Gazeta Transilvaniei, 1929 (Anul 92, nr. 1-135)

1929-01-03 / nr. 1

Pagli­a 2. Răspunsul Senatului la mesajul Tronului înaltă Regentă. Primul nostru cuvânt este acel al gratitudinei pentru înaltul act de dreptate, prin care aţi încre­dinţat guvernarea Ţării acelora cari prin alegeri libere au făcut dovadă deplină că sunt depo­zitarii adevăraţi ai încrederii obşteşti. Manifestaţia entuziastă a Cor­pului electoral faţă de noul re­gim este şi pentru Senat un titlu mai mult de a depune toate străduinţele întru desăvârşirea operei de consolidare a Patriei noastre iubite. înaltă Regentă. Suntem fericiţi a constata că, la urma împrejurărilor politice schimbate, aniversarea primului deceniu dela înfăptuirea unităţii naţionale se poate sărbători în­­tr’o atmosferă frăţească, care ne îngăduie să ne coborâm în su­fletele noastre, scoţând din a­­dâncul lor întreg prinosul de recunoştinţă pioasă amintirii gloriosului Rage Ferdinand I, Maiestăţi Sale Reginei Maria, precum şi tuturor eroilor, cu­noscuţi şi necunoscuţi, cari şi-au jertfit viaţa pentru întregirea neamului. înaltă Regentă. Ţinem să subliniem cu multă satisfacţie că politica externă a României a devenit un patrimo­niu sacru al întregei Naţiuni, ne­alterată de fluctuaţiile vremelnice ale politicei de partid. Firul conducător al acestei politici, în deplină concordanţă cu sufletul neamului nostru, este şi trebue să fie dorinţa fermă de a menţine pacea, atât de necesara consolidării noastre interne; în consecinţă, nu numai de a păstra relaţiile de priete­nie cu marii noştri aliaji, cu a­­jutorul cărora am putut realiza atâtea ţinte nobile şi am putut contribui la pacea lumii, ci a realiza raporturi normale şi de bună vecinătate cu toate cele­lalte State. înaltă Regentă: Plini de încredere în Guver­nul Maiestăţi Sale, aşteptăm cu nerăbdare să ni se prezinte pro­iectele de legi anunţate în înal­tul Mesaj de deschidere, încredinţaţi că reforma admi­nistrativă şi legile de organizare judecătorească, precum şi dife­ritele coduri de unificare sunt atât de mult reclamate, pentru ca o bună administraţie şi jus­tiţie, garanţii ale oricărui Stat civilizat, să fie asigurate, vom studia cu toată atenţiunea pro­iectele ce ni se vor prezente. înaltă Regentă, In vederea opririi producţiunii nationale, credem ca necesară, înainte de toate, ridicarea şi protejarea efectivă a agriculturii, care e îndeletnicirea de temelie a neamului nostru.­ Nu mai puţin importantă e însă şi problema­­revizuirii le­gislaţiei economice în spiritul unui tratament de egalitate pe seama capitalului străin, de la a cărui colaborare aşteptăm o re­generare a întregei noastre vieţi economice. Stabilizarea valutei noastre va fi piatra­­unghiulară a acestei mult dorite regenerări. înaltă Regentă. Ridicarea culturală a tuturor claselor sociale trebue să fie dublată şi de o acţiune de re­întinerire morală a neamului nostru, iar de la măsurile de or­din sanitar aşteptăm sporirea vigoarei fizice mai ales a ge­neraţiilor tinere. Suntem însufleţiţi de aceleaşi vederi şi în ce priveşte legis­laţia muncitorească anunţată, precum şi tratamentul faţă de minorităţile noastre etnice şi confesionale, cărora trebuie să le garantăm o nestânjenită pro­­sperare culturală şi economică între limitele unităţii politice a Statului român, înaltă Regentă. Se cuvine ca tocmai în anul acesta jubilar întreaga noastră atenţiune şi solicitudine să se îndrepte în spre scumpa noas­tră armată, care a înfătuit actul Ajungerea la putere a Parti­dului naţional-ţărănesc înseamnă şi o eră de renaştere a coope­raţiei noastre, isbită de atâtea furtuni, încât, e mirare că a mai rămas din ea şi puţinul ce mai există. Cauzele nesucceselor din tre­cut sunt nenumerate.­­Poporului nostru nu i s’a făcut o educaţie suficientă în direcţia aceasta. Conducătorii n’au fost la înăl­ţime. Vânzătorii şi administra­torii în cele mai multe cauze dovedit neoneşti. Coope­s au­ratorii nu şi-au vărsat la timp părţile sociale şi n’au sprijinit în măsura cuvenită organizaţia care era a lor. Statul n-a pro­tejat-o prin legi corăspunzătoare nici n-a ajutat-o cu capitalul necesar. ) r ■ * Principala cauză­­a nesucce­­selor a fost însă sistemul de cooperaţie, care n-a corăspuns lipsurilor asociaţilor. In vechiul regat şi în Basara­bia cooperativele au fost mai temeinic organizate şi au rămas. Ni se poate spune aceasta şi despre cooperativele din Ardeal, unde au dispărut tot atât de re­pede cum s’au şi înfiinţat. Ori cine cunoaşte istoria miş­cării cooperatiste, ştie că, ceea ce s a petrecut la noi e numai o repetare a celor petrecute în alte ţări cu mult înainte. In toate ţările s-au făcut ace­leaşi încercări ca şi la noi. Au fost epoce când cooperativele răsăreau ca prin minune ca şi la noi, şi apoi au urmat crize, când cădeau pe întrecute. Oamenii credeau însă că coo­peraţia e singura lor mântuire şi conduşi de această credinţă, n-au disperat nici­odată, ci după fiecare cădere au făcut noi sfor­ţări, până când au ajuns să-şi creeze cooperaţia care corăs­­pundea nevoilor lor şi din acel moment cooperativele au rămas, au luat avânt, şi astăzi sunt în plină înflorire şi progres. Aşa s-a întâmplat­­în Anglia, aşa în Germania şi Franţa ca ţări industriale, aşa în Dane­marca, Bulgaria şi alte ţări a­­gricole. Nici la noi nu putea fi altcum. A trebuit să cadă şi filialele centralei maghiare „Hangya", şi cele create de „Astra“ cu spri­jinul cinstitului boier Stroescu, şi cele proiectate din iniţiativă proprie a fruntaşilor satelor noastre, grandios al întregirii neamului nostru .­ Nu trebue să întârziem nici cu măsurile de ordin organiza­tor, nici cu jertfe materiale, ca să ridicăm armata şi s’o men­ţinem la înălţimea reclamată de marea ei misiune naţională, înaltă Regentă, însufleţiţi de aceste sentimen­te, Senatul roagă pe A-Tot-Pu­­ternicul Dumnezeu să binecu­­vinteze armonia desăvârşită din­tre Dinastie şi Naţiune, spre binele şi propăşirea neamului şi pentru chezăşuirea unei feri­cite domnii a Majestăţii Sale Regelui Mihai I. Trăiască Majestatea Sa Regele Mihai I­, împreună cu întreaga Dinastie! Trăiască înalta Regentă! Ele nu corăspundeau sufletu­lui şi nevoilor poporului nostru. Sistemul după care se înfiinţau era un sistem străin care n-a putut fi împământenit la noi. Aceasta e cinstita şi sincera mea convingere la care am a­­juns astăzi după ani de propa­gandă teoretică şi un an de muncă reală cooperatistă, extrem de scump plătită. Convingerea mea e, că coo­perativele noastre trebue să în­trunească toate trei ramurile de cooperaţie în una singură. Nu cred să succeadă coope­rativele de producţie nici în viitor la noi în Ardeal. Nu cred să succeadă nici cooperativele de valorizare. Cum nu cred să succeadă nici cooperativele de aprovizionari? Dar, cred cu tot sufletul şi sunt sigur că succede, mai ales la sate, orice asociaţie coope­ ECONOMICE. Renaşterea cooperaţiei O nouă eră. — Cauzele nesucceselor din trecut. — Siste­mul care corespunde necesităţilor noastre. P GAZETA TRANSILVANUS urbea iei munci rodie In ziua de 23 Decemvrie c. s’a sărbătorit în fruntaşa comu­nă Araci (Arpătac) jubileul de 25 de ani de activitate pe toate­­ terenele vieţii publice a părin- , telui protopop Aurel Nistor. In ziua numită s’au celebrat serviciile divine de părintele sărbătorit, de preotul Uie Paş­­tină şi Gh. Constantin, ascultate cu toată evlavia de credincioşii, cari au avut fericirea ca să aibă ca părinte un preot cu atâtea calitati distinse ca părintele săr­bătorit. La priceasnă a predicat bine părintele Paştină, aprofun­­dând textul evangheliei acestei zile. Pe lângă credincioşii din co­mună au luat parte la serviciu d-­ prefect al judeţului împreu­nă cu alţi intelectuali din capi­tala judeţului.­­In decursul ser­viciului a sosit şi fratele părin­telui protopop Prea On, părinte Virgil Nistor secretarul mitropo­litan. După împărţirea anaforei s’a examinat în cant şi tipic un fiu al Măieruşului, care a fost pre­­văzut cu documentul necesar unui cântăreţ. La ieşirea din biserică popo­rul cu demnitate şi ii,cu toată dragostea aclamă pe părintele ,păstorul cel bun“, căruia i­ se perindau prin minte toate mo­mentele grele pe care le-a de­­lăturat cu răbdare creştinească, cu mult tact pastoral şi cu mul­tă trudă, ridicând comuna la un nivel de cultură religioasă mo­rală, şi prin aceasta la un în­semnat progres pe toate terenele. La masa comună, care a avut loc după aceea, meritele săr­bătoritului au fost subliniate prin însufleţite toasturi. Veselia şi seninătatea au domnit tot timpul. După masă s’a aranjat în o­­noarea părintelui protopop o serbare festivă din partea în­­văţătorimii din loc şi jur. Corul învăţătorilor sub conducerea d-lui Iordache, şi tinerimea din comună au cântat mai multe cântece şi colinde. O uimitoare surprindere a fost debutul mi­cuţilor­­de la şcoala de copii mici, cari au întrecut aşteptările marelui public. Merită toată lauda d-şoara Pavalescu, care dovedeşte că-i o abilă educă­­toare şi o forţă pedagogică în forţa sa. A vorbit d­e prefect, despre munca ilaborioasă a pă­rintelui protopop. D-l dr. Vintilă a vorbit în numele „Astrei", arătând munca mănoasă a săr­bătoritului în­­acest templu al culturii în Ardeal. In numele toate două ratistă, care va îmbrăţişa aceste trei, sau cel puţin ramuri de cooperaţie. Ori­unde se înfiinţează o nouă cooperativă, membrii ei să caute a produce ceva în comun. Dacă aceasta nu se poate — din lipsă de terenuri, păduri şi ape cari ar putea fi exploatate — ei să-şi valorizeze producţia lor individuală în comun şi să se aprovizioneze în comun. Atunci când ţărănimea noas­tră se va putea nu numai apro­viziona prin cooperative ci va putea să-şi şi desfacă măcar o parte din produsele sale, numai atunci e sigură existenţa şi în­florirea unei asociaţi coopera­tiste. Succesul va fi şi mai sigur dacă nu se vor mai înfiinţa cooperative răzleţe ci, asociaţii de cooperative, pe plase, sau chiar pe judeţe, având ca cen­tre oraşele mari, unde se pot desface produsele de la ţară prin cooperativa orăşănească şi de unde pot fi aprovizionate cooperativele de la sate, sub un sever şi cinstit control de oa­meni pricepuţi şi de încredere, aleşi dintre membrii coopera­tivelor. Astfel şi organizarea coope­rativelor şi aranjarea localurilor de desfacere ca şi aproviziona­rea şi valorificarea produselor şi controlul, s’ar face cu uşu­rinţă şi cooperativele ar fi scu­tite şi de enorme spese şi de dificultăţile administrative de cari s’au lovit până azi. După multele şi dureroasele experienţe de până azi, socotim că înainte de a reîncepe noua mişcare cooperatistă, să ne fa­cem un plan de acţiune bine judecat şi să creăm modelul cooperativei care se poate în*­pământeni la noi, corăspunzând firei, sufletului, situaţiei econo­mice şi nevoilor celor ce se ( .sociază cu scop de a-şi uşura joiul şi j|de a-şi ere un viitor «r.cit. ^ I. P. preoţimii a vorbit părintele Con­stantin spunând, că sărbătoritul este un model viu al acesteia, subliniind şi munca Reuniunii de femei, a cărei preşedinta este vrednica sofie a părintelui protopop. In numele învăţători­­mii a vorbit părintele Paştina, care arată respectul învăţători­­mii faţă de bunul lor călăuzitor. Vorbeşte foarte frumos d­l N. Colan secretarul academiei teo­logice, care ca fiu al comunei venise să-şi caute părinţii şi a avut astfel prilej să participe la această festivitate, unde d-sa a făcut aprecieri binemeritate şi elogioase. De încheiere părintele pro­topop arată recunoştinţa sa tu­turora, cari i-au dat ajutor în trecut şi-şi fixează programul pentru viitor. Dumnezeu să-i ajute, căci vred­nic este.­ ­ Mobilier pentru p­ălărie de coloniale, întregul sau în parte, se vinde cu preţ foarte convenabil. SIEGMUND DEUTSCH & Cie. BRAŞOV Târgul Grâului 4 în curte. 3 1-1 Nr 1 - 4929 4 Adela Zay. Intr-o chilioară, din apropierea bisericei negre, pe care o lo­cuia de zeci de ani, în spiritul ei de mucenică, în principiul „Totul pentru alţii, nimic pentru sine“, după o prodigioasă muncă ca : profesoară, scriitoare şi con­ducătoare a societăţilor feme­­nine săseşti din Ardeal, s-a stins viaţa d-şoarei Adela Zay. Multe dintre elevele ei s au luminat la lumina ei, multe cari au înţeles-o pe ea, şi-au înţeles menirea lor în viaţă şi din dra­gostea ei de muncă şi curaj de luptă, au luptat pentru binele neamului şi al omenirei. A murit ca profesoară şi di­­rectoară a şcolii normale froel. evangelice din Braşov, carieră în care funcţionase aproape 50 de ani Ca să­­ putem aprecia în ade­văratul merit valoarea acestei fe­mei, ne lipsesc datele exacte. Se ştie însă că a fost una dintre cele dintâi între puterile de conducere ale poporului să­sesc din Ardeal.„ Anul trecut, valoarea şi munca ei a fost recunoscută printr-o sărbătorire cu mare fast, ţinută în Aula Liceului Honterus, de către popor şi toate autorităţile săseşti, bisericeşti, şcolare şi sociale. Serbarea a fost o manifestaţie de simpatie, apreciere şi res­pect faţă de aceea, care în ori­ce împrejurări a stat sentinelă credincioasă la postul său şi lângă poporul său. Doi ani de zile şi-a amânat singură această sărbătorire, care era să fie totodată şi aniversa­rea a 80 de ani de viaţă. Să fi fost oare presimţirea că acestei sărbătoriri îi va urma şi stinge­rea vieţii ei ? Pe sicriul acestei mucenice cu adâncă recunoştinţă s-a de­pus o jerbă de flori şi din par­tea fostelor ei eleve românce din oraşul Braşov. Viaţa ei ser­vească de exemplu celor cari au cunoscut-o, iar aceea care ne a părăsit, odihnească ’n pace. M.R

Next