Gazeta Transilvaniei, 1929 (Anul 92, nr. 1-135)
1929-01-03 / nr. 1
Paglia 2. Răspunsul Senatului la mesajul Tronului înaltă Regentă. Primul nostru cuvânt este acel al gratitudinei pentru înaltul act de dreptate, prin care aţi încredinţat guvernarea Ţării acelora cari prin alegeri libere au făcut dovadă deplină că sunt depozitarii adevăraţi ai încrederii obşteşti. Manifestaţia entuziastă a Corpului electoral faţă de noul regim este şi pentru Senat un titlu mai mult de a depune toate străduinţele întru desăvârşirea operei de consolidare a Patriei noastre iubite. înaltă Regentă. Suntem fericiţi a constata că, la urma împrejurărilor politice schimbate, aniversarea primului deceniu dela înfăptuirea unităţii naţionale se poate sărbători într’o atmosferă frăţească, care ne îngăduie să ne coborâm în sufletele noastre, scoţând din adâncul lor întreg prinosul de recunoştinţă pioasă amintirii gloriosului Rage Ferdinand I, Maiestăţi Sale Reginei Maria, precum şi tuturor eroilor, cunoscuţi şi necunoscuţi, cari şi-au jertfit viaţa pentru întregirea neamului. înaltă Regentă. Ţinem să subliniem cu multă satisfacţie că politica externă a României a devenit un patrimoniu sacru al întregei Naţiuni, nealterată de fluctuaţiile vremelnice ale politicei de partid. Firul conducător al acestei politici, în deplină concordanţă cu sufletul neamului nostru, este şi trebue să fie dorinţa fermă de a menţine pacea, atât de necesara consolidării noastre interne; în consecinţă, nu numai de a păstra relaţiile de prietenie cu marii noştri aliaji, cu ajutorul cărora am putut realiza atâtea ţinte nobile şi am putut contribui la pacea lumii, ci a realiza raporturi normale şi de bună vecinătate cu toate celelalte State. înaltă Regentă: Plini de încredere în Guvernul Maiestăţi Sale, aşteptăm cu nerăbdare să ni se prezinte proiectele de legi anunţate în înaltul Mesaj de deschidere, încredinţaţi că reforma administrativă şi legile de organizare judecătorească, precum şi diferitele coduri de unificare sunt atât de mult reclamate, pentru ca o bună administraţie şi justiţie, garanţii ale oricărui Stat civilizat, să fie asigurate, vom studia cu toată atenţiunea proiectele ce ni se vor prezente. înaltă Regentă, In vederea opririi producţiunii nationale, credem ca necesară, înainte de toate, ridicarea şi protejarea efectivă a agriculturii, care e îndeletnicirea de temelie a neamului nostru. Nu mai puţin importantă e însă şi problemarevizuirii legislaţiei economice în spiritul unui tratament de egalitate pe seama capitalului străin, de la a cărui colaborare aşteptăm o regenerare a întregei noastre vieţi economice. Stabilizarea valutei noastre va fi piatraunghiulară a acestei mult dorite regenerări. înaltă Regentă. Ridicarea culturală a tuturor claselor sociale trebue să fie dublată şi de o acţiune de reîntinerire morală a neamului nostru, iar de la măsurile de ordin sanitar aşteptăm sporirea vigoarei fizice mai ales a generaţiilor tinere. Suntem însufleţiţi de aceleaşi vederi şi în ce priveşte legislaţia muncitorească anunţată, precum şi tratamentul faţă de minorităţile noastre etnice şi confesionale, cărora trebuie să le garantăm o nestânjenită prosperare culturală şi economică între limitele unităţii politice a Statului român, înaltă Regentă. Se cuvine ca tocmai în anul acesta jubilar întreaga noastră atenţiune şi solicitudine să se îndrepte în spre scumpa noastră armată, care a înfătuit actul Ajungerea la putere a Partidului naţional-ţărănesc înseamnă şi o eră de renaştere a cooperaţiei noastre, isbită de atâtea furtuni, încât, e mirare că a mai rămas din ea şi puţinul ce mai există. Cauzele nesucceselor din trecut sunt nenumerate.Poporului nostru nu i s’a făcut o educaţie suficientă în direcţia aceasta. Conducătorii n’au fost la înălţime. Vânzătorii şi administratorii în cele mai multe cauze dovedit neoneşti. Coopes auratorii nu şi-au vărsat la timp părţile sociale şi n’au sprijinit în măsura cuvenită organizaţia care era a lor. Statul n-a protejat-o prin legi corăspunzătoare nici n-a ajutat-o cu capitalul necesar. ) r ■ * Principala cauzăa nesucceselor a fost însă sistemul de cooperaţie, care n-a corăspuns lipsurilor asociaţilor. In vechiul regat şi în Basarabia cooperativele au fost mai temeinic organizate şi au rămas. Ni se poate spune aceasta şi despre cooperativele din Ardeal, unde au dispărut tot atât de repede cum s’au şi înfiinţat. Ori cine cunoaşte istoria mişcării cooperatiste, ştie că, ceea ce s a petrecut la noi e numai o repetare a celor petrecute în alte ţări cu mult înainte. In toate ţările s-au făcut aceleaşi încercări ca şi la noi. Au fost epoce când cooperativele răsăreau ca prin minune ca şi la noi, şi apoi au urmat crize, când cădeau pe întrecute. Oamenii credeau însă că cooperaţia e singura lor mântuire şi conduşi de această credinţă, n-au disperat niciodată, ci după fiecare cădere au făcut noi sforţări, până când au ajuns să-şi creeze cooperaţia care corăspundea nevoilor lor şi din acel moment cooperativele au rămas, au luat avânt, şi astăzi sunt în plină înflorire şi progres. Aşa s-a întâmplatîn Anglia, aşa în Germania şi Franţa ca ţări industriale, aşa în Danemarca, Bulgaria şi alte ţări agricole. Nici la noi nu putea fi altcum. A trebuit să cadă şi filialele centralei maghiare „Hangya", şi cele create de „Astra“ cu sprijinul cinstitului boier Stroescu, şi cele proiectate din iniţiativă proprie a fruntaşilor satelor noastre, grandios al întregirii neamului nostru . Nu trebue să întârziem nici cu măsurile de ordin organizator, nici cu jertfe materiale, ca să ridicăm armata şi s’o menţinem la înălţimea reclamată de marea ei misiune naţională, înaltă Regentă, însufleţiţi de aceste sentimente, Senatul roagă pe A-Tot-Puternicul Dumnezeu să binecuvinteze armonia desăvârşită dintre Dinastie şi Naţiune, spre binele şi propăşirea neamului şi pentru chezăşuirea unei fericite domnii a Majestăţii Sale Regelui Mihai I. Trăiască Majestatea Sa Regele Mihai I, împreună cu întreaga Dinastie! Trăiască înalta Regentă! Ele nu corăspundeau sufletului şi nevoilor poporului nostru. Sistemul după care se înfiinţau era un sistem străin care n-a putut fi împământenit la noi. Aceasta e cinstita şi sincera mea convingere la care am ajuns astăzi după ani de propagandă teoretică şi un an de muncă reală cooperatistă, extrem de scump plătită. Convingerea mea e, că cooperativele noastre trebue să întrunească toate trei ramurile de cooperaţie în una singură. Nu cred să succeadă cooperativele de producţie nici în viitor la noi în Ardeal. Nu cred să succeadă nici cooperativele de valorizare. Cum nu cred să succeadă nici cooperativele de aprovizionari? Dar, cred cu tot sufletul şi sunt sigur că succede, mai ales la sate, orice asociaţie coope ECONOMICE. Renaşterea cooperaţiei O nouă eră. — Cauzele nesucceselor din trecut. — Sistemul care corespunde necesităţilor noastre. P GAZETA TRANSILVANUS urbea iei munci rodie In ziua de 23 Decemvrie c. s’a sărbătorit în fruntaşa comună Araci (Arpătac) jubileul de 25 de ani de activitate pe toate terenele vieţii publice a părin- , telui protopop Aurel Nistor. In ziua numită s’au celebrat serviciile divine de părintele sărbătorit, de preotul Uie Paştină şi Gh. Constantin, ascultate cu toată evlavia de credincioşii, cari au avut fericirea ca să aibă ca părinte un preot cu atâtea calitati distinse ca părintele sărbătorit. La priceasnă a predicat bine părintele Paştină, aprofundând textul evangheliei acestei zile. Pe lângă credincioşii din comună au luat parte la serviciu d- prefect al judeţului împreună cu alţi intelectuali din capitala judeţului.In decursul serviciului a sosit şi fratele părintelui protopop Prea On, părinte Virgil Nistor secretarul mitropolitan. După împărţirea anaforei s’a examinat în cant şi tipic un fiu al Măieruşului, care a fost prevăzut cu documentul necesar unui cântăreţ. La ieşirea din biserică poporul cu demnitate şi ii,cu toată dragostea aclamă pe părintele ,păstorul cel bun“, căruia i se perindau prin minte toate momentele grele pe care le-a delăturat cu răbdare creştinească, cu mult tact pastoral şi cu multă trudă, ridicând comuna la un nivel de cultură religioasă morală, şi prin aceasta la un însemnat progres pe toate terenele. La masa comună, care a avut loc după aceea, meritele sărbătoritului au fost subliniate prin însufleţite toasturi. Veselia şi seninătatea au domnit tot timpul. După masă s’a aranjat în onoarea părintelui protopop o serbare festivă din partea învăţătorimii din loc şi jur. Corul învăţătorilor sub conducerea d-lui Iordache, şi tinerimea din comună au cântat mai multe cântece şi colinde. O uimitoare surprindere a fost debutul micuţilorde la şcoala de copii mici, cari au întrecut aşteptările marelui public. Merită toată lauda d-şoara Pavalescu, care dovedeşte că-i o abilă educătoare şi o forţă pedagogică în forţa sa. A vorbit de prefect, despre munca ilaborioasă a părintelui protopop. D-l dr. Vintilă a vorbit în numele „Astrei", arătând munca mănoasă a sărbătoritului înacest templu al culturii în Ardeal. In numele toate două ratistă, care va îmbrăţişa aceste trei, sau cel puţin ramuri de cooperaţie. Oriunde se înfiinţează o nouă cooperativă, membrii ei să caute a produce ceva în comun. Dacă aceasta nu se poate — din lipsă de terenuri, păduri şi ape cari ar putea fi exploatate — ei să-şi valorizeze producţia lor individuală în comun şi să se aprovizioneze în comun. Atunci când ţărănimea noastră se va putea nu numai aproviziona prin cooperative ci va putea să-şi şi desfacă măcar o parte din produsele sale, numai atunci e sigură existenţa şi înflorirea unei asociaţi cooperatiste. Succesul va fi şi mai sigur dacă nu se vor mai înfiinţa cooperative răzleţe ci, asociaţii de cooperative, pe plase, sau chiar pe judeţe, având ca centre oraşele mari, unde se pot desface produsele de la ţară prin cooperativa orăşănească şi de unde pot fi aprovizionate cooperativele de la sate, sub un sever şi cinstit control de oameni pricepuţi şi de încredere, aleşi dintre membrii cooperativelor. Astfel şi organizarea cooperativelor şi aranjarea localurilor de desfacere ca şi aprovizionarea şi valorificarea produselor şi controlul, s’ar face cu uşurinţă şi cooperativele ar fi scutite şi de enorme spese şi de dificultăţile administrative de cari s’au lovit până azi. După multele şi dureroasele experienţe de până azi, socotim că înainte de a reîncepe noua mişcare cooperatistă, să ne facem un plan de acţiune bine judecat şi să creăm modelul cooperativei care se poate în*pământeni la noi, corăspunzând firei, sufletului, situaţiei economice şi nevoilor celor ce se ( .sociază cu scop de a-şi uşura joiul şi j|de a-şi ere un viitor «r.cit. ^ I. P. preoţimii a vorbit părintele Constantin spunând, că sărbătoritul este un model viu al acesteia, subliniind şi munca Reuniunii de femei, a cărei preşedinta este vrednica sofie a părintelui protopop. In numele învăţătorimii a vorbit părintele Paştina, care arată respectul învăţătorimii faţă de bunul lor călăuzitor. Vorbeşte foarte frumos dl N. Colan secretarul academiei teologice, care ca fiu al comunei venise să-şi caute părinţii şi a avut astfel prilej să participe la această festivitate, unde d-sa a făcut aprecieri binemeritate şi elogioase. De încheiere părintele protopop arată recunoştinţa sa tuturora, cari i-au dat ajutor în trecut şi-şi fixează programul pentru viitor. Dumnezeu să-i ajute, căci vrednic este. Mobilier pentru pălărie de coloniale, întregul sau în parte, se vinde cu preţ foarte convenabil. SIEGMUND DEUTSCH & Cie. BRAŞOV Târgul Grâului 4 în curte. 3 1-1 Nr 1 - 4929 4 Adela Zay. Intr-o chilioară, din apropierea bisericei negre, pe care o locuia de zeci de ani, în spiritul ei de mucenică, în principiul „Totul pentru alţii, nimic pentru sine“, după o prodigioasă muncă ca : profesoară, scriitoare şi conducătoare a societăţilor femenine săseşti din Ardeal, s-a stins viaţa d-şoarei Adela Zay. Multe dintre elevele ei s au luminat la lumina ei, multe cari au înţeles-o pe ea, şi-au înţeles menirea lor în viaţă şi din dragostea ei de muncă şi curaj de luptă, au luptat pentru binele neamului şi al omenirei. A murit ca profesoară şi directoară a şcolii normale froel. evangelice din Braşov, carieră în care funcţionase aproape 50 de ani Ca să putem aprecia în adevăratul merit valoarea acestei femei, ne lipsesc datele exacte. Se ştie însă că a fost una dintre cele dintâi între puterile de conducere ale poporului săsesc din Ardeal.„ Anul trecut, valoarea şi munca ei a fost recunoscută printr-o sărbătorire cu mare fast, ţinută în Aula Liceului Honterus, de către popor şi toate autorităţile săseşti, bisericeşti, şcolare şi sociale. Serbarea a fost o manifestaţie de simpatie, apreciere şi respect faţă de aceea, care în orice împrejurări a stat sentinelă credincioasă la postul său şi lângă poporul său. Doi ani de zile şi-a amânat singură această sărbătorire, care era să fie totodată şi aniversarea a 80 de ani de viaţă. Să fi fost oare presimţirea că acestei sărbătoriri îi va urma şi stingerea vieţii ei ? Pe sicriul acestei mucenice cu adâncă recunoştinţă s-a depus o jerbă de flori şi din partea fostelor ei eleve românce din oraşul Braşov. Viaţa ei servească de exemplu celor cari au cunoscut-o, iar aceea care ne a părăsit, odihnească ’n pace. M.R