Gazeta Transilvaniei, 1927 (Anul 90, nr. 1-133)

1927-12-08 / nr. 125

Anul al XC-lea. Nr. 125 IM&cia şi Administraţia $•» S'UA.IA UBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226. Abonament anual H60 lei. ^estera «treinătate 800 lei. ABaaturi, reclame, după tarif. NUMĂRUL 2 Lei. gi«fiinSHÎn­----------­Braşov Joi 1 Decemvrie 1927 Fondată la 1838 de George Bariţiu Apar© d® trei ori p© săptămână —------- ICT—L.J II I ............... a a poporului românesc, care va » Salut---------------- \ i.c c w*s avea să puna piat» . Fundamentală a viitorului nostru nați«­nalu. li iuti ini ligii ii inii ! Astăzi se redeschide parla­mentul, după ce şedinţele sale au fost amânate în urma morţii lui I. I. C. Brătianu pentru a se încerca de către guvernul Vintilă !Brătianu o colaborare cu Partidul Naţional­ Ţărănesc şi pentru ca guvernul să se re­­culeagă de lovitura suferită prin moartea şefului său. Redeschiderea parlamentului coincide cu încheierea acordu­lui de colaborare dintre Parti­dul Naţional-Ţărănesc şi parti­dul d-lui prof. N. Iorga, care a fost urmat de­ o întrevedere im­portantă politică dintre d-nii I. Maniu şi N. Iorga, şi cu cam­pania de răsturnare a guvernu­lui, care s’a inaugurat prin cele cinci mari întruniri ale P. N.­Ţ., cari s’au ţinut Duminecă la Bucureşti. In aceste întruniri, la care a participat o mulţime de cetă­ţeni din Bucureşti şi judeţul Ilfov şi la care au luat cuvântul şi delegaţii perfidului d-lui prof. N.Iorga, s’a cerut pe şleau guver­nului ca să plece, petru ca ţara să nu mai fie expusă frământă­rilor ducând populaţiunea la disperare. S‘a cerut deasemenea înaltei Regenţe, ca să-şi facă datoria patriotică, disolvând par­lamentul fraudelor şi ordonând alegeri libere sub un guvern prezidat de d-l Iuliu Maniu, ca să avem odată în ţara aceasta un guvern, care să reprezinte cu adevărat voinţa ţării, voinţa masselor populare. La adunarea din sala „Tran­silvania* d-l prof. Ion Sân- Georgiu, delegatul d-lui prof. N. Iorga, a spus între altele: „Avem nădejdea că suntem uniţi pentru vecie, în lupta pen­­tru legalitate şi pentru libertate. Nu va mai putea exista intrigă, nu va mai putea exista interes, care să despartă Ardealul de patria-mumă,­­ care să des­partă de d-1 Iuliu Maniu de d­l prof. N. Iorga*. De alta parte d-1 Mihai Po­­povici a spus între aprobările mulţimei: „După ce românimea şi-a făcut datoria, realizând idealul naţio­nal,­­ domnii care erau la gu­vern şi-au spus: ce ne mai tre­buie lege şi democraţie ? Ce ne mai trebuie să domnim cu poporul? Şi, astfel, cu jandarmii şi cu baionetele, poporul a fost înlăturat de la îndrumarea ţării. Lanţuri de fier, puşcării înfun­date, libertăţile sugrumate ! „Nu mai avem lege în ţară. Nu mai e linişte în această ţară. Mizeria se întinde, groaznică, în cea mai bogată ţară... Po­porul a ajuns sub călcâiul tira­niei.... Acum până şi guvernul a a­­juns să recunoască că nu mai pot merge lucrurile mai departe, aşa că până acum. Când s’a îndepărtat ţara de inima popo­rului, lucrurile n’au putut merge bine ! „Să consultăm poporul! Să mergem cu programele noastre în faţa poporului. Şi poporul să hotărască dacă vrea ori ba, co­laborare ! Noi ne vom supune voinţii poporului ! Noi vrem ca poporul să aibă cuvântul hotă­râtor în ţara pe care el a fă­cut-o. Nu interesele băncilor li­berale, ci interesul obştesc înainte de toate ! „De la Nistru până la Tisa e o singură credinţă: că statul aces­ta nu va putea fi scăpat decât de către partidul națîonal-ță­­rănesc*. Intre aplauzele generale s’a ridicat apoi d-1 I. Mihalache care, după­ ce a arătat imposi­bilitatea unui cartel cu liberalii, a spus între altele: „Ni s’a spus că trebue să mergem, — calul tânăr, — lân­gă mârţoaga bătrână. Numai aşa, spun liberalii, calul se va învăţa să tragă la ham. Dar dacă mâr­­ţoaga bătrână e nărăvaşă,­­ vreţi să se nărăvească şi calul cel tânăr? „Dar noi avem un contract moral cu ţara. Nu-l putem călca prin combinaţii cu dicatatorii şi cu hoţii*! S’au mai perendat apoi mulţi alţi oratori la tribună vorbind în acelaş înţeles şi cu aceiaşi e­­nergie. D-l dep. Dr. Aurel Do­­brescu a spus că dacă dicta­tura va continua, dacă legea se va mai călca, cetăţenii să apli­ce „patentul” d-sale de la Făgăraş căci de nimic nu tremură libe­ralii ca de lucrul acesta, iar ini­mosul dep. D. R. Ioaniţescu, vorbind despre „rezistenţa ce­tăţenească“ a arătat că ea are de scop să împiedece transfor­marea jandarmeriei în unealtă la dispoziţia călăilor drepturilor cetăţeneşti şi să nu mai fie ad­ministraţia o unealtă în manile liberalilor. Precum vedem semnalul lup­tei de răsturnare s’a dat. Du­mineca viitoare se vor ţinea alte întruniri la Bucureşti, după cari vor urma întruniri pe judeţe şi cea dela Alba-Iulia. Să ne mobilizăm deci sufle­tele în răspunderea şi conştiinţa pe care trebuie s’o aibă fiecare cetăţean pentru viitorul şi bi­nele ţării ! Respingerea propunem de colaborare la guvern Răspunsul Partidului Naţional-Ţărănesc. De nouă ani forţele politice, cari alcătuesc Partidul Naţio­nal-Ţărănesc n’au contenit să ceară creierea unei baze legale, care să facă posibilă o conlucrare între toate partidele politice, menită să asigure existenţa şi propăşirea Statului, întregit în gra­niţele sale istorice. Din nenorocire glasul lor n’a fost ascultat. In special dela 1922 încoace nu s’a scăpat nici un prilej pentru a se învrăjbi forţele politice reale ale ţării şi a se distruge ori­ce posibilitate legală şi morală de cooperare în interesul general. După ce prin falsificarea şi violentarea alegerilor generale din 1922 guvernul liberal de la 1922—26 şi-a putut da seama de rezultatele dezas­truoase ale unui regim de arbitrar şi ilegalitate şi a constatat dis­creditul general al Statului, întreaga opinie publică a aşteptat o eră nouă de legalitate şi ca urmare o destindere între partidele politice. In loc ca partidul liberal să se fi dovedit înţelegător al acestei situaţii înainte de a părăsi puterea, 1926, a făcut o lege electorală, care falsifică prin mecanismul ei expresiunea voinţei naţionale acordând o primă extraordinară de majoritate, în sco­­pul­ înlesnirii guvernării, unui partid, lipsit de orice razim în o­­pinia publică. Pe lângă aceasta partidul liberal a recomandat ca succesor partidul poporului, cu toate că ştia că pentru a-şi putea forma majorităţi în parlament, va trebui să violenteze şi să falsi­fice încă odată corpul electoral. S’a părut că alegerile din Mai 1926 prin utilizarea originală a jandarmeriei, armatei şi a chiar magistraturei în lupta electorală, au trezit îngrijorare chiar în rândul partidului liberal, care a ma­nifestat public hotărârea de a se pune capăt acestui sistem, care ameninţa cu anarhizare instituţiile Statului. Constituirea guver­nului naţional, prezidat de d-l Barbu Ştirbey, în preajma morţii Regelui Ferdinand, s-a înfăţişat ca o expresiune a acestei situaţii, având mandatul expres de a prezida alegeri libere. Răsturnarea acestui guvern în mijlocul campaniei electorale, formarea guvernului Ion Brătianu şi mai ales alegerile din iulie trecut, cari au întrecut prin fals şi violenţă, pe cele precedente, au avut ca efect provocarea şi alimentarea unei agitaţii profunde în massele populare şi o încordare extremă între partidele poli­tice tocmai în momentul când în urma pierderii Regelui Ferdinand şi la începutul unei ere noui, în care în locul unui Suveran, ţara are o Regenţă, ar fi fost mai mult, ca oricând nevoie de linişte în popor şi concordie între forţele politice reprezentative. Partidul Naţional-Ţărănesc a precizat în declaraţia Preşe­dintelui său, din şedinţa de la 27 iulie a Parlamentului, singura soluţie a crizei politice, deschisă prin moartea Regelui Ferdinand, dizolvarea imediată a Parlamentului ■ şi alegeri libere, pentru ca să se creieze o bază legală pentru conlucrarea tuturor forţelor reale ale ţarii. în loc de a fi acceptat această soluţie şi a fi făcut gestu patriotic, de a părăsi puterea, pe care o deţine prin uzurpaţiune şi ca o provocaţiune continuă a opiniei publice, guvernul şi par­tidul liberal în urma pierderii şefului său a făcut Partidului Na­ţional-Ţărănesc o propunere de colaborare la guvern. Partidul liberal a propus întrarea imediată a Partidului Na­ţional-Ţărănesc într-un guvern naţional „pe baza parităţii cu per­soane dinainte determinate*, repartizarea portofoliilor fiind rezer­vată unei înţelegeri ulterioare. Acest guvern urma să lucreze cu parlamentul actual, pentru a face să se voteze legile de organizare, legea cooperaţiei, legea învăţământului secundar, programul financiar şi tariful vamal. Numai după realizarea acestui vast program legislativ şi „de îndată ce situaţia politică o va permite, propunătorii prevedeau şi posibilitatea disolvării Parlamentului actual. Alegerile, cam­ s’ar face, ar fi fost libere, dacă între timp se va fi stabilit un program comun de guvernământ viitor şi dacă ambele partide admiteau a figura pe liste comune, în proporţia: 55% liberali şi 45%­u Naţional-Ţărănişti. Partidul Naţional-Ţărănesc nu putea primi această o­­fertă, de­oare­ce ea tinde la subminarea instituţiilor con­stituţionale fundamentale’­şi este contrarie intereselor su­perioare ale Statului. A accepta să participe la un guvern şi să lucreze cu un Parlament, rezultat al violenţelor şi fraudelor, ar fi în­semnat să se facă complice la un sistem de guvernământ, bazat pe călcarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale şi menţinut cu preţul anarhizării instituţiilor publice şi a întregii vieţi de stat. A primi să figureze pe liste comune cu un partid în­tr-o proporţie stabilită în prealabil, ar însemna a admite o nouă formă de falsificare a expresiunii voinţii naţionale. Pe lângă aceasta, conlucrarea cu actualul parlament ce se cere pentru a realiza o serie de legi importante este o totală imposibilitate, întreaga ţară cunoaşte deosebirile fundamentale de program între partidul liberal şi partidul naţional-ţărănesc toc­mai în chestiunile: financiară, vamală şi a cooperaţiei, ceri între altele ar urma să fie rezolvate cu un parlament, în care liberalii deţin 300 mandate, iar naţional-ţărăniştii numai 54. A încerca o asemenea cooperare, ar fi tot una cu provocarea continuă a unor crize de guvern sau cu acceptarea soluţiilor partidului liberal, tocmai într-o serie de probleme pe cari guvernarea liberală dela 1922 - 26 le a agravat prin aplicarea unor măsuri, contrarii inte­reselor generale. Dacă recunoaştem, că este in interesul superior al Statului, că între partidele politice să existe o înţelegere deplină în ma­rile chestiuni de Stat, suntem convinşi că ar fi o greşală de ne­iertat, ca să se persevereze pe căi greşite, numai dintr’o ideie ipocrită de continuitate, după cum credem că ar fi un păcat de moarte împotriva siguranţii Statului, ca prin înţelegeri oculte, să se împiedece soluţionarea marilor probleme, în acord cu curen­tele de idei şi aspiraţii ale masselor populare, a căror solidari­zare cu opera de guvernare şi cu întreaga viaţă de Stat, este o poruncă imperioasă, mai ales în momentele grele. Pe baza acestor consideraţii partidul naţional-ţărănesc a făcut un nou apel la patriotismul partidului liberal, cerându-i să lase puterea, pe care o deţine prin uzurpare şi să ceară alături de el, dizolvarea Parlamentului pentru ,ca noui alegeri libere, să dea ţării un Parlament legal, înlăuntrul căruia să se realizeze a­­devărata uniune sacră, care este astăzi, mai necesară ca oricând. . Schimbul de scrisori între re­prezentanţii partidului liberal întinzând o ofertă de colabo­rare cu precizarea locurilor de împărţit şi între ai Partidului Naţional-Ţărănesc refuzând-o — înfăţişează două concepţii hotă­râte, ireductibile, care-şi stau faţă în faţă, unii neputând pă­răsi punctul lor de vedere fără a se distruge, ceilalţi trebuind să fie la al lor, cu pericolul de a se desonora, în opinia publică şi faţă de ei înşii, de ar admite alt mod de a cugeta. De o parte, credinţa că naţia e alcătuită din minori şi din complotişti şi ca ar fi a se pierde ţara, dacă i s’ar da drep­tul de a-şi manifesta libera voinţă. De alta, aceea că în acest popor românesc, ori­care ar fi aplecările lui către legende şi închipuiri mistice, este un fond de bun simţ, de judecată dreaptă şi că se pot respecta faţă de dânsul principiile de dreptate şi aşezământul constituţional fără a se pune în primejdie ceea ce au putut aduna şi strânge la­olaltă atâtea generaţii. Partidul pe care-l conduc ca şi acela al d-lui general Ave­­rescu se găsesc între aceste două moduri de a vedea, care se rostesc astăzi deplin şi în toată sinceritatea. Eu am ales fără şovăire pe cel din urmă, fiind­că toată e­­ducaţia, toată misiunea şi tot durerosul unui trecut de luptă mă leagă de dânsul. , Neamul Românesc*. N. IORGA. Consiliul comunal al Muni­cipiului Braşov va ţine la 10 Dec. ora 31/* d. a. o şedinţă a­­vând la ordinea zilei mai multe modificări de regulamente.

Next