecanice. El cuprinde, această vitrină, o firură de lemn, sculptaţi de un Român de la manta din timpul de azi, un nsiu, cu totul aseme­nea celui al lui Pan, şi flaute dubie, ca acelea pe care Tao­­crite ie-a văzut in mâiiie cioba­nilor săi. Dar la ce ban să în­cerci clasificări, şi să evoci Arca­dia, Sicilia şi fericita Campanie ? Această arte nu este­ nici e­­lină nici italiana. El vine de mai deparbt. Ea este înnobilată de o răsfrângere a vârstelor de aur, și ar trebui să dea de gân­d.l tinerimea dn lume. W MaUhejf-Ciascist- Streteătatea despre noi Ewi mină l­la iul Iii Sport Ftlot­bal. Duminecă 11 Ort. 1925. Brașov. 8 M. Z. E. Olimpia 2:1 (2:1) Match de campionat, jucat pe terenul Olimpia. Spre marea surpriză a publicului sportiv din Breșev obicinuit cu buna formă în cere se prezenta, în ultima vreme echipa „Olimpia", a­­ceastă înfrângere a fost pe de­plin justificată. Nu i s’ar putea spune ca echipa muncitorilor a fost superioară, în schimb tre­bue să i-83 recunoască voinţa cu care a vrut să învingă. Se porni că jucătorii Olimpiei au fost încrezuţi, dar totuşi li tre­­bueşte imputată indolenţa vă­dită, şi lecţia primită, poate ser­vi drept pildă şi altora. Arbi­trului lubh, care, fie zis în trea­căt, n’a corespuns situaţiei, i-s’nu făcut prea multe neajunsuri din partea amicilor „Olimpiei", dar credem, câ, io situaţia da. Du­­misée*, înaintea altora, echi­pierii clubului Kvorri sunt primi vinovaţi. Can­litiv, jocul a fost lipsit de orice şcoală, şi mingea era puristă de pe un teren pe eltul, din întâmplare. Cluj : Cluj (selecţionat) — Braşov (selecţionat) 2:0. Echipa selecţionată a Braşo­vului a fost compusă, în vede­rea h­uri­haiui-revanşă ce au trebuit să joace la Cluj, din cele mai bune elemente ale cluburilor „Colţea“ şi „Braşo­­via". Josul ambelor echipe a fost frumos şi egal, iar înfrân­gerea braşovenilor nemeritată. Timişoara : (Sâmbătă 10 Ori, 1925). Wacker (Viena)-C.A . 6:3(4:2) Unirea-Sparta C E.R. 5:2 (4:1) Duminecă 11 1 925. Chinezul Wacker (Viena) 4:1 (4:0). E­hipa campionă a Ro­mâniei s-a revanșat cu acest re­zultat, pe deplin meritat, de în­frângerea suferită de la echipa vieneză, la ea acasă. Unirea-Banatul 2:0 (0:0). Rapid Politechnica 1:0 (1:0) Petroșani: OCASF-AJ­E, 8 : 0 (2:0) Oradea-Mare : Oradea-Mare (seleri) Arad (select.) 4:2 (2:1) Salonta-Mare : NSOBihorul 4:2 (2:0) Arad : Olimpia- H. Ko­­h 4:0 (2:0) IN STRĂINĂTATE Belgrad : Belgrad Bucuresti 8 : 0 Reluârsdu­se între echipele reprezentative a­le celor două capitale, msicu­ri pentru cupa donată de R­­gina Muri­ara a Jugoslaviei, rezultatul recent, in­dică diferenţa de Dpi, intra cele două echipe. Totuşi, — deşi înfrângerea bucureştenilor era certă de mai înainte — S.p.ui ds 8:0 aste prea se­ver, şi durerea cea mare pentru noi, stă mai mult la ne rezol­­varea chestiune! unui bun an­trenor străin pentru Bucureşti, unde fără îndoială sunt multe elemente proprii ecestri sport. Credem că această chestiune ar trebui să intereseze puţin pe însăşi cor­ducătorii ţarei. Budapesta : Praga-Budapesta 1:0 (1:0) Cehos­opacia- Ungaria 2 : 0 Aceste două matchuri, urâtă şi dezvăluesc superioritatea foot­ball­ului cehoslovac, ș! după mfrângerea suferită de curând dela Spanioli, vecinii Unguri, au cules ș! durerea ultimei în­frângeri. E I. Schelana. G­A WT­­. Noua împărţira a judeţelor in Ardeal Judeţul Someş va fi format din actuala­ judeţ Solaoc-Dj­hâca, «Ură de­ pi*s* Copr­nic Monsitar care trece 11 judeţul Situ­.Ylsrf; comunele Crosmani, Bebeni, Sardac, Cristolţel, So­­lina, Brâgiez, Crâstolţisi-M­are, şi Muncfl, cari trec la judeţul Sălaj; comuce­e: Feldioara, Câ­­tihna, Pântece, Dîlj , Daba;«, Lopa„ Sic, Lie şi Copra cal trec la judeţul Cluj; »i comuaeie Sieşi Ch­atar, Chiutelnic, Mttela Moreţ, Sâa Iacob, U­rsiâa, Sie­­ul-Migherul, Ş­iloare, ArcaUa, Tigâte şi Chireieiii dia plasa Es­­olean curi tree !e judeţa! Nâsăud. Capitali Dej. Judeţul Târnava Mare va fi forma ala : i. Actoxtal judeţ Târnava Mare, eftră de coma- Uîle: Bruic, Sonartinul, Gher­­deal, Sufl*, Rolbav, S­*rt, Cu­­bor, B­iho!­, Cilbor,, Fum­ur, Cla­ca Mir­, Cinelor, Toardl* şi Halme*g, ceri trec la judeţul Făgăraş; comaneie Hught­*c, şi Prod care trec la ju­eţa­l Târ­­nava Mca; comana Hăşag tre­cută la judeţul Sîbiu; 2. coma­nele: Boia Mare, Dâno?, Su­r­­da, Hetor şi Topa, dtia judeţul Târnava M­ea; 3. comao» Brn­­dorf, dels judeţtst S­bite; 4. co­man­ie: Archirr, Bei* ai Oraos de la judeţul Odorh;;; 5. coma­nde Cad­aist* şi Lap$* deu jideţul Fogâriş. Capitala Sighişoara. Judeţul Târnava Mică va fi for­mat dta actualul judeţ ,Târnava- Mică, afară de comunele Boia* Mire. S­­ardul, Topa, H­tUr vi Dâr­oşiw can trec i« Târnava- Mtrr; ^corauseie Trimis Msre, Tiriti­a Misă, .Satdl Nou, Cer­­ghida! Mare şi Cerghidul-Mi­ curi trec ts !­îde,ol Mareș; co­munele Hîţhiac şi Prot, din judeţul Târnava-Mire; plaga Blaj ri co­manele: Ocol, Hsrepen, Ş­ies, Medveş, B.chif şi Gâmbaţ dn j­udeţul A­bi de­joa. Capitala Blaj. Judeţul Trei-Scanae va fi for­mat din actualul judeţ Treil­m­­ne, afară de comuneie Telia, Badila, Dobârlău, Vita* Buzău­lui, S.ts Buziului, Bârcau­, Inter­­*urs Buziului, Miruuş şi satul Len­a din comaan Dobuii de j­os, c*rl trec la jsduţai Buncou, co­mana Po­ aa* bârata care trece la judeţul Bacău. Capitala Sfl Gheorghe. Judeţul Turda va fi formit din gcuiaiul judeţ Tcr.a Arieş, a'arâ de comunele Fetcî, Văide , Ost­­iu, Sâa*M:­ga­t», Diuu Româ­nesc, Dileu-­Jigăresc, Gr.Dsoi», Sâasa-pe-Câmpii, S­uss, SeaiU, şi Qroi, can­uec ia judeţul Ms­­r­rş, comanele Carii*, Sân­cea, Sâvidisi?, Fenesc, R^chitul Ro­mâmus , Hişdste, Lit Româiă, M­hCiUi-de-Câmpie şi Velche­ul can trec ia judeţul Ciujj e nu­­neie Ciumâlui ce jus, Ciiîgalal­­de-sus, Ducea laoc, Cicâa şi O­mmiş cari trec la judeţul Ailes; co­manele Juriul de Câm­pie, Soporul de Câmpie, Rsdia­­ şi A­ton de la judeţul Cojocea; comaae e Naniiu, Ghe*j*, Ci­­caisca, Aibnt­ș, Maşcr, Orosis, Gâbuj, Boitz, Sin­acolo, Petri­­lac*, Istitusa și Cacia de la ju­dețul Albă de jos. Capitala Turda. — Sfârșit. — Contra tusei, durerii de gât, răguşeşti are un efect sigur medicamentul bun la gust şi eftin şi soma­c care compus fiind după cele mai noi descoperiri ştiin­ţifice, nu conţine numai substanţe medicale contra tu­sei, răguşelii etc., ci şi un estract de malt, nutritiv, prin ceea­ ce e recunoscut ca o mai mare valoare hrăni­toare decât toate celelalte mijloace similare­bois­i-3 §6 capătă în toate farmaciile. Nr. 10"f““1925 Noul sanatoriu din Braşov Cancscotal chirurg din Bra­­fov, d-l dr. P. Negrilă, fost a­­sistent la clinica d­e Ctej, a avut norocul şi bana inspiraţie să deschidă an sanatoria la cel rtun frumos loc al oraşulu , pe Şira! Otâjuii, de unda och­ii şi saftetel omoloi se poate detecta cu adevarat, ia sab­adidr prive­lişte a celei mai p­­orecii părţi a Braşovului. Sanatorul este pentru chirur­gia, băii da femei şi frizeri, avana camere de clit* 1. şi a 11-a, amensie ca cele nai per­fecte şi moderne testalsţism­ ch­iurghical.*, mediale şi da igienă, la specia­ masi de ope* rajiuci şi sterilizatorul sunt din cele nul perfert pante, având şi ilareleaţia ntcesirâ perfectă şi coacentricâ. Te sarp­iâde st3ri Stssia exem­plară a tataror camerilor, aşa câ şi din punct da vedere igienic saazîorsl are un aspect irepro­şabil. Situat la aer curat, «­irect la faţa soarelui şi având înainiei-i admirabl­a vedere a orajaiu! ecest sanator a este psi’ .ă aris­­me destin st si. ofere seferiuzi or, dla beteag, ceea­ ce contribuie moli, prin tesaf­­nstar*­cmaiul, la reconfortarea. şi însănitajirea ior. Na buestăm că d 1 dr. Negri­te, s reast tă atrigă şi dârab­ia naturii de­ noi, 1* contribuție, te scopul tămaduirii celor su­ferinzi. 1 L Reprezer­ţia : Vuiduşu! Miresei Trupa populară de comedii, V. Brezeanu, venind la Breşov a avut o inspirajie bună şi una proastă. Buna, pentru­ că a dat ocazie braşovenilor să admire frumosul talent al actorilor, proastă, pentru­ că s’a prezentat cu o piesă de şi mai p­e­ste calitate. Piesa obscurului Folix Candero, este o comedie în 3 acte, scrisă evident nunaşi cu scopul de a face o trecere vâlvă în jurul ei şi de a stoarce publicului contribuţii băneşti prin etalarea şi discutarea unor scene intime familiare, unor mo­mente din viaţă, mai delicate, cam­ astfel redate, devin fără îndoiala, trivialităţi, curse pen­tru lumea lipsită de bunul simţ moral şi bacili de ecogrecere a moraliu­jii publice, în special în sânul tineretului. „Culcuşul miresei" poate plăcea anumitor cercuri decadente, lipsite de bucul gust, eu fiind o piesă care fac­e parte din mormanul enorm al bucăţilor „moderne", cari ar trebui băgate cu toftenui în foc, fără să se mai insiste, cu vre­un cuvânt asupra lor. Când vor înţelege bărbaţii cu răspundere, artiştii, presa şi scriitorii noştri, să se înşirue cu toţii la falanga acelora, cari lu­piu pentru arta adevărată şi pure, pentru idealurile omenirii şi pentru însănătoşirea ei mo­rală ? ! E un teren vast aci şi pentru asociaţiile femenine, să sone­damne şi să stârpească ori­ce operă de acest gen. Cum am zis, actorii au jucat bine şi au dovedit, că au talent, iată şi numele lor: V. Brezeanu, N. Scorțeanu, V. Demetrescu, d-ra Hsgi Pe­da, d ra Silvia Dumitrescu, d-na Vasiliu și d na Vigny. 1. II* CINEMA MODERN Astăzi, Marţi, pentru ultima oră filmul mondial Scaramouche Miercuri, Jai şi Vineri rulează merele şlager mondial Lux Damele din societate.

Next