Gazeta Transilvaniei, 1929 (Anul 92, nr. 1-135)
1929-12-08 / nr. 128
Anul al XCII-lea Nr. 128. ■nriwi^TIHIVWHIIWlIMffiTMMnBagHBKS NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 8 Decemvrie1929 REACŢIA ŞI âDfflISTâŢiâ — PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Fondată la 1838 de George Bariţiu Abonament anual 360 Iei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptămână „Viitorul“ scrie că ar fi bine să se afle ideile d-lui N. Iorga despre satul fără câini, în care unii îşi permit orice. Pe semne, liberalii sunt curioşi să-şi formeze o idee despre ceea ce însemnează guvernare liberală. fi Uita lii aginite latei" ! Ipocrizie, minciuna, falsul şi al|i fii ai păcatului născuţi din aceste triste calităţi, au fost tot*deauna armele de predilecţie ale partidului liberal. Boala acestui partid de a iscodi şi de a pune la cale fapte sau situaţii drăceşti, pentru a Ie arunca răspunderea în spatele altora, este incurabilă Astăzi cicosul partidului din chestie întinde mereu şi zdran* găneşte coarda unei minciuni, căutând să arate cătestamentul Regelui Ferdinand* e ameninţat şi că ei, liberalii, vor să se facă apărătorii lui. Vin a* decă din nou cu moarta poveste aechivocului*, acuzând guvernul că a deschis „chestiunea închisă* la 4 Ianuarie 1926. Dacă un parlamentar majoritar a făcut o aluzie într’o formă, care nu însemnează de loc readucerea pe tapet a ches* tiunei Prințului Carol, — liberalii strigă, se alarmează: chestiunea constituţională e in pericol ! Şi stărue încăpăţînat asupra lucrului, intenţionând sa creeze ei,—prin menţinerea alarmei şi a campaniei ce o duc,— înfăptuirea situaţiei, de care acuză guvernul. E de prisos o polemică cu firi stăpânite de astfel de patimi şi intenţii. Totuşi pentru desvelirea acestei murdare manopere credem că nu e prisos să reamintim un lucru: In timpul cârmuirii liberale, se deschisese, tocmai din partea guvernului, atât de desmățat „chestiunea închisă", încât articole şi clişee ale ziarelor americane făceau senzajie în întreaga lume. Iar acasă, drept armă de propagandă, guvernul, prin oamenii săi, răspândea pe ascuns —tot în această chestie— o broşură pe care guvernul ar fi avut datoria nu numai să o confişte ci să tragă la răspundere pe autorii ei. Se poate ceva mai criminal? Şi acelaşi joc vor să-l repete şi azi, făcând răspunzător guvernul. Oricât ar merge de departe ipocrizia şi sforăria liberală, ea nu va reuşi nimic. Să continue mai bine în pace cu „luminarea masselor* şi să nu mai ia asupra-şi sarcini superflue. Nu e ameninţattestamentul regelui Ferdinand* şi nare deci lipsă de apărători. Cel mult, un lucru pot să-l ia la inimă liberalii: să urmeze: ei statul pe carel dau altora * prin coloanele .Viitorului* s „A strica prin atitudini dubioase ceeace a hotărât testamentul marelui Rege, este a lovi în cele mai vitale interese de stat ale României Mari. „Nu ne trebue acum, mai puţin decât oricând, luxul agitaţiilor interne“. „Ultimele iluzii...“ Zilele acestea a sosit în Capitală, reîntorcându-se din streinătate, unde fusese trimis de către guvern pentru a studia la faţa locului situaţia minorităţilor în diferite state de deputat Chiţă Popp. D-se, pentru a evita eventuale neînţelegeri şi discuţiuni a publicat într’un ziar din Capitală o rectificare asupra unor declarațiuni aie d-sale, greşit redate de un ziar polonez, privitoare la chestiunea minorităţilor în ţara noastră. Intre altele d-sa spune în această rectificare: „nu este exact că România este gata a trata cu Ungaria asupra problemei minoritare. România a tratat şi tratează cu Ungaria problemele externe pendinte între aceste state şi doreşte o înţelegere asupra lor, dar ea nu poate să discute cu Ungaria o problemă internă, cum este aceea a minorităţilor etnice, nu cere ea nu admite intervenţia vecinilor*. Alarmat de cuprinsul rectificării, ziarul săsesc din loc „Kronstădter Zeitung* o reproduce, făcândui următorul comentar: „Noi suntem de părere că chestia minorităţilor nu este o chestie „internă* ci o chestie internaţională, care stă sub controlul Ligei Naţiunilor, in definitiv această desminţire a lui Chiţă Popp ne nimiceşte ultimele iluzii*. Consolăm ziarul nemţesc de durerea iluziilor pierdute şi-l rugăm să primească asigurarea sincerei noastre expresiuni că se cam pripeşte. Iar comentarul ce-l face mai sus e de prisos. Nu vrem să discutăm asupra faptului dacă chestia minorităţilor în România e o problemă de ordin intern, ori nu ! Dorinţa ziarului german de a tăia cale spre Liga Naţiunilor e prea evidentă. Atât numai şi numai atât: o dorinţă, care nu va putea fi însă piedică în drumul pe care guvernul îl cunoaşte şi ştie că duce spre rezolvarea problemelor ţării româneşti. Dl deputat Ghiţă Popp a fost trimis în streinătate pentru a studia situaţia minorităţilor tocmai în vederea alcătuirii proectului de lege a minorităţilor în ţara noastră. Şi a cercetat în acest scop mai multe țârî, între cari: Italia, Austria, Germania, Polonia, Estonia, Letonia etc. E o dovadă a importanţei, pe care guvernul actual o dă problemei minorităţilor şi a spiritului în care urmăreşte rezolvarea ei. Pentru ce deci pripa şi îngrijorarea ziarului nemţesc? Ori se teme că imitând Germania, (— unde încă a fost studiată chestia —) în tratamentul minorităţilor, s-ar creia o situație neplăcută Saşilor din Ardeal? Mai multă răbdare ar da de * vadă de mei multă judecată și mai putină ră*tate. Nu trebue să-și piardă zidul nemțesc atât de repede iluziile, căci nici oamenii actualului guvern, cari au fost autorii hotărârilor dela Alba lulia, n-au rămas desiluzionați, când in lunga opozifie au avut de atâtea ori prilej să se convingă că ordinul Kreissausschusului a trimis pe Saşi, cu prilejul alegerilor, tocmai in tabăra duşmanilor politici ei acelora, dela cari Saşii aşteaptă înfăptuirea hotărârilor dela AlbaIulia.............. Şi cu toate acestea........... NOTE. Au crescut oamenii sau nu scăzut autobuzei»? Zarul săsesc din loc, repezind un bobârnac la adresa Comisei interimare din fruntea comunei, o face răspunzătoare de faptul, că autobuzele de piaţă n-au înălţimea corespunzătoare şi că pasagerii cari n-au loc de şezut în ele, trebue să stea pic caii şi cocoşau. E drept ! Dur ite ec .fanai acum observaţia ziarului săsesc ? Se ştie doar că taxiurile, cari iunţ onează azi pe piața Braşovulu, sunt tot cele vechi, cu permis circulate în vremea când la conducerea comunei nu era o comisie interimară românească, ci un consiliu condus de dragă voia Saşilor! De ce dai vina Comisiei de azi ? Pe semne: au crescut oamenii Ori... au scăzut maşinile? ies. Marţi a avut loc o consfătuire cu şefii de organizaţii ale partidului naţionalţărănesc. Au luat cuvântul d-nii Iuliu Maniu, preşedintele partidului, Ion Mihalache şi Ed. Mirto, cum şi d-nii Şt. Graur, Cezar Spineanuşi Gică Măcărescu, parlamentari.„ Din cuvântările ţinute s’a constatat perfecta solidaritate şi unitate de vederi atât în ce priveşte legiferarea cât şi acţiunea politică. In urmă s’a discutat chestiunea alegerilor comunale şi judeţene. Dl Ghiţă Popp s-a reîntors în țară. D-l deputat Ghiță Popp s-a reîntors în ţară după o lungă călătorie de studii în streinătate, în cursulcâreia a studiat felul cum s-a rezolvat situaţia minorităţilor în diverse state. D-sa a vizitat Geneva, apoi Italia, Austria, Germania, Polonia, Estonia şi Letonia. D-l Ghiţă Pop va face un detailat raport guvernului asupra celor constatate. ZM spre luna im racheta Părerile unui astronom cehoslovac. Prega (Ceps). — In ultimul timp nasc un mare interes în întreagă opinia publică mondială experiențele cu aeroplanul-racheta. Ziarul „Ponedelnik* (ediția de Luni a lui „Ceske Slovo*) a avut zilele acestea un interview cu astronomul cehoslovac dr. V. V. Heinrich, profesor al Universităţii cehe din Praga şi director al Institutului astronomic cehoslovac. Colaboratorul ziarului menționat a pus savantului cehoslovac, câteva întrebări în legătură cu problema sborului spre lună cu aeroplanul-rachetă. Prof. Heinrich nu s’a pronunţat negativ asupra experienţelor cu racheta şi a admis posibilitatea că in viitor se va rezolva chestiunea sborului cu rachetă în regiunile interplanetare, în regiuni unde nu mai lucrează gravitajia pământuri. Se mai poate că se va reuşi ca racheta să înconjoare ■una şi să se întoarcă iarăşi pe pământ. Insă va dura destul de mult până omul se va putea muta în lună. E sigur că acest proces nu se va desfăşura atât de rapid ca permutarea noroadelor aci pe pământ. Trebue să ne închipuim, a continuat profesorul, că dacă am călători azi cu trenul spre soare, aceasta ar dura 200 de ani. Trebue să ajungem la o rapiditate extraordinară, pe care numai racheta o va realiza poate, ca omul să ajungă la corpuri cereşti încă în decursul vieţii sale. — Cum privesc astronomii experienţele cu racheta ? Deocamdată aceste experienţe nu au prea mult comun cu astronomia. Interesul viu al astronomului va începe abia atunci, când după experienţe, se va putea gândi la realizarea unui aparat care să zboare întâi sigurele cel mai apropiat corp ceresc: luna. Până atunci vor avea multă muncă chimiştii şi fizicienii. Va dura mult până racheta va ajunge la mari înălţimi, unde aerul e rar şi pe urmă în straturile fără aer, cari încep dela o înălţime de 100 km. dela suprafaţa pământului. Va fi nevoe de multe experienţe spre a se vedea acţiunea rachetei într’un mediu lipsit de aer. Împuşcătura în vacuum nu va fi uşoară. Experienţele ce vor fi făcute în vacuum sunt foarte dificile, deoarece nu putem obţine uşor, aci pe pământ, spaţii mai mari lipsite de aer. Nu ştim încă nici care va fi acţiunea diferitelor materiale în vacuumul interplanetar, adecă dacă rachetele sau alte materiale combustibile vor fi eficace. Dacă toate aceste dificultăţi vor fi învinse şi aparatul rachetei va funcţiona bine, adică va exploda exact cum s’a stabilit, atunci abia se va putea rezolvi problema drumului rachetei. Se va socoti dinainte teoreticeşte viteza cu care se va depărta racheta dela pământ. Cu nouile mijloace technice va fi necesar a se urmări zborul rachetei și a se stabili dacă se conduce după presupunerile dinainte. A stabili precis pozițiunea lunii nu va fi un lucru ușor. Vor fi necesare socoteli, cu care se va putea umple două cerți a câte 300 pagini. Va fi necesar a se rezolva problema a trei corpuri în spaţiul ceresc, dintre cari pământul şi luna, cari au o mare materie, şi micul aparat al rachetei, care va porni de pe pământ. E sigur că zborul spre lună odată se va readze. La un aparat-rachetă se va putea ataşa un aparat cinematografic, care va putea fotografia luna. Aceasta va fi o mare cucerire a technicei şi a spiritului uman şi chiar când nu vom reuşi a ne muta pe lună. I Basai prin apel întocit de d-l ministru Ion Mihilicta — Premii şi subvenţii pentru stimularea campaniei de lucru pe 1930. — D-l ministru al agriculturii Ion Mihalache, a întocmit pentru viitoarea campanie agricolă un intens program de lucru. Pentru stimularea organelor executive şi pentru a obţine rezultate cât mai satisfăcătoare s-au instituit diverse premii şi subvenţii fie din bugetul ministerului, fie din cel al Camerelor de Agricultură. Iată în linii generale acest interesant program de activitate. Plantarea zonelor şoselelor. Se vor procura de la pepinierele Camerelorde agricultură ale fermelor, ale pepinierelorStatului şi de la pepinierele particulare, piele de salcâm, duzitei, etc., pentru plantarea la distanţă de minimum 12 metri groapă de groapă, pe şoselele județene şi comunale. In vederea plantarei şi a pazei se va pregăti personalul necesar, în care scop va trebui revizuită problema recrutării cantonierilor, a guarzilor comunali. Pentru plantare se vor utiliza agenţi agricoli, absolvenţi de la pepiniere, elevi din clasele ultime al cursului şi din comunele regiunei respective, în care