Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-11-26 / nr. 124
Braşov Vineri 26 Noemvrie 1926. Anul al LXXXIX-lea n-l 114 . NUMĂRUL 2 Lei Redacţia şi Administraţia — PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226. Abonament anual 160 lei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână ,suţî, cetățene, şi pentruegalitate şi cinste. .. ! lie Uil nul al Milulai oralii! Braşov , de esil? I, Ia legătură cu noua constituire a Consiliului Municipiului Braşov se impun unele constatări şi refixiuni. Oricât de ilegală am considera această nouă constituire, nu putem sta impasibili faţă de cele ce se petrec la conducerea gospodăriei oraşului nostru. Presupunând că sentinţa contenciosului Curţii de Apel, care se va da îa ziua de 10 Decembrie a. c. ar fi favorabilă deciziunei de anulare a Ministerului de interne, consiliul comunal a municipiului Braşov din nou constituit îşi va inaugura activitatea, întrebarea ce ne-o punem în acest caz este : are acest consiliu un drept de existenţă ? Noi suntem de părere, că din punct de vedere românesc acest consiliu trebuie să fie de urgenţă disolvat şi fixată o nouă alegere. Motivele le găsim la cele ce s-au petrecut în şedinţa de constituire de Sâmbătă. Legea pentru unificarea administrativă prevede în dispoziţiunea, care priveşte propunerea candidaţilor la postul de primar pentru oraşele-municipii, alegerea mai multor candidaţi de primar, cum s’a procedat dealtfel la prima constituire a consiliului municipal din Braşov când s’au ales trei candidaţi, dintre cari ministrul avea să designeze viitorul primar. Dispoziţiunea aceasta şi foarte firească, deoarece oraşele-municipii din Ardeal, sunt locuite de cel puţin trei naţionalităţi, dintre cari fiecare reclamă pentru sine postul de primar. La Braşov au fost aleşi d-nii dr. V. Niţescu, dr. Karl Schnell şi dr. Szelle Bela. Dacă ministrul de interne liberal, sub care s’a făcut acea constituire legală, sau urmaşul său, actualul ministru de interne avereşean, ar fi respectat acea constituire, primar al oraşului ar fi miruit să fie numit d-l dr. Voicu Niţescu, care a întrunit cele mai multe voturi şi care reprezenta majoritatea populaţiei oraşului Braşov. După anularea acestei constituiri lumea s’a aşteptat, ca la noua constituire fiecare naţionalitate reprezentată în consiliul comunal să aleagă din nou câte-un candidat de primar. Ne-am înşelat însă, căci ne-am trezit cu un singur candidat ales. Procedeul acesta, atât de surprinzător la început, se esplică azi foarte uşor. Dacă fiecare naţionalitate şi-ar fi ales candidatul ei, dl Dr. C. Moga n-ar fi ajuns intre cei trei candidaţi propuşi de Consiliul comunal la postul de primar. Considerând modul cum s’a votat la noua constituire, d-1 Dr. C. Moga ar fi întrunit numai 4 voturi româneşti. Dr. V. Niţescu 6 sau 10 voturi româneşti, propunând că ar fi luat parte la actul alegerii şi cei consilieri din opoziţie, Dr. Szelle Bela 11 voturi maghiare, şi Dr. C. Schnell 12 voturi săseşti. Intre cei trei candidaţi pentru postul de primar ar fi intrat prin urmare d-nii Dr. Schnell, Dr. Szelle Bela şi Dr. V. Niţescu, iar d-1 Dr. C. Moga ar fi rămas pe din afară. Pentru a evita acest nou eşec, reprezentanţii guvernului au cedat toate locurile din delegaţia permanentă minoritarilor, în schimb aceştia au convenit să voteze pe candidatul de primar al guvernului, ştiind înainte că nici un guvern român nu va confirma în fruntea Braşovului un primar minoritar. Cvalificarea acestui procedeu, prin care guvernul actual a lăsat din nou soartea majorităţii populaţiei române a oraşului la cheremul minoritarilor, o lăsăm la aprecierea fiecărui cetăţean real şi conştient. In numărul viitor vom arăta o altă latură a acestei constituiri, care deasemenea impune d solvarea de urgenţă a acestui consiliu comunal, daca nu cumva sentinţa curţii de apel va anula deciziunea Ministerului de interne. Primim următorul comunicat: Tinerstfii care a iiapena ca însefleţire la „Chsmsraa* din 5 Aprilie 1926, la dorinţa de-a cunoaşte il de a face cunoscut trecstl plin de lapte al Ardea- IhIhI a reuşit să organizeze două ciclări de conferinr, cari aă arătea lumină asupra miltor chestiuni din trecut un iideatol deibun# cunoscuts azi. Fruntişii noştri se vor perinda la tribană pentru a ne împărtăşi atât frământările generaţiilor de erl, cât şi faptaie generaţiei, cari azi cita in primul plan al vieţii publice de dincoace de Carpaţi. Cunoaşterea trecutelo! apropiat este o datorie pentru tineret»! de aici. De aceea iniţiativa „Chemfrli Tinerime! Române" este fericită şi ea va avea răcaeet Imrai in opinia pubilcă. Coeferinţelr,re vor ţinra la Cluj In ordinea şi orele Indicate miia. Localul se va anunţa nnteno, întrucât Senatul aniverciar loc a hotărât încă aaupra cerere! de a ne acorda sala de coi feci,e (No. IV) a Universal!!, Hotărârea urmând să ie dea numai la sfârşitul săptămânei, prima conferinţă va avea loc Ie sora mare a ziarului «Patria», fetisda Regiat Maria 11, Duminecă la orele 11 a. m. intrarea liberă. Programul conferinţelor: Ciclul 1. 28 Nov. 1926 orale 11 Dim. dr. Victor Deleu : Politica şi necesitatea partidelor politice. 1 Dec. orele 6 d. m. Sever Dan: Tinerii din 1848 (epoca 1848-1849). 5 Dac. 11 a. m. dr. E Halegenu: Conference naţionale et Dietele din Siin şi Uuj (e poes 1850—1892). său post să continue sănătoş şi cu aceiaşi dragoste misiunea sa religioasă-culturală şi naţională între Românii din judeţul Treiscaune. 12 Dec. 11 a. t. dr Vaier Moldovan. Rovii bisericlor din Ardeal la trezirea şi realizarea conştiinţei naţionale. 19 Dec 21 a. m. dr. Alex. Vaida-Voevod: Procesai memorandolai /epoca 1892—1902). 22 Dec. orele 11 a. m. dr. Aurel Vied: Intrarea la activitate (epoca 1902—1914). 2 Ian. orale 11 a. m. dr. Aurel Lazar: Ardealul în decersul razboiatu moedal (epoca 1914- 1918). 9 Ian. orele 11 a. m. Mihail Popovii: Ardelenii in Regat şi exilat dela laşi. 16 ian. orele 11 a. m. Col. Traian Pope: începutul revoluţiei la Viena (0.t. 1918). 23 Ian. orele 11 a. m. dr. Ştefan G. Pop: Revoluţia din 1918 şi alipirea la ţara mamă. 30 Ian. orele 11 a. m. dr. Ioan Pop, Adunarea da la Alba* Inlla (1 Dec. 1918). 6 Febr. orele 11 a. ro. Col. i. r. Alex. Vlad: Organizarea şi activitatea gărzilor naţionale în 1918. 13 Febr. orele 11 a. m. dr. Victor Onişor: Activitatea Coneiliulul Dirigent. 20 Febr. orele 11 a. m. Sever Bocu: Propaganda din apă pentru unitatea naţională. 27 Febr. orele 11 a. m. dr. Gaius Brediceanu: Ardealul In Conferinţa de pact. 6 Mirile orele 11 a. m. dr. Voicu Nifescu: Importanţa politică şi activitatea legiunilor ardelene din Rails, Italia şi Franţa. 13 Martie oreie 11 a. m. dr. loan Erdely: La Budapesta In 1918 şi aub ocupaţia români. luliu Maniu: Evoluţia gândirii politice la românii din Ardeal, (data se va anunţa ulterior). întâia conferinţă se va ţinea in localii „Patriei* (Str. Regina Maria 11) Dumineci 28 Nov. 1926, la oreie 11 a. m. Ziarele sunt rugate să reproducă acest program al conferinţelor. Publicând comunicatul de mai sus ne exprimăm dorinţa, ca, întrucât e posibil dor conferenţiari, să binevoiască a ţine conferinţele lor de un interes şi importanţă indiscutabilă, şi nu alte centre ale Ardealului. Braşovenii, de pildă, ar primi şi asculta cu o deosebită plăcere pe distinşii conferenţiari. Fâcându-ne interpreţii acestui colţ de ţară, rugăm comitetul Tinerimei române să facă în acest sens demersurile de lipsă la d-nii conferenţiari, avizăndu-ne de rezultatul obţinut. [dniviciliătiiTirnntaOif Instalarea primii fili Mscapi, Acrei Nistor In cadrele unor frumoase serburi va avea loc Dumineca viitoare, 28 Nov., a. c. în Sf. Gheorghe instalarea părintelui protoereu Aurel Nistor în scaunul de protopop al jud. Treiscaune. Persoana noului protoereu este prea bine cunoscută în acest colt de ţară, în care de ani de zile a desfăşurat cea mai prodigioasă activitate religioasă, culturală şi naţională, ca preot în comuna Arpătac din judeţul Treiscaune a ridicat prin sfaturile şi iniţiativele sale multilaterale această comună româno maghiară la o stare înfloritoare prin diferite instituţiuni publice şi culturile româneşti pe cari le a chemat la viaţă. Ca bărbat pătruns de importanţa ridicării culturale a poporului românesc, a luat asupră şi menirea de apostol cultural ţinând în diferite localităţi şi cu diferite prilegiuri numeroase conferinţe economice şi culturale, îndemnând pe intelectuali şi ţărani la muncă pe toate domeniile vieţii publice. Pe terenul politic netonal s’a dovedit cu toate prilejurile un convins şi energic apărător al drepturilor poporului românesc, îndurând calvarul internării, iar după înfăptuirea idealului naţional fiind ales deputat în parlamentul României mari. Colaborator valoros, sub regimul apus ca şi după înfăptuirea Unirei, al ziarului nostru, a dat în coloanele ziarului îndrumări preţioase îndeosebi pe terenul economic. Ca preot a fost un slujb,model al altarului şi orator marcabil contribuind prin sujbele sale şi îndeosebi prin predicile sale pline de învăţământ la întărirea credinţei strămoşeşti. Toate aceste calităţi alese i-au făcut cunoscut în cercuri largi, i-au câştigat o mare popularitate şi respect în toate straturile societăţii româneşti iar din partea forurilor superioare bisericeşti respectul şi onorurile ei se pot acorda unui om de cultură şi distins slujitor al altarului. Ziarul «Gazeta Transilvaniei» esprimă din acest prilej sărbătoresc părintelui protoereu Aurel Nistor elogiile sale de recunoştințâ, dorindu i ca în noia' Programai Instalării. Duminecăi, 28 Nov. 1926 ora 9*/a a. m. plecarea protopopului dela oficiul protopopesc Str. Ştefan cel mare No. 12 din Sf. Gheorghe la biserică, urmat de - a -g.ist format din delegaţii hiilor ortodoxe din protop şi a antor participanţi. 10. In biserică serviciul es şi introducerea protopop în oficiu. Ori 12. Plecarea cortegiului de la biserică la prefectură, unde după primirea felicitărilor urmează la ora 13 banchetul. Cei cari doresc a lua parte la banchet să se anunţe de urgenţă subprefecturei judeţene din Sf. Gheorghe.„ Suntem informaţi că la setul instalării vor lua parte şi intelectuali din Braşov, reprezentati diferitele societăţi culturale Ar fi de dorit ca numărul acestora să fie cât mai mare. Stecarea trenului spre Sf. Gheorghe din gara Brașov , la orele 725 dim.