Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)
1925-10-14 / nr. 104
Pagina 2. Traducere din marele ziar francez ,Le tribune de Genepeu (2 Oct. 1925), da C. M. Rer noroc p?ctu Gansv?, ca acesstă expoziţie de silă românească. Noi o diferim Adunărei Societăţii Naţiunilor şi da asemenea excelentelor legături pe care Elveţia ie întreţine de mult cu România. In adevăr. Şi se cuvine să stăruim asupra acestui lucru; această expoziţie nu este de fel destinată es facă înconjurul Europei. Aceste sculpturi, aceste scule preţioase, aceste picturi şi aceste scoarţe, aceste frescepe care a trebuit sa le desfacă de zid şi să te aşeza în rame cu nesfârşita legre de seama) toate aceste obiecta de o valoare nepreţuită, au fost strânse de Fundaţia Prinţului Carol al Românei, numit pentru a fi expuse la Paris, unde, în tem Muia trecută, au fost foarte mult cercetate. Se prevăzuse, că de acolo, vor patra direct in Museul Naţional din Bucureşti, In mănâstri, ori în galeriile particulare care le împrumutase. Geneva fila 1 în calea înapoiere!, cu bucurie s’au oprit şi aci şi ni s'a dit plăcuta privelişte a tuturor acestor ntinunete. Această expozsjie este o îndoit! îacâalare. Căci este pasimState artă religioasă şi pe jumătate arta populară. Mergând dintrto sală la alta, se pot petrece acolo câteva ore neuitate. Se ştie că poporul român, foarte îngăduitor de altfel cu toate confetunite, se ţine în cea mai mare parte de cultul ortodox. Ca şi în bisericile greceşti ori ruseşti, ritul oriental desfăşură în bisericile României solemnitatea sa înceată şi fostul său puţin barbar. Locaşurile sfinte se împodobesc cu grele icoane bătute în aur şi argint, evanghelii cu scoarţe de metal ciocănit şi săpat, cu castele de argint ajurat, cu înaltecandelabre din lemn sculptat. La origină, decoraţia tuturor acestor obiecte este de stil bizantin. Dar pe acest stil bisericesc şi aspru, geniul român a ştiut destul de repede să-l îmlădie şi să-l umaniseze. Să se privească mimai cu atenţie frumosul iconostas care provine din mănăstirea Araoui. Dispoziţie, de altfel rituale, este cu totul bizantină, şi cu toate acestea motivele pe care le-a scormonit aci dalta se înrudesc, prin grapa şi naivitatea lor, sculpturilor ce te mişcă ale bisericilor noastre romane. De asemenea odăjdiile preoţeşti, podoabele altarelor, acela ciudate învenitori de mormânturi pe care îndemnaţi ei brodatori. Închipuiau frăpăturile celui mort, toate aceste ţinaturi unesc bogăţiei o minunată simplicitate. Simţul latin al măsurei a despuiat această artă de risipă fără de folos, de repeţiri chinuitoare pe care orientul le adusese in ea, prin Bizanţ şi Ucraina. Ceea ce Bivicî numea cu un cuvânt adânc ,otrava Asiei" n’a putut prinde la o rasă întru toate robustă şi sănătoasă. Mărete dar limpezime, închipuire nesecată dar supravegheată; aceasta este arta românească ! Dacă cineva vrea o imagine cu totul exactă şi sinceră a influenţei străine, trebue să o caute în arta poporului şi nu în aceia a călugărilor. Şi mai ales să nu se întrebe de fel, ce sculptor, ce dar, ce brodator a semnat aceste lucrări, de care eşti încântat ! Totul este anonim, în România, astăzi încă, nici ersiştii nici „meseriaşii de artă" nu eleştuesc, ca le noi, o categorie. La ţară cel puţin, fiecare ştie să modeleze şi să coloreze blidul în cereşi va mânca hrana, orice cioban ştie să cresteze, pentru el o bâtă, şi o furcă de tors pentru drăgura sa. Şi orice feme ştie să ţese şi să brodeze în culori armonioase şi lămurite rochiase de Dumineci. Fără sforiire, se face acolo, lucrare de artă, şi fără să se îndoiască chiar de aceasta, tot aşa cum se cânta şi cum se joacă. Arta, care se cultivă la noi în seră caldă, ţâşneşte din pământul românesc ca o floare a câmpiilor. Acolo eu au griji de şcoli de artă sau de carte de modele. Căldura sângelui întocneşte «şi este de ajuns să conducă mâna. Şi, chiar dacă olarul îşi aminteşte de ulciorul care încâna ochii săi de copii, şi ţehăiosies, de scoarţa pe care s’a jucat când era mică, vre-o născocire nouă vine oricând sâ primenească desenul sau culoarea. Acest gust al frumuseţei, el frumuseţea împrăştiată şi amas, basta cu Viaţa zilnică, este moştenirea popoarelor tinere. Al nostru, când era mai puţin „civilizat", ştia la fel sâ frământe huma, să sculpteze lemnul de frasin, să iearea şi să vopsească cânepa. O pria tară neasca a trăit slab în Elveţia, departe de oraşe, până la fnere secolului trecut, la olarii câmpiilor Bernei, la cioplitorii de linguri şi de putinele de unt ei conibeior din Gruyèe, la zdrancete din Valais, care ieseau nu numai stofe de lâna, cum mai fac încă pe Ici pe colea, dar ch'ar panglice şî marame de culori diferite. Vei ! este molită, foarte moartă, moarta de tot, arta populară a vetrei Elveţie ! Aceea a Rumâniri este vie, cu totul vie. După provincii, ea are ritmurile şi culorile sale pa,Hectare. Sîntrţile din Oltenia fac să se schimbe, îrrtr'un christ destul de strâns, culori liniştite, negru, cenuşiu, verde* închis, cete din Basarabia, pun faţă îa fiţi, după voe, verdele cel mai isbitor cu roşu deschis, ca roşul limpede de o frăgezime neasemănată. Ceramicele moldoveneşti şi folamele Transilvaniei lămuresc două simţiminte puţin diferite. Dar de o margine, la alta a ţarei, se recunoaşte acelaş popor. Un popor etniic. Şi de o minunată sănătate, de o fericită cumpătare, care trâeşte făra neliniştire şi fără înfrigurare. Eu am visat îndelung, înaintea uneia dis vitrinele acestei expoziţii, atât de nostalgica pentru noi, cere suntem sub domnia Bestiei, a Bestiei mecanice. El cuprinde, această vitrină, o firură de lemn, sculptaţi de un Român de la manta din timpul de azi, un nsiu, cu totul asemenea celui al lui Pan, şi flaute dubie, ca acelea pe care Taocrite ie-a văzut in mâiiie ciobanilor săi. Dar la ce ban să încerci clasificări, şi să evoci Arcadia, Sicilia şi fericita Campanie ? Această arte nu este nici elină nici italiana. El vine de mai deparbt. Ea este înnobilată de o răsfrângere a vârstelor de aur, și ar trebui să dea de gând.l tinerimea dn lume. W MaUhejf-Ciascist- Streteătatea despre noi Ewi mină lla iul Iii Sport Ftlotbal. Duminecă 11 Ort. 1925. Brașov. 8 M. Z. E. Olimpia 2:1 (2:1) Match de campionat, jucat pe terenul Olimpia. Spre marea surpriză a publicului sportiv din Breșev obicinuit cu buna formă în cere se prezenta, în ultima vreme echipa „Olimpia", această înfrângere a fost pe deplin justificată. Nu i s’ar putea spune ca echipa muncitorilor a fost superioară, în schimb trebue să i-83 recunoască voinţa cu care a vrut să învingă. Se porni că jucătorii Olimpiei au fost încrezuţi, dar totuşi li trebueşte imputată indolenţa vădită, şi lecţia primită, poate servi drept pildă şi altora. Arbitrului lubh, care, fie zis în treacăt, n’a corespuns situaţiei, i-s’nu făcut prea multe neajunsuri din partea amicilor „Olimpiei", dar credem, câ, io situaţia da. Dumisée*, înaintea altora, echipierii clubului Kvorri sunt primi vinovaţi. Canlitiv, jocul a fost lipsit de orice şcoală, şi mingea era puristă de pe un teren pe eltul, din întâmplare. Cluj : Cluj (selecţionat) — Braşov (selecţionat) 2:0. Echipa selecţionată a Braşovului a fost compusă, în vederea hurihaiui-revanşă ce au trebuit să joace la Cluj, din cele mai bune elemente ale cluburilor „Colţea“ şi „Braşovia". Josul ambelor echipe a fost frumos şi egal, iar înfrângerea braşovenilor nemeritată. Timişoara : (Sâmbătă 10 Ori, 1925). Wacker (Viena)-C.A . 6:3(4:2) Unirea-Sparta C E.R. 5:2 (4:1) Duminecă 11 1 925. Chinezul Wacker (Viena) 4:1 (4:0). Ehipa campionă a României s-a revanșat cu acest rezultat, pe deplin meritat, de înfrângerea suferită de la echipa vieneză, la ea acasă. Unirea-Banatul 2:0 (0:0). Rapid Politechnica 1:0 (1:0) Petroșani: OCASF-AJE, 8 : 0 (2:0) Oradea-Mare : Oradea-Mare (seleri) Arad (select.) 4:2 (2:1) Salonta-Mare : NSOBihorul 4:2 (2:0) Arad : Olimpia- H. Koh 4:0 (2:0) IN STRĂINĂTATE Belgrad : Belgrad Bucuresti 8 : 0 Reluârsduse între echipele reprezentative ale celor două capitale, msicuri pentru cupa donată de Rgina Muriara a Jugoslaviei, rezultatul recent, indică diferenţa de Dpi, intra cele două echipe. Totuşi, — deşi înfrângerea bucureştenilor era certă de mai înainte — S.p.ui ds 8:0 aste prea sever, şi durerea cea mare pentru noi, stă mai mult la ne rezolvarea chestiune! unui bun antrenor străin pentru Bucureşti, unde fără îndoială sunt multe elemente proprii ecestri sport. Credem că această chestiune ar trebui să intereseze puţin pe însăşi corducătorii ţarei. Budapesta : Praga-Budapesta 1:0 (1:0) Cehosopacia- Ungaria 2 : 0 Aceste două matchuri, urâtă şi dezvăluesc superioritatea footballului cehoslovac, ș! după mfrângerea suferită de curând dela Spanioli, vecinii Unguri, au cules ș! durerea ultimei înfrângeri. E I. Schelana. GA WT. Noua împărţira a judeţelor in Ardeal Judeţul Someş va fi format din actuala judeţ Solaoc-Djhâca, «Ură de pi*s* Coprnic Monsitar care trece 11 judeţul Situ.Ylsrf; comunele Crosmani, Bebeni, Sardac, Cristolţel, Solina, Brâgiez, Crâstolţisi-Mare, şi Muncfl, cari trec la judeţul Sălaj; comucee: Feldioara, Câtihna, Pântece, Dîlj , Daba;«, Lopa„ Sic, Lie şi Copra cal trec la judeţul Cluj; »i comuaeie Sieşi Chatar, Chiutelnic, Mttela Moreţ, Sâa Iacob, Ursiâa, Sieul-Migherul, Şiloare, ArcaUa, Tigâte şi Chireieiii dia plasa Esolean curi tree !e judeţa! Nâsăud. Capitali Dej. Judeţul Târnava Mare va fi forma ala : i. Actoxtal judeţ Târnava Mare, eftră de coma- Uîle: Bruic, Sonartinul, Gherdeal, Sufl*, Rolbav, S*rt, Cubor, Biho!, Cilbor,, Fumur, Claca Mir, Cinelor, Toardl* şi Halme*g, ceri trec la judeţul Făgăraş; comaneie Hught*c, şi Prod care trec la jueţal Târnava Mca; comana Hăşag trecută la judeţul Sîbiu; 2. comanele: Boia Mare, Dâno?, Surda, Hetor şi Topa, dtia judeţul Târnava Mea; 3. comao» Brndorf, dels judeţtst Sbite; 4. comanie: Archirr, Bei* ai Oraos de la judeţul Odorh;;; 5. comande Cadaist* şi Lap$* deu jideţul Fogâriş. Capitala Sighişoara. Judeţul Târnava Mică va fi format dta actualul judeţ ,Târnava- Mică, afară de comunele Boia* Mire. Sardul, Topa, HtUr vi Dâroşiw can trec i« Târnava- Mtrr; ^corauseie Trimis Msre, Tiritia Misă, .Satdl Nou, Cerghida! Mare şi Cerghidul-Mi curi trec ts !îde,ol Mareș; comunele Hîţhiac şi Prot, din judeţul Târnava-Mire; plaga Blaj ri comanele: Ocol, Hsrepen, Şies, Medveş, B.chif şi Gâmbaţ dn judeţul Abi dejoa. Capitala Blaj. Judeţul Trei-Scanae va fi format din actualul judeţ Treilmne, afară de comuneie Telia, Badila, Dobârlău, Vita* Buzăului, S.ts Buziului, Bârcau, Inter*urs Buziului, Miruuş şi satul Lena din comaan Dobuii de jos, c*rl trec la jsduţai Buncou, comana Po aa* bârata care trece la judeţul Bacău. Capitala Sfl Gheorghe. Judeţul Turda va fi formit din gcuiaiul judeţ Tcr.a Arieş, a'arâ de comunele Fetcî, Văide , Ostiu, Sâa*M:gat», Diuu Românesc, Dileu-Jigăresc, Gr.Dsoi», Sâasa-pe-Câmpii, Suss, SeaiU, şi Qroi, canuec ia judeţul Msrrş, comanele Carii*, Sâncea, Sâvidisi?, Fenesc, R^chitul Româmus , Hişdste, Lit Româiă, MhCiUi-de-Câmpie şi Velcheul can trec ia judeţul Ciujj e nuneie Ciumâlui ce jus, Ciiîgalalde-sus, Ducea laoc, Cicâa şi Ommiş cari trec la judeţul Ailes; comanele Juriul de Câmpie, Soporul de Câmpie, Rsdia şi Aton de la judeţul Cojocea; comaae e Naniiu, Ghe*j*, Cicaisca, Aibntș, Maşcr, Orosis, Gâbuj, Boitz, Sinacolo, Petrilac*, Istitusa și Cacia de la județul Albă de jos. Capitala Turda. — Sfârșit. — Contra tusei, durerii de gât, răguşeşti are un efect sigur medicamentul bun la gust şi eftin şi somac care compus fiind după cele mai noi descoperiri ştiinţifice, nu conţine numai substanţe medicale contra tusei, răguşelii etc., ci şi un estract de malt, nutritiv, prin ceea ce e recunoscut ca o mai mare valoare hrănitoare decât toate celelalte mijloace similareboisi-3 §6 capătă în toate farmaciile. Nr. 10"f““1925 Noul sanatoriu din Braşov Cancscotal chirurg din Brafov, d-l dr. P. Negrilă, fost asistent la clinica de Ctej, a avut norocul şi bana inspiraţie să deschidă an sanatoria la cel rtun frumos loc al oraşulu , pe Şira! Otâjuii, de unda ochii şi saftetel omoloi se poate detecta cu adevarat, ia sabadidr privelişte a celei mai porecii părţi a Braşovului. Sanatorul este pentru chirurgia, băii da femei şi frizeri, avana camere de clit* 1. şi a 11-a, amensie ca cele nai perfecte şi moderne testalsţism chiurghical.*, mediale şi da igienă, la specia masi de ope* rajiuci şi sterilizatorul sunt din cele nul perfert pante, având şi ilareleaţia ntcesirâ perfectă şi coacentricâ. Te sarpiâde st3ri Stssia exemplară a tataror camerilor, aşa câ şi din punct da vedere igienic saazîorsl are un aspect ireproşabil. Situat la aer curat, «irect la faţa soarelui şi având înainiei-i admirabla vedere a orajaiu! ecest sanator a este psi’ .ă arisme destin st si. ofere seferiuzi or, dla beteag, ceea ce contribuie moli, prin tesafnstar*cmaiul, la reconfortarea. şi însănitajirea ior. Na buestăm că d 1 dr. Negrite, s reast tă atrigă şi dârabia naturii de noi, 1* contribuție, te scopul tămaduirii celor suferinzi. 1 L Reprezerţia : Vuiduşu! Miresei Trupa populară de comedii, V. Brezeanu, venind la Breşov a avut o inspirajie bună şi una proastă. Buna, pentru că a dat ocazie braşovenilor să admire frumosul talent al actorilor, proastă, pentru că s’a prezentat cu o piesă de şi mai peste calitate. Piesa obscurului Folix Candero, este o comedie în 3 acte, scrisă evident nunaşi cu scopul de a face o trecere vâlvă în jurul ei şi de a stoarce publicului contribuţii băneşti prin etalarea şi discutarea unor scene intime familiare, unor momente din viaţă, mai delicate, cam astfel redate, devin fără îndoiala, trivialităţi, curse pentru lumea lipsită de bunul simţ moral şi bacili de ecogrecere a moraliujii publice, în special în sânul tineretului. „Culcuşul miresei" poate plăcea anumitor cercuri decadente, lipsite de bucul gust, eu fiind o piesă care face parte din mormanul enorm al bucăţilor „moderne", cari ar trebui băgate cu toftenui în foc, fără să se mai insiste, cu vreun cuvânt asupra lor. Când vor înţelege bărbaţii cu răspundere, artiştii, presa şi scriitorii noştri, să se înşirue cu toţii la falanga acelora, cari lupiu pentru arta adevărată şi pure, pentru idealurile omenirii şi pentru însănătoşirea ei morală ? ! E un teren vast aci şi pentru asociaţiile femenine, să sonedamne şi să stârpească orice operă de acest gen. Cum am zis, actorii au jucat bine şi au dovedit, că au talent, iată şi numele lor: V. Brezeanu, N. Scorțeanu, V. Demetrescu, d-ra Hsgi Peda, d ra Silvia Dumitrescu, d-na Vasiliu și d na Vigny. 1. II* CINEMA MODERN Astăzi, Marţi, pentru ultima oră filmul mondial Scaramouche Miercuri, Jai şi Vineri rulează merele şlager mondial Lux Damele din societate.