Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)

1926-10-14 / nr. 107

2­5 _____________________ jelor de dedisere cu consur­­sul autorităţilor comunale și ju­­dețene. Exportul va fi liber. Se va încuraja sindicalizarea producătorilor în vederea ex­­portului direct. Se vor reorganiza camerele de comerț și industrie. Se va efectui va tarif vamal autonom, care va servi drept bază la incheerea convenţiilor comerciale. Măsuri pentru cooperație: Se va intocmi un cod al coo­­pe­raţiei pe baza principiului a­­utonomie asigurându-se coope­raţiei cele mai mari înlesniri de credit din partea BSisfii Naţ­­ionale. Instituţiile cooperative vor fi folosite­­ exploatarea bogăţiilor Statului. IX Reforma monetară şi echili­brul bugetar Consolidar­ea financiară a țSrii nu te poate realiza decât prin stabilizarea monetari şi prin e­­chilibrul real al bugetului. In afară de aplicarea progra­mului de polită economică şi funciară, la vederea realizării stabilizării monetare, Bansa Na­ţională trebue si înceapS a face o politisă de devize pentru micşorarea fiusîusiteailor schim* biiiuî şl finanţarea produsei nationale, în vederea Intensei* cărei el. in momentul câsd bs v* do­vedi că sxUiă cofidiînii pestra 0 stabilizare definitivă & tentat, la careul constatat pe piaţa ex­ternă şi Internă, se va reintro­duce convertibilitatea biletelor, limitată la undepsit la schimbă­rile cu etrem­ătatea.­­­­ Cu acest prilej, Basca Naţio­­nală va fi astfel reorgraizstă, încât să asigure independenţa și faţă de guverne, ca şi faşă de cris, organizaţii politice sea grupuri financiare private. In a aces­t scop, la conducerea ei vor participa, în afară de reprezen­taţii Statului şi ai acţionarilor, reprezentaţi ai suricniturii, in­­flnatriei, comerţului, finanfei şi cooperaţiei. Begetel trebue să asigure nu numai întreţinerea, dar şi des­­volterea normală a cparataiat de Stat. In acest scop, trebue ca necesităţile vitale sa afle o sa­tisfacţie r®aiă în mijloacele bu­getare. Reorganizarea administraţtilor centrale, pe baza raţionalizării şi intensificării maneii, scoaterea serviciilor comerciale și indus­triale ale Statului din bugetul ordinar șidessosgestionsrsa bu­getului prin descentralizarea ad­ministrativă, vor înlesni întoc­mirea unui buget real și echili­brat, reducându-se cheltuelile la strictul necesar. Taxele de export vor trebui el­aîe suprimate din sistemul veniturilor. Legea contribuţiilor directe va fi revizuită, in special ca să se asigure in­ aplicare, o evaluare reală a veniturilor, o impunere adevărat progresivă, să se scu­tească misimum de existentă şi să se acorde degrevări pentru sarcini de familie. Tariful vamal va fi revizuit, favorizându-se­mitariile prime, semifabricatele şi instrumentele de producţie fi­nalgurându-se cote de protecţie moderate, dar suficiente. Monopolurile Statului vor fi reorganizate pe baza comerciale, pentru a li se spori rendemen­ts­, printr’o organizare raţională a producţiei şi desfacerii fabri­catelor. Veniturile ordinare vor fi spo­rite prin valorificarea pe baze­­ comerciale a bogăţiilor Statului (bălţi, păduri, mine, grz metan, căderi de apă etc.,) , formele cele mai potiteice în prim rând prin riga mixtă cooperativi, apoi prin asociaţi în participare ca Statul şi chiar prin conce­siune.­­ Comagleaţile şi transportări. Căile furate vor­­fi refăcute şi sorraau­zite ori crgsEtesrea fer ce întreprindere economică au­tonom?, ce o persoană morală de sine stătătoare, condusă după normele comerciale, ca venituri proprii, cu o politică indepen­den.ă de împrumuturi şi ampr­­licări, saîgursta pria capitalul şi veniturile lor nervals, ca un statut propriu pentru personal şi norme corasrcials da admi­nistraţie, fiind cut­­o­ scoase ce desăvârşiră da sub leiruinţa rău­­făcătoare şi a formalismului bi­­urocratic al contabilitâţii de Stat şi al autocraţiei ministeriale. Excepţional, is cezurile «sada instituţia autonomă de căi ferate nu va fi în măsură a construi în timp nuiî noul titlit de coma­­terisţte, construcţia şi exploata­rea acestora va fi lăcută iniţiati­vei private, prevăzându-se în actul de concesiune dreptul şi no­rmele de rea cumpărare. Ors aseias­tei vor fi organizate şi modernizate poşta, telegraful şi telefonul, porturile, lastiteţiile lor anexe, dosuri, silozuri, staţii de oetrol precum şi N. F. R. şi S. M. R. La casăasersa acestor Insti­tuţii economica autonome vor participa la sfară de reprezen­­tanţii Sistemui acel ai organiza­ţiilor agricole, industriale şi co­merciale, interesate la banul lor mare. Guvernul şi Parlamentul vor avea dreptul a fixa tarifee lor, precum şi dreptul de control s* e ort activităţii şi In spesisl e­­supra ’gcîtisaei acestor Între­prinderi. XI Colabgratsa eagUalotlior străine Pentru refacerea utilajului e­­conomic, aa și pentru punerea în valoare a unora din l­igStiile ferli este nevoie de capital strein. Pentru etregerea capitulărilor streine în scopul fecundării bo­găţiei steţionale se cer anume condiţii, care­m lipsit în peri­oada de după război şi anume: stabilirea unei ordine interne constituţionale şi a unui regim de lerpiikis desăvârşit; egalit­adea de tratament a capiteluri­­lor streine ca şi a capitalu­rilor româneşti în fţa legii şi administraţiei; statornicia regi­mului economia legal şi respec­tarea strictă a contractelor în­cheiate în marginile legale că­tre Stat şi particulari. XII Politica manoitorească Pasajul de plecare al poli­­ticii muncitoreşti va fi recu­noaşterea sinceră a asociaţilor profesioneie (stedioarelor) în­vestirea lor cu personalities Ju­­ridice şi decretarea lor se or­gan® de mjlocire la raporturi­le dintre mnasă şi capital. In­stituţii de împăciuire şi arbitraj şi Camere de muncă vor înlesni dezvoltarea raporturilor normale latre muncă şi capital. Realizarea unui sistem com­plect­ de măsuri de osrorare a muncii, gartniste prin organiza­rea inspecţiei mun­cii, cu cola­borarea reprezentanţilor, recu­noscuţi ai muncitorilor. Organizarea unui sistem com­plect de asigurări m­uncitoreşti împotriva b­oalei, accidentelor, invalidităţii şi bătrâneţii, pe baza unor instituţii autonome şi cu colaborarea muncitorilor, patro­nilor şi Sistului. Organizarea plasării şi a a­­sigurării împotriva lipsei de lucru. Regularea colectivă a con­tractelor de muncă cu colabo­rarea sindicatelor muncitoreşti. Introducerea minimului de sa­lariu, in special pentru industria la domiciliu, în care lucrătorii nu sunt organizaţi pe baze pro­fesionale. XIII Sănătatea publică Serviciul sănătăţii publice va­­ trebui reorganizat ca serviciu­­ technic independent, care să cuprindă toate problemele refe­ritoare la menţinera­ sănătăţii şi vigoarei generate per­adiate şi viitoare a populaţienii. Bazei pe principiul descen­­tralizării, el va trebui să pătrun-. di la toate ramurile vieţii ad­ministrative, eventual până la comună. Conform cu importanţa sa covârşitoare acest serviete va trebui să se bucure atât din punct de vedere material cât şi personal de toată soliostudteea. O ed­uecţie raţională va tre­bui să garadeze armonia indis­pensabilă între fizic, intelect şi caracter, ca fondement esenţial pentru validitatea naţiunii. XIV. Politic externă Politica externă a partidului se va întemeia în primul rând pe menţinerea şi consolidarea raporturilor celor mai strânse D. Iuliu Maniu (primit cu o­­vaţiuni­­nesfârşite şi strigăte : Trăiască preşedintele partidului) spune cam următoarele : Partidele politice au chema­rea ca să răspândească şi să realizeze ideile în jurul cărora s-au grupat şi să ia în mâna lor conducerea­­ activă a vieţii de stat. Adăugând la aceasta că partidele politice sunt şi ex­­presiunea stării culturale a po­porului şi a frământărilor lor, totdeodată reoglindesc însăşi viaţa publică şi politică a sta­tului. De aceea frământările partide­lor politice după realizarea uni­tăţii naţionale reoglindesc în­treaga viaţă de stat a Români­ei întreg­­e. Împrejurările extrem de grele in care s a realizat unirea tu­turor românilor, au mai fos com­plicate şi prin faptul că oligar­hia de tot soiul care conducea viaţa de stat şi care deţinea toată puterea publică în Româ­nia mică nici nu voia să ab­­zică de această putere, nici nu voia să se adapteze duhului noi­lor vremuri. Pierzându şi de altă parte cu desăvârşire contactul cu masele populare tr­ezite la conştiinţă după râzboiu a fă­cut toate sforţările ca să păs­treze în mâinile sale conduce­rea vieţii de stat refugiindu-se la mijloace de teroare ori chiar al crimei. Masele populare râvnitoare spre un regim democratic erau însă prea slabe şi prea puţin organizate ca să poată face front acestui asalt reacţionar a cărui înlăturare însă era şi este o supremă necesitate naţională şi de stat. O naţiune şi în ea principii întregi nu pot fi guver­nate prin autoritatea baionete­lor (aplauze furtunoase). Lipsind consensul comun pri­vitor la întocmirile interne, pu­terea de rezistenţă a ţării în faţa pericolelor ce ne pot ame­ninţa poate fi problematică. De aceia P. N. R. de peste Carpaţi s’a alăturat fără şovăire şi din primul moment curente­lor democratice şi şi-a găsit a­­şezarea sa politică în mijlocul maselor populare din vechiul regat, Basarabia şi Bucovina (aplauze). A intrat fără amânare în fe­deraţia naţională şi a prezidat prin d. Alex. V.­Voevod guver­nul blocului, primul şi până azi ultimul guvern parlamentar şi care a realizat în cele 3 luni de guvernare lucruri care vor rămâne nepieritoare în analele politicei ţării româneşti (aplau­ze entuziaste). Fiind înlăturat de la putere prin intrigile aceleiaşi oligarhii P. N. R., a trebuit să şi dezvolte activitatea în două direcţii : De a face propagandă pe în­treg cuprinsul ţării pentru ideile sale şi în acest scop din par­tid regional ce era s­i prefăcut cu aliaţii, alături de care am fuşt t­ot în decursul răzbaiului. Partidul se va rrezui a reali­za o politică a poeti interne tzte pe m­aţinerea şi executarea clasatâ şi loială a tratatelor. Păstrând cu fidditete altera­tele lashd­ite, ele vor fi com­plectate de interesul ţirdl cu al­tele. Cu popoarele dina jurul nostru se vor întreţine regimuri de bună vecinătate, iar cu po­poarele foste isamise sa vor relua raporturi normale. Se vor face demersurile pen­­tru a se relua raporturile nor­male cu Rusia în primul rând, pe temeiul recunoaşterii necon­­diţionate n Basarabie!. Se v-4­inde ce Societatea Na­­ţiunilor să devie o restituţie prin cere sS as­ustacteze pasca şî respectul tratatelor încheiate, în partid al întregei ţări întin­­zându-şi organizaţiile în toate părţile ţării, iar da altă parte de a întră în legături strânse cu alte partide democratice din ţară, în scopul de a face de­mocraţia română destul de tare pentru a rezista atacurilor reac­ţionare. In acest mers de idei a fă­cut mai întâi fuziunea cu par­tidul democrat din vechiul re­gat condus odinioară de marii patrioţi Take Ionescu­­şi N. Fi­­lipescu, apoi cu partidul naţio­nal al regretatului Iancu Flon­dor din Bucovina şi cu partidul ţârănesc basarabean prezidat de Ion Pelivan, iar pe urmă a făcut fuziunea cu partidul na­ţionalist al poporului a­ dlui profesor N. Iorga, aceasta din urmă în baza apelului adresat de mine tuturor partidelor de­­­mocratice şi naţionale. Toate aceste alianţe nu au fost suficiente pentru a putea respinge asaltul disperat al oli­garhiei de tot soiul şi a slujito­rilor ei conştienţi sau inconşti­­enţi. Cu toate că prin această ac­­ţiune dublă s-a format Partidul Naţional puternic, el a fost în­lăturat de la putere rămânând să se continue regimul nenoro­cit înstăpânit asupra ţării de partidul liberal. De aceia dăinueşte şi mai departe starea deplorabilă. Administrara statului descom­pusă, lipsită de autoritate şi u­­neori anarhică; Exploatarea politică a ţării prin alegeri brutale care au a­­juns până la omoruri şi prin impunerea asupra provinciilor şi judeţelor a unor politicieni nepregătiţi şi fără scrupule; Exploatarea economică prin trusturi industriale şi monopo­luri bancare interesate; înăbuşirea surselor noi de for­ţe naţionale şi a generaţiei ti­nere cari toate cer cu drept cu­vânt după războiu libera mani­festare şi cuvenita influenţă; Pauperizarea generală a ţării şi mizeria financiară şi econo­mică sub a cărei povară sufe­rim cu toţii (aplauze puternice). Şi în urma acestora cel mai mare rău ce poate ajunge o na­ţiune, o dezagregare sufleteas­că ce începe a cuprinde stra­turile populaţiunii şi uneori pe cei mai buni patrioţi (aplauze furtunoase). Cartelele electorale asemenea s’au dovedit insuficiente pentru definitiva şi solida organizare a forţelor democratice. Da aceia congresul partidu­lui naţional ţinut in primăvara aceasta a hotărât să ofere par­tidului ţărănesc fuziunea a că­rui înfăptuire se încercase de acum 2 ani (ovaţii). Partidul ţârănesc primind a­­ceastă propunere a făcut dele­­gaţiunei noastre permanente du­­­­pă mai multe conversaţiuni par- I ticulare propunerea concretă pentru realizarea fuziunii pe ca­re delegaţia noastră permanentă a găsit o acceptabilă şi a ho­tărât a propune partidului nos­tru fuziunea cu partidul ţără­nesc (urale, nesfârşite) De aceea delegaţia perma­nentă v a convocat la acest con­gres extraordinar al partidului şi vă roagă să aduceţi hotărâ­rile dv. în urma reportului care vi se va prezintă. Strigăte : Tră­iască fuziunea­. Vă mulţumesc pentru numă­rul impunător, în care aţi venit din mari depărtări şi cu mari sacrificii v-aţi prezentat. Vă salut din tot sufletul şi doresc ca hotărârile ce se vo­r aduce, să fie ca totdeauna pâ­nă acum spre folosul ţării şi a naţ­urii noastre. D. Maniu constată apoi nu­mărul delegaţilor şi parlamenta­rilor prezenţi şi observând că sunt de faţă şi sunt verificaţi delegaţii în numărul cerut de statute declară congresul des­chis. (Sala izbucneşte într’un formidabil: ura. Oralele şi apla­uzele sunt nesfârşite). Discursul d-lui Iuliu Maniu CAGETA YRAHSILVASHI Discursul d-lui D-l !•­­Mihalache deschide­­­­congresul, la ordinea zilei fiind­­ ratificarea fuziunii cu Partidul Naţional pentru a forma un singur partid: partidul naţional- ţărănesc. (Sala se ridică în picioare şi­­ovaţionează şi aplaudă [înde­lung). D-l Mihalache continuă : Veţi auzi acum bazele pe care a fost adoptată fuziunea de co­mitetul central al partidului, veţi auzi raporturile secretarului ge­neral, veţi auzi glasul reprezen­­tantului delegaţiei permanente d­e dr. Lupu, veţi asculta ceti­rea nouilor statute şi a progra­mului- Ascultaţi le şi apoi vota­ţi-le sau nu. Anunţă că sunt 19 înscrişi pentru discuţii asupra progra­mului noului part­d.­­ Vă este cunoscut că înainte de alegerile generale partidul naţional a reînoit propunerea de fuziune şi că partidul ţără­nesc a amânat discuţia până după alegeri. S a admis în schimb cartelul electoral. După alegeri partidul ţără­nesc a comunicat Partidului naţional că poate sta de vorbă în privinţa fuziunii. I.­i­halache Delegaţia permanentă ţără­nistă a admis propunerea de fuziune. De asemenea şi comitetul executiv ţărănist şi-a convocat congresul general pentru primi­rea, sau nu, a fuziun­i. D sa citeşte condiţiile da fu­ziune pe baza celor 10 puncte, admise în trecutele tratative. (Adunarea aplaudă furtunos). D’l Mihalache întregeşte cu­ explicaţii ample cele cuprinse în condiţiile fuziunii. Şefii vor fi desemnaţi de jos în sus. 6£ln ce priveşte perioda de tranziţie, evident că ea s a fă­cut pe un compromis. Comitetul central “e compus din cele două comitete execu­tive ale partidelor fuzionate. Din sânul acestui comitet cen­tral sub rezerva ratificării, ar funcţiona un comitet de direcţie. Biurou­ nu are puteri de a lua hotărâri, ci este un organ executor. Preşedintele a fost desemnat d-l Iuliu Maniu. (Aplauze una­nime pornesc din sală. Strigă­tele de «Trăiască d-l Maniu» nu mai contenesc). Vicepreşe­dinţii vor fi din partea noastră eu şi d­l .dr. Lupu (aplauze). nr. 107—1928.

Next