Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-10-14 / nr. 107
25 _____________________ jelor de dedisere cu consursul autorităţilor comunale și județene. Exportul va fi liber. Se va încuraja sindicalizarea producătorilor în vederea exportului direct. Se vor reorganiza camerele de comerț și industrie. Se va efectui va tarif vamal autonom, care va servi drept bază la incheerea convenţiilor comerciale. Măsuri pentru cooperație: Se va intocmi un cod al cooperaţiei pe baza principiului autonomie asigurându-se cooperaţiei cele mai mari înlesniri de credit din partea BSisfii Naţionale. Instituţiile cooperative vor fi folosite exploatarea bogăţiilor Statului. IX Reforma monetară şi echilibrul bugetar Consolidarea financiară a țSrii nu te poate realiza decât prin stabilizarea monetari şi prin echilibrul real al bugetului. In afară de aplicarea programului de polită economică şi funciară, la vederea realizării stabilizării monetare, Bansa Naţională trebue si înceapS a face o politisă de devize pentru micşorarea fiusîusiteailor schim* biiiuî şl finanţarea produsei nationale, în vederea Intensei* cărei el. in momentul câsd bs v* dovedi că sxUiă cofidiînii pestra 0 stabilizare definitivă & tentat, la careul constatat pe piaţa externă şi Internă, se va reintroduce convertibilitatea biletelor, limitată la undepsit la schimbările cu etremătatea. Cu acest prilej, Basca Naţională va fi astfel reorgraizstă, încât să asigure independenţa și faţă de guverne, ca şi faşă de cris, organizaţii politice sea grupuri financiare private. In a acest scop, la conducerea ei vor participa, în afară de reprezentaţii Statului şi ai acţionarilor, reprezentaţi ai suricniturii, inflnatriei, comerţului, finanfei şi cooperaţiei. Begetel trebue să asigure nu numai întreţinerea, dar şi desvolterea normală a cparataiat de Stat. In acest scop, trebue ca necesităţile vitale sa afle o satisfacţie r®aiă în mijloacele bugetare. Reorganizarea administraţtilor centrale, pe baza raţionalizării şi intensificării maneii, scoaterea serviciilor comerciale și industriale ale Statului din bugetul ordinar șidessosgestionsrsa bugetului prin descentralizarea administrativă, vor înlesni întocmirea unui buget real și echilibrat, reducându-se cheltuelile la strictul necesar. Taxele de export vor trebui elaîe suprimate din sistemul veniturilor. Legea contribuţiilor directe va fi revizuită, in special ca să se asigure in aplicare, o evaluare reală a veniturilor, o impunere adevărat progresivă, să se scutească misimum de existentă şi să se acorde degrevări pentru sarcini de familie. Tariful vamal va fi revizuit, favorizându-semitariile prime, semifabricatele şi instrumentele de producţie finalgurându-se cote de protecţie moderate, dar suficiente. Monopolurile Statului vor fi reorganizate pe baza comerciale, pentru a li se spori rendements, printr’o organizare raţională a producţiei şi desfacerii fabricatelor. Veniturile ordinare vor fi sporite prin valorificarea pe baze comerciale a bogăţiilor Statului (bălţi, păduri, mine, grz metan, căderi de apă etc.,) , formele cele mai potiteice în prim rând prin riga mixtă cooperativi, apoi prin asociaţi în participare ca Statul şi chiar prin concesiune. Comagleaţile şi transportări. Căile furate vorfi refăcute şi sorraauzite ori crgsEtesrea fer ce întreprindere economică autonom?, ce o persoană morală de sine stătătoare, condusă după normele comerciale, ca venituri proprii, cu o politică independen.ă de împrumuturi şi amprlicări, saîgursta pria capitalul şi veniturile lor nervals, ca un statut propriu pentru personal şi norme corasrcials da administraţie, fiind cuto scoase ce desăvârşiră da sub leiruinţa răufăcătoare şi a formalismului biurocratic al contabilitâţii de Stat şi al autocraţiei ministeriale. Excepţional, is cezurile «sada instituţia autonomă de căi ferate nu va fi în măsură a construi în timp nuiî noul titlit de comaterisţte, construcţia şi exploatarea acestora va fi lăcută iniţiativei private, prevăzându-se în actul de concesiune dreptul şi normele de rea cumpărare. Ors aseiastei vor fi organizate şi modernizate poşta, telegraful şi telefonul, porturile, lastiteţiile lor anexe, dosuri, silozuri, staţii de oetrol precum şi N. F. R. şi S. M. R. La casăasersa acestor Instituţii economica autonome vor participa la sfară de reprezentanţii Sistemui acel ai organizaţiilor agricole, industriale şi comerciale, interesate la banul lor mare. Guvernul şi Parlamentul vor avea dreptul a fixa tarifee lor, precum şi dreptul de control s* e ort activităţii şi In spesisl esupra ’gcîtisaei acestor Întreprinderi. XI Colabgratsa eagUalotlior străine Pentru refacerea utilajului economic, aa și pentru punerea în valoare a unora din ligStiile ferli este nevoie de capital strein. Pentru etregerea capitulărilor streine în scopul fecundării bogăţiei steţionale se cer anume condiţii, carem lipsit în perioada de după război şi anume: stabilirea unei ordine interne constituţionale şi a unui regim de lerpiikis desăvârşit; egalitadea de tratament a capitelurilor streine ca şi a capitalurilor româneşti în fţa legii şi administraţiei; statornicia regimului economia legal şi respectarea strictă a contractelor încheiate în marginile legale către Stat şi particulari. XII Politica manoitorească Pasajul de plecare al politicii muncitoreşti va fi recunoaşterea sinceră a asociaţilor profesioneie (stedioarelor) învestirea lor cu personalities Juridice şi decretarea lor se organ® de mjlocire la raporturile dintre mnasă şi capital. Instituţii de împăciuire şi arbitraj şi Camere de muncă vor înlesni dezvoltarea raporturilor normale latre muncă şi capital. Realizarea unui sistem complect de măsuri de osrorare a muncii, gartniste prin organizarea inspecţiei muncii, cu colaborarea reprezentanţilor, recunoscuţi ai muncitorilor. Organizarea unui sistem complect de asigurări muncitoreşti împotriva boalei, accidentelor, invalidităţii şi bătrâneţii, pe baza unor instituţii autonome şi cu colaborarea muncitorilor, patronilor şi Sistului. Organizarea plasării şi a asigurării împotriva lipsei de lucru. Regularea colectivă a contractelor de muncă cu colaborarea sindicatelor muncitoreşti. Introducerea minimului de salariu, in special pentru industria la domiciliu, în care lucrătorii nu sunt organizaţi pe baze profesionale. XIII Sănătatea publică Serviciul sănătăţii publice va trebui reorganizat ca serviciu technic independent, care să cuprindă toate problemele referitoare la menţinera sănătăţii şi vigoarei generate peradiate şi viitoare a populaţienii. Bazei pe principiul descentralizării, el va trebui să pătrun-. di la toate ramurile vieţii administrative, eventual până la comună. Conform cu importanţa sa covârşitoare acest serviete va trebui să se bucure atât din punct de vedere material cât şi personal de toată soliostudteea. O eduecţie raţională va trebui să garadeze armonia indispensabilă între fizic, intelect şi caracter, ca fondement esenţial pentru validitatea naţiunii. XIV. Politic externă Politica externă a partidului se va întemeia în primul rând pe menţinerea şi consolidarea raporturilor celor mai strânse D. Iuliu Maniu (primit cu ovaţiuninesfârşite şi strigăte : Trăiască preşedintele partidului) spune cam următoarele : Partidele politice au chemarea ca să răspândească şi să realizeze ideile în jurul cărora s-au grupat şi să ia în mâna lor conducerea activă a vieţii de stat. Adăugând la aceasta că partidele politice sunt şi expresiunea stării culturale a poporului şi a frământărilor lor, totdeodată reoglindesc însăşi viaţa publică şi politică a statului. De aceea frământările partidelor politice după realizarea unităţii naţionale reoglindesc întreaga viaţă de stat a României întrege. Împrejurările extrem de grele in care s a realizat unirea tuturor românilor, au mai fos complicate şi prin faptul că oligarhia de tot soiul care conducea viaţa de stat şi care deţinea toată puterea publică în România mică nici nu voia să abzică de această putere, nici nu voia să se adapteze duhului noilor vremuri. Pierzându şi de altă parte cu desăvârşire contactul cu masele populare trezite la conştiinţă după râzboiu a făcut toate sforţările ca să păstreze în mâinile sale conducerea vieţii de stat refugiindu-se la mijloace de teroare ori chiar al crimei. Masele populare râvnitoare spre un regim democratic erau însă prea slabe şi prea puţin organizate ca să poată face front acestui asalt reacţionar a cărui înlăturare însă era şi este o supremă necesitate naţională şi de stat. O naţiune şi în ea principii întregi nu pot fi guvernate prin autoritatea baionetelor (aplauze furtunoase). Lipsind consensul comun privitor la întocmirile interne, puterea de rezistenţă a ţării în faţa pericolelor ce ne pot ameninţa poate fi problematică. De aceia P. N. R. de peste Carpaţi s’a alăturat fără şovăire şi din primul moment curentelor democratice şi şi-a găsit aşezarea sa politică în mijlocul maselor populare din vechiul regat, Basarabia şi Bucovina (aplauze). A intrat fără amânare în federaţia naţională şi a prezidat prin d. Alex. V.Voevod guvernul blocului, primul şi până azi ultimul guvern parlamentar şi care a realizat în cele 3 luni de guvernare lucruri care vor rămâne nepieritoare în analele politicei ţării româneşti (aplauze entuziaste). Fiind înlăturat de la putere prin intrigile aceleiaşi oligarhii P. N. R., a trebuit să şi dezvolte activitatea în două direcţii : De a face propagandă pe întreg cuprinsul ţării pentru ideile sale şi în acest scop din partid regional ce era si prefăcut cu aliaţii, alături de care am fuşt tot în decursul răzbaiului. Partidul se va rrezui a realiza o politică a poeti interne tzte pe maţinerea şi executarea clasatâ şi loială a tratatelor. Păstrând cu fidditete alteratele lashdite, ele vor fi complectate de interesul ţirdl cu altele. Cu popoarele dina jurul nostru se vor întreţine regimuri de bună vecinătate, iar cu popoarele foste isamise sa vor relua raporturi normale. Se vor face demersurile pentru a se relua raporturile normale cu Rusia în primul rând, pe temeiul recunoaşterii necondiţionate n Basarabie!. Se v-4inde ce Societatea Naţiunilor să devie o restituţie prin cere sS asustacteze pasca şî respectul tratatelor încheiate, în partid al întregei ţări întinzându-şi organizaţiile în toate părţile ţării, iar da altă parte de a întră în legături strânse cu alte partide democratice din ţară, în scopul de a face democraţia română destul de tare pentru a rezista atacurilor reacţionare. In acest mers de idei a făcut mai întâi fuziunea cu partidul democrat din vechiul regat condus odinioară de marii patrioţi Take Ionescuşi N. Filipescu, apoi cu partidul naţional al regretatului Iancu Flondor din Bucovina şi cu partidul ţârănesc basarabean prezidat de Ion Pelivan, iar pe urmă a făcut fuziunea cu partidul naţionalist al poporului a dlui profesor N. Iorga, aceasta din urmă în baza apelului adresat de mine tuturor partidelor democratice şi naţionale. Toate aceste alianţe nu au fost suficiente pentru a putea respinge asaltul disperat al oligarhiei de tot soiul şi a slujitorilor ei conştienţi sau inconştienţi. Cu toate că prin această acţiune dublă s-a format Partidul Naţional puternic, el a fost înlăturat de la putere rămânând să se continue regimul nenorocit înstăpânit asupra ţării de partidul liberal. De aceia dăinueşte şi mai departe starea deplorabilă. Administrara statului descompusă, lipsită de autoritate şi uneori anarhică; Exploatarea politică a ţării prin alegeri brutale care au ajuns până la omoruri şi prin impunerea asupra provinciilor şi judeţelor a unor politicieni nepregătiţi şi fără scrupule; Exploatarea economică prin trusturi industriale şi monopoluri bancare interesate; înăbuşirea surselor noi de forţe naţionale şi a generaţiei tinere cari toate cer cu drept cuvânt după războiu libera manifestare şi cuvenita influenţă; Pauperizarea generală a ţării şi mizeria financiară şi economică sub a cărei povară suferim cu toţii (aplauze puternice). Şi în urma acestora cel mai mare rău ce poate ajunge o naţiune, o dezagregare sufletească ce începe a cuprinde straturile populaţiunii şi uneori pe cei mai buni patrioţi (aplauze furtunoase). Cartelele electorale asemenea s’au dovedit insuficiente pentru definitiva şi solida organizare a forţelor democratice. Da aceia congresul partidului naţional ţinut in primăvara aceasta a hotărât să ofere partidului ţărănesc fuziunea a cărui înfăptuire se încercase de acum 2 ani (ovaţii). Partidul ţârănesc primind această propunere a făcut delegaţiunei noastre permanente după mai multe conversaţiuni par- I ticulare propunerea concretă pentru realizarea fuziunii pe care delegaţia noastră permanentă a găsit o acceptabilă şi a hotărât a propune partidului nostru fuziunea cu partidul ţărănesc (urale, nesfârşite) De aceea delegaţia permanentă v a convocat la acest congres extraordinar al partidului şi vă roagă să aduceţi hotărârile dv. în urma reportului care vi se va prezintă. Strigăte : Trăiască fuziunea. Vă mulţumesc pentru numărul impunător, în care aţi venit din mari depărtări şi cu mari sacrificii v-aţi prezentat. Vă salut din tot sufletul şi doresc ca hotărârile ce se vor aduce, să fie ca totdeauna până acum spre folosul ţării şi a naţurii noastre. D. Maniu constată apoi numărul delegaţilor şi parlamentarilor prezenţi şi observând că sunt de faţă şi sunt verificaţi delegaţii în numărul cerut de statute declară congresul deschis. (Sala izbucneşte într’un formidabil: ura. Oralele şi aplauzele sunt nesfârşite). Discursul d-lui Iuliu Maniu CAGETA YRAHSILVASHI Discursul d-lui D-l !•Mihalache deschidecongresul, la ordinea zilei fiind ratificarea fuziunii cu Partidul Naţional pentru a forma un singur partid: partidul naţional- ţărănesc. (Sala se ridică în picioare şiovaţionează şi aplaudă [îndelung). D-l Mihalache continuă : Veţi auzi acum bazele pe care a fost adoptată fuziunea de comitetul central al partidului, veţi auzi raporturile secretarului general, veţi auzi glasul reprezentantului delegaţiei permanente de dr. Lupu, veţi asculta cetirea nouilor statute şi a programului- Ascultaţi le şi apoi votaţi-le sau nu. Anunţă că sunt 19 înscrişi pentru discuţii asupra programului noului partd. Vă este cunoscut că înainte de alegerile generale partidul naţional a reînoit propunerea de fuziune şi că partidul ţărănesc a amânat discuţia până după alegeri. S a admis în schimb cartelul electoral. După alegeri partidul ţărănesc a comunicat Partidului naţional că poate sta de vorbă în privinţa fuziunii. I.ihalache Delegaţia permanentă ţărănistă a admis propunerea de fuziune. De asemenea şi comitetul executiv ţărănist şi-a convocat congresul general pentru primirea, sau nu, a fuziuni. D sa citeşte condiţiile da fuziune pe baza celor 10 puncte, admise în trecutele tratative. (Adunarea aplaudă furtunos). D’l Mihalache întregeşte cu explicaţii ample cele cuprinse în condiţiile fuziunii. Şefii vor fi desemnaţi de jos în sus. 6£ln ce priveşte perioda de tranziţie, evident că ea s a făcut pe un compromis. Comitetul central “e compus din cele două comitete executive ale partidelor fuzionate. Din sânul acestui comitet central sub rezerva ratificării, ar funcţiona un comitet de direcţie. Biurou nu are puteri de a lua hotărâri, ci este un organ executor. Preşedintele a fost desemnat d-l Iuliu Maniu. (Aplauze unanime pornesc din sală. Strigătele de «Trăiască d-l Maniu» nu mai contenesc). Vicepreşedinţii vor fi din partea noastră eu şi dl .dr. Lupu (aplauze). nr. 107—1928.