Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-01-15 / nr. 5
F Papna 2. sancţionând» se frfifia de arme şi jurându-ss că vor lup.a pr oS ce românismul va fi liber sa graniţele sais naturale lăsate de div«l Trăim. Feciorii Ardealului la chemarea ofiferilor s’au înrolat şi la Siberia (CeliabrnsiO sub stîradar* dul trei-color, luptămd pentru cauza comună, pe stepele înprinse el Siberiei contra ruşilor deveniţi bolşevici. Faptele de arme întrec orice închipuire, fiind cunoscute cuvântările loi rapoartele ofiţerilor generali francezi despre „ Mpollu-ul" Ardealului. Aceşti voluntari au ţinut în siguranţă linia transiberiană, ffttesniad transporturile de război ale aliaţilor spre extremul orient. Sunt primii cari au proclamat solemn ruperea Ardealului şi unirea sa vecie, cu ţară mama, fapt care a impresionat Apusul şi a contribuit simfilor la desfăşurarea evenimentelor istorice postbdlice. Natural, că voluntarii Ardealului erât în Franţa, Italia şi Stride- Unite, au fost deasamenea la înSIjimea chemSrei, au ascultat cu atenţiune vocea sângelui, şi prin luptă au răobişnet suferinţele martirilor na* t'onali frânţi P*3 roată, sau torturat în beciurile ternarelor dela Seghedin şi Vaţ Sositacaâi, deşi au aflat avutul complect îasireîraat, nu s’au răzbunat absolut pa nimeni, nu a’au lisat si pi aure nici o lacrimă a dureri! sufletului, ci cu cutezanţă bărbătească şi încredere neştirbita la puterea de existentă şi viitorul neamului, la chemarea conducere! supreme ardelene, au dat ascultare pentru menţinerea ordine! şi siguranţei. Deasemenea n’au căutat să simtă durere pentru mizerilie la care se «bat cei de acest», sosiţi fie din refugiu, la temări, sau armată adversă. Era credinţă generală infiltrată în suflete, că conducerea nouă română va cauta a mulţumi pe suferinzi şi de ebum încolo o nouă eră de dreptate, cinste şi legalitate va începe şi se va tîn® cont de acela cari s’au îndeplinit cu prisosinţă datoria naţională. Noua conducere, a şi ţinut cont de aceste cerinţe imperioase, prin aşezarea la treburile publice a celor ce au sângerat pe câmpul de cioara înlăturând pe renegat** ceri au pacat cu duşmănii neamului, curățind atmosfera de indivizi lipsiţi de cel mai elementar simţ d®, dreptate, onestitate şi conştiinţă istpanaiâ. Pentru refacerea gospodăriilor destru«e» vrăjmaş, cât şi pentru Internaţi şi întemniţaţi se şi începuse acordarea de avansuri băneşti. Legea reformei agrare redactată în spirit democratic-naţional, cu mulţumiri pentru toate categoriile da luptătorii adreptătie, era gata spre a fi aplicată. Progresul pe teren economic prin gruparea săteano, în Cooperative şi înjghebarea de institute culturalo-educative se desfăşura cu însufleţire vizibilă, intelectualul : deputat, preot, învăţător, notar etc. născut şi crescut în mijlocul sătenilor, la concursul desinteresat şi cu dragoste pentru înflorirea şi prosperarea naţiune!. Nu demult — chiar ori — nu se ştia ce însemnează a fi colorat politiceşte — aşa ceva nu există, — sa ştia Insă că este o cerinţă imperioasă a timpului, în această epocă de renaştere naţională, că mai întâi se recere muncă fără pregst şi statornică pentru consolidarea pe toate tărâmurile viejei naţionale.* * « Astăzi Ardealul este pădacit. Conducătorii adevăraţi şi pricepuţi ai neamului, nu au posibilitatea sâ dea sprijin efectiv — apreciabil, fiind alungaţi da la ■ conducere, iar poporul este părăsit. Peste întreg Ardealul s’a întins vălul uitărei. S’ar părea că suntem la epoca de decadentă naţionala, că mergem treptat şi sigur în basna întunerecului. Politica de corupţie şi căpătuială levantină a puterei de astăzi, a înveainat sufletele, a rupt în special pe cei slabi de înger — vânători de arginţi — şi a apoiat în funcţiuni grass pe renegaţi, iar pe cei prinşi cu un blid de linte i-a a simulat în contra celor ce s’au jertfit îa prima Unie de bătaie. Mare ruşine naţională. Ua „adevărat scendal european", îmbunătăţirile materiale promise şi de drept cuvenite foştilor ostaşi, s’ar pSrei că sunt numai linguşiri alecorifeilor* guvernanţi spre a-şi menţine cârma, ţinând spiritul public In» tr’o continuă credinţă, că reformele sociale se vor înfăptui. Totul tâajeşte îa amorţeală, o lipsă şi mizerie generală a pătruns îa popor, numai favoriţii spoiţi cu bidineaua minciunii liberale se jefăesc in averi pe spatele celor ce trag de greu căruii statului. Minoritarii te sfidează, au învăţat a cunoaşte puterea fermecătoare a bacşşuluî, import met în colonie prin reg mul actual. laiâlneşti ia cale safiets îs* gest?, de na cinism revoltător, bătâindu-şi pieptul lo public, cî namii ei anat patrioţii, apărătorii binelui şi adevăraţii fericitori a! poporala'. Vorba lor este minciună curată, fapta căsătoială. Eri nesta jsrtfit ca tărie şi atatoraicie îa crediţă, apre a ajunge cesva unire'', astăzi moravarlie bizantina »ie vieţui politice ca obârşie orientală, strică «atletele curate şi opreşte îa progres orice viaţă serioasă fi sănătoasă naţională. Galafi, 11 ian. 1926. Comerciala. Criza generală, care bîhtue după răzbătu, a stâng an şi anul trecut mişcarea comercială de la Dunărea de jos, — nodul cel mai însemnat al negoţului nostru. Pe lângă greutăţie cu caracter general, ca taxele de esport şi scăderea preţurilor provocată de învânaiile ruseşti din toamna trecută, esportul la Sala I a fost micşorat din cauza secetei din Moldova şi Basarabia de miazăzi, cari alimentează marele nostru port. Din St. Neculse, navigajia a fost întreruptă din cauza sloilor grămădiţi intre Isaccea şi Tulcea, unde Dunărea face o cotitură, care totdeauna favoriseaza oprirea gheţei. Din cauza aceasta şi din cauza apelor mari Dunărea s’a revărsat la Crăciun peste maluri, spre Dobrogea, ameninţând satele din faţa Galaţilor. Dar după aceea timpul încălzindu-se şi în urma lucrărilor consiunei europene, în ajunul Bobotezei ghiafa dela Isaccea a fost spartă apele au mai scăzut şi a început navigaţia din nou. Imediat au plecat din Galaţi 12 vapoare şi altele din Brăila, cari erau oprite, iar dela Sulina 15 vapoare către Galaţi-Brăila. Preţurilecerealelor, cari din cauza inchiderei navigaţiei scăzimii, au început a se mai ridica In vederea nouilor încărca- turi, ca însă vor fi neînsemnate , până in Marte, când navigaţia va începe în mod regulat. Di altfel, porumbul din 1925 este jolav şi treble uscat. Iar grâul nu se esportă din cauza taxei de 30 lire sterling de vagon. Afacerile ca lemne, cani in decursul anului 1925 au fost destul de animate, acum sunt in stagnate. Atât fabricanţii de cherestea cât şi esportatorii stau in rezervă spre a vedea ce curs vor lua preţurile pe viitor. Dacă actuala criză financiară continuă, este probabil câ in pritacălz'ţi da flacăra tacă ne» ştia»!s nat'ooaîlsmslai, sa pri• vîa solidari, pMn prisms inerv» derei re:ioro:e ana! nou (1926), care v* aduce gaveras! democraţiei naţionale, sugars speranță de silvare şi îadrept re morală şi materială a luptătorilor ţărani ahtiaţi după dreptate. Bacifalău (Sâce'oj măvară fabricanţii vor fi siliţi să scadă preţurile. Peste toamnă s-au încheiat multe şi fructuoase afaceri cu Egipetul, unde lemnăria noastră este foarte căutată. Ofertele actuale se fac între 40 mii şilingi pentru metru cub, insă operaţiile cu Grecia şi cu restul Mederanei sunt mai reduse. Actualmente se află la Galaţi mari carticaţi de sânduri depositate. Galaţii au ajuns cel mai mare punct de esport de lemnărie din Europa. Numai porturile principale din Norvegia şi Suedia i-ar putea egala din acest punct de vedere. Dar trunchii de brazi de acolo, deşi de bună calitate, sunt cu mult mai mici decât cei de la noi, pentru că acolo nu pot creşte mult din cauza frigului. Piaţa colonialelor momentan este calma. Preţurile sunt ferme. Cantităţle asistente azi la Galaţi nu sunt mari. Se speră că în primăvară, după începerea navigaţiei pe scară întinsă, unele preţuri, ca de pildă la orez, vor mai scădea. Manufacturiştii ei gros sunt siliţi a vinde mult pe credit. Comercial de detaliu sufere din cauza lipsei generale de bani. Burtea Naţională este prea rezervată in privinţa creditelor. Iar satele din jurul oraşului şi-au redus consumaţia In urma secete , care a aruncat pe ţăranii noştri Intr'o situaţie foarte grea. Falimentele au fost mai numeroase In timpul din urmă De altfel, cad mai cu seamă negustorii streini, aşezaţi la Galaţi după războia şi cari nu au multe legături pe aie. Culturale, Mişcarea culturală îşi urmează cursul cu succes în portul nostru cosmopoit. In prima Unie figurează conferinţele publice dela marele teatru „Central", cari se ţin în fiecare Damine... sub auspiciile „Ligii Culturale" şi soc. „ V. 4, Ut&'f hla". Aceste două mu t.i|if!i sau unit, acum lucrează împreună spre cel mai mare profit comun. Conferinţele sunt cercetate de mii de auditori. In seria actuală au vorbit până acum, între alţii, d 1 N. Iorga : „Concepta românească a creşti- nismulu ", d-na Alex. foantaeu’zino: „Impresiuni din o călătorie În America" şi d*. prof. dr. G Marinescu : .Bătrâneţe, tinereţe, reţinerire*. Dumineca viitoare vorbeşte de prof. G. Munteanu : „La Odessa ? începutul revoluţiei*. Pănâ ! , fişele lui Marte vor urma alte 13 conferinţe, între cari d-l St. ă£icio Pop ; „O vrea turor Românilor“, prof. Sextil Prişcoriu ; „Societatea Naţiunilor", Arhim. Şartaban : „Unirea bisericei creştine". Alte societăţi culturale dau regulat festivaluri cu conferinţe şi muzeă. Universitatea populară îşi continuă cursurile, seava, la liceul „V. Alexandri". Teatrele şi cinematografile sunt mult cercetate. Diverse. Seroarta Bobotezei are la Galaţi o »j»âr«ţic extraordinară. Se face cu mere pompă la mag- Bea Dagăre, pe o mirt pa*tf, lâ gâ doaci. In sard scesU îasă, Daaâr;« cefiind iogheţată, Bobotează nu a avat firtaecalob;daHtt. Sfinţire» apîior s’* făcut de cătră P. S. S. Episcopul DauărPi de jos. Au aelslat ca de obicei, zeci de mi de ere» diacioşi. —Coliadeie şi rntrsal cn eteaea u Crăciaa devin tot mal rar! pe la noi. —Lames noastră este raerca preoap,ită de Isprăvile fârtuits li moara ,Steaua" din localitate, de către a 1 Ştefan H. Seen, font deputat liberal şi «etealmctie president al comisiei apaura iferimire, numit de guvern. Z'areie, ia special ziarul „Vrerao*", aa descris și coitiîis?â a descris pe lsrjr cazul,.Pe ticupul războiului d-i Sîttsa H. Siersn fuses® patau as guvernai roman admiauiritor sacaa* stra *i aceste, ;mportante societăți taouimî, constituiu ca capital «ngaresc. Dupa aceea, prin apamite învârteli, ciptrial ongaresc ii fost transformat îa capital elvetian — Hîatra — și moar* a fost scoasă de sao «s* chîstra. Au urmat procese, îa can fctuai & perdat same enorme, — pe când d 1 Siefsa cta de nbra la coa* isu ae «dmini»* trape respectiv, care si judeca ca *titui româa. Arura acest doma este amendiousr. Goiexpondeat. taske SkifTaxe. Scrisoare din Galați. ligorii mil.top .tan al IV. de Dr. I. Blaca — Fi a». — Conform normelor Regal®mentalul nou şi aceste şezători pot fi incadrate la programul de activitate *! Asociaţia nu, ceeace va şi fi ana dta datoriile viitorului comitet al despărţământului noutro, care v* organizi cercurile culturale, luate în vedere de aoui Rîgelsment, la decmsii timpaici ne-a preocupat şi problema concentrării diferîtdor oginSzfiţii, culturale, artistice şi smsnltare, ma teie rocetăţi, din Braşov, ca scopul de a cre* legături îdtre els şi constituindu-ss un organ — consiliu — com a a ai tutarora* care să le îndrumeze activitatea lor în seiz unitar şi în mod intensiv, spre a se asigura nu numereupts scopurilor lor, ci spre a se da posibilitatea, ca toate manifestaţiile româneşti din Braşov să reunască bine, reprezentând ceea ce ar trebui să reprezinte, valori adevărate şi puteri impunătoare şi cultivătoare de interese româneşti naţionale, la două şedinţe ne-a a ocupat de elstiarea aceasta. S’au şi dat însărcinări speciale pentru a se fixa pungrsan de acţiune. Referatele n-au mai arcat. Rămâne ca vitorul comitet, căraui i se vor crea toate condiţiile de rodnică fancţionare că raia firul acestei prob eras foarte important, ca deosebire pentru Braşov, ands există atâtea feluri de societăţi, fără da a reprazenta valorile şi puterile, pe cari ar trebui să le repreznte. Pentru ca viitorul Comitet să aibă elementele de judeca.â in această chestiune, comunic cu această ocazUne Ideile ca rezultante sls preocupării mele şi ale discuţiei ce am avut ca dl M. Dragomiresm, profesor uni versitar,care s’a ocupat şi a sers în privinţa aceasta. Despârţâ mântul nostru să iatruneascâ pe preşedinţii diferitelor organ z*ți româieiti dia Braşov. Ca ei ori dia ei ii se constituie un consiliu earmu centrai, cars el iasasi sau prin comisii ds gps. cialişti, va pregăti toate manifesta!uşile cn carsle artisti :e ronâneÿti din B *$o, svâni a se îngrij. ca fl surnul să armise a aa da din toate părţile, U toate ocazie. Consiliul d a Braşov va organiza apoi şi societăţile din judeţ Dsspărţâmântu! s’a îngriji de aranjarea sărbârlror noastre astlonate din Braşov şi ca toată greutatea ce o In roigâ în s ne şi o asemenea problemă a reuşit ca acests serbări să fac manifestaţii pataralsa, ch ar ia îa naiţimea..htmbii lor. Ca dela 1 Decembrie face o apropiată dovadă. Despârţămâataisre, conform listelor alăturate, 12 membrii fondatori, 33 pe vieţi şi 192 foşti membii ordinari.Mulţi membrii cuprinşi la liste s'au dis dm tentorul despârţămâatului nostru, matându se in auts pârţ). Asupra gesiunali financiare se prezintă un raport special al comisiamii, care a ficat conststarea afacerilor pe catsă a Despârţămâatulu'. Despârţămâatu dispune ca 27 Noem/fle de 33395,60 Lei, depăşi la Albina, finala Braşov. Afară de sama acessts mai are 500 iei taxa da membra pe viaţă, jacassstâ zilele trecute dela dl dr. Teodor Sparcea. Drept încheiere comunic, că in nmna stâruinţei personals « d-lui preşedinte al Asociaţiei, Vasile Qoidijj însoţit de d rectorul Dispârţâmântaiu , pe lângă di prefect al jadstalîî, căruia i s’a prezentat o cerere ca din partea preşedintelui Asociaţiei şi pe iârgidl primar al oraşAifii Braşov, căruia i s’a prezentat o cerere din partea d rsetoraiai Despărţământului, ni s’a pa» la vedere dala jateţ ua ajutor special de 150.000 Lîi, Iar primăria oraşului Braşov * v «ta, pe nai Deîpărţământaiai o subvenţie anuaiâ de 250 000 iei cu obligameatul luat pe 10 ani consecutivi, începând cu a nul 1926. Ca ajutorai acestor subvenţii aausie Degpărţâmântul Braşov va fi in măsură să iojghepezs in viitor o activiste cam ma s’a putut închipui pană acum putând sâ răspundă tuturor aşteptărilor şi sâ rezolve toate pro ■ blemele. Pentru acest scop deja adunarea de azi va avsa sâ rezolve prima problemă, dela care vor depinde toata celelalte şi adeuâ: crearea unui post de secretar plătit, care, după ce se va organiza de viitorul comitet I an birou propriu al Despartă« naântaiul, de ex. în o cameră ! ! ori două la Cajina Roiaânâ, vs ■ I aves si Increze z.inic îa servi’ I dar şi pentru a:oparii vs Asocia*ţiunii, aaamite ore. la urma celor comunicate in acest raport, rog ps Da. Adacare generală: 1. să U ia cunoştinţă cele enoriaşa in acest raport; 2 sâ ia la cunoştinţâ gestiusea financiară, ia baza raportului comisianii, care a censorat-o; 3 să creeze un post de secretar plătit, efectuat să şi aleagă pe secretarul viitor; 4. sâ aleagă pe noul comitet pentru răstimpul de 5 ani viitori conform normelor Regaiamestu£u nou pentru intrunirea activităţii Despărţimintelor Asociaţiunii. Braşov, 20 Decembrie 1925. Dr. I Blaga. IPGAZETA TRANSIIVANJEI Nr. 5 1926 Intrând în noul an, rugăm pe abonaţii noştri să-şi achite restanţele şi sâ-şî remoiascâ cât mai în grabâ abonamentul, ca sâ nu fim siliţi a le sista trimiterea ziarului Cu toată urcarea preţului hârtiei şi a timbrării ziarului, abonamentul rămâne neschimbat: anual 350 iei, iar la an ! 180 iei.