Gazeta Transilvaniei, 1929 (Anul 92, nr. 1-135)

1929-12-08 / nr. 128

Anul al XCII-lea Nr. 128. ■nriwi^TIHIV­WH­IIWlIMffiTMMnBagHBKS NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 8 Decemvrie­­1929 REACŢIA ŞI âDfflISTâŢiâ — PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Fondată la 1838 de George Bariţiu Abonament anual 360 Iei. Pentru strein­ătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptămână „Viitorul“ scrie că ar fi bine să se afle ideile d-lui­ N. Iorga despre satul fără câini, în care unii îşi permit ori­ce. Pe semne, liberalii sunt curioşi să-şi formeze o idee des­­pre ceea­ ce însemnează guvernare liberală. f­i Uita lii aginite latei" ! Ipocrizie, minciuna, falsul şi al|i fii ai păcatului născuţi din aceste triste calităţi, au fost tot*­deauna armele de predilecţie ale partidului liberal. Boala a­­cestui partid de a iscodi şi de a pune la cale fapte sau situaţii drăceşti, pentru a Ie arunca răspunderea în spatele altora, este incurabilă Astăzi c­icosul partidului din chestie întinde mereu şi zdran* găneşte coarda unei minciuni, căutând să arate că­­testamen­tul Regelui Ferdinand* e ame­ninţat şi că ei, liberalii, vor să se facă a­părătorii lui. Vin a* decă din nou cu moarta po­veste a­­echivocului*, acuzând guvernul că a deschis „ches­tiunea închisă* la 4 Ianuarie 1926. Dacă un parlament­ar majo­ritar a făcut o aluzie într’o for­mă, care nu însemnează de loc readucerea pe tapet a ches* tiunei Prințului Carol, — libe­ralii strigă, se alarmează: ches­tiunea constituţională e in pe­ricol ! Şi stărue încăpăţînat a­­supra lucrului, intenţionând sa creeze ei,—prin menţinerea alar­mei şi a campaniei ce o duc,— înfăptuirea situaţiei, de care a­­cuză guvernul. E de prisos o polemică cu firi stăpânite de astfel de pa­timi şi intenţii. Totuşi pentru desvelirea acestei murdare ma­nopere credem că nu e prisos să reamintim un lucru: In timpul cârmuirii liberale, se deschisese, tocmai din par­tea guvernului, atât de desmățat „chestiunea închisă", încât arti­cole şi clişee ale ziarelor ame­ricane făceau senzajie în în­treaga lume. Iar acasă, drept armă de propagandă, guvernul, prin oamenii săi, răspândea pe ascuns —tot în această chestie— o broşură pe care guvernul ar fi avut datoria nu numai să o con­­fişte ci să tragă la răspundere pe autorii ei. Se poate ceva mai criminal? Şi acelaşi joc vor să-l repete şi azi, făcând răspunzător gu­vernul. Ori­cât ar merge de departe ipocrizia şi sforăria liberală, ea nu va reuşi nimic. Să continue mai bine în pace cu „lumina­rea masselor* şi să nu mai ia asupra-şi sarcini superflue. Nu e ameninţat­­testamentul rege­lui Ferdinand* şi nare deci lipsă de apărători. Cel mult, un lucru pot să-l ia la inimă liberalii: să urmeze: ei statul pe carel dau altora * prin coloanele .Viitorului* s „A strica prin atitudini dubi­oase ceeace a hotărât testa­mentul marelui Rege, este a lovi în cele mai vitale interese de stat ale României­ Mari. „Nu ne trebue acum, mai pu­ţin de­cât ori­când, luxul agi­taţiilor interne“. „Ultimele iluzii...“ Zilele acestea a sosit în Ca­pitală, reîntorcându-se din strei­­nătate, unde fusese trimis de către guvern pentru a studia la faţa locului situaţia minorităţilor în diferite state d­e deputat Chiţă Popp. D-se, pentru a e­­vita eventuale neînţelegeri şi discuţiuni a publicat într’un ziar din Capitală o rectificare asu­pra unor declarațiuni aie d-sale, greşit redate de un ziar polo­nez, privitoare la chestiunea mi­norităţilor în ţara noastră. Intre altele d-sa spune în această rec­tificare: „nu este exact că Ro­mânia este gata a trata cu Un­garia asupra problemei minori­tare. România a tratat şi tra­tează cu Ungaria problemele externe pendinte între aceste state şi doreşte o înţelegere a­­supra lor, dar ea nu poate să discute cu Ungaria o problemă internă, cum este aceea a mi­norităţilor etnice, nu cere ea nu admite intervenţia vecinilor*. Alarmat de cuprinsul rectifi­cării, ziarul săsesc din loc „Kronstădter Zeitung* o repro­duce, făcândui următorul co­­mentar: „Noi suntem de părere că chestia minorităţilor nu este o chestie „internă* ci o chestie internaţională, care stă sub con­trolul Ligei Naţiunilor, in defi­nitiv această desminţire a lui Chiţă Popp ne nimiceşte ulti­mele iluzii*. Consolăm ziarul nemţesc de­­ durerea iluziilor pierdute şi-l rugăm să primească asigurarea sincerei noastre expresiuni că se cam pripeşte. Iar comentarul ce-l face mai sus e de prisos. Nu vrem să discutăm asupra faptului dacă chestia minorită­ţilor în România e o problemă de ordin intern, ori nu ! Do­rinţa ziarului german de a tăia cale spre Liga Naţiunilor e prea evidentă. Atât numai şi numai atât: o dorinţă, care nu va pu­tea fi însă piedică în drumul pe care guvernul îl cunoaşte şi ştie că duce spre rezolvarea problemelor ţării româneşti. D­l deputat Ghiţă Popp a fost trimis în streinătate pentru a studia situaţia minorităţilor tocmai în vederea alcătuirii pro­­ectului de lege a minorităţilor în ţara noastră. Şi a cercetat în acest scop mai multe țârî, între cari: Italia, Austria, Ger­mania, Polonia, Estonia, Leto­nia etc. E o dovadă a importanţei, pe care guvernul actual o dă pro­blemei minorităţilor şi a spiri­tului în care urmăreşte rezol­varea ei. Pentru ce deci pripa şi îngri­jorarea ziarului nemţesc? Ori se teme că imitând Germania, (— unde încă a fost studiată chestia —) în tratamentul mino­rităţilor, s-ar creia o situație ne­plăcută Saşilor din Ardeal? Mai multă răbdare ar da de­ * vadă de mei multă judecată și­­ mai putină ră*­tate. Nu trebue să-și piardă zi­dul nemțesc atât de repede iluziile, căci nici oa­menii actualului guvern, cari au fost autorii hotărârilor dela Alba lulia, n-au rămas desilu­­zionați, când in lunga opozifie au avut de atâtea ori prilej să se convingă că ordinul Kreiss­­ausschusului a trimis pe Saşi, cu prilejul alegerilor, tocmai in tabăra duşmanilor politici ei acelora, dela cari Saşii aşteaptă înfăptuirea hotărârilor dela Alba­­Iulia.............. Şi cu toate acestea........... NOTE. Au crescut oamenii sau nu scăzut autobuzei»? Z­arul săsesc din loc, re­pe­­zind un bobârnac la adresa Co­mis­ei interimare din fruntea co­munei, o face răspunzătoare de faptul, că autobuzele de piaţă n-au înălţimea corespunzătoare şi că pasagerii cari n-au loc de şezut în ele, trebue să stea pic caii şi cocoşau. E drept ! Dur ite ec .fanai acum obser­vaţia ziarului săsesc ? Se ştie doar că taxiurile, cari iun­ţ o­­nează azi pe piața Braşovulu, sunt tot cele vechi, cu perm­i­s circulat­e în vremea când la conducerea comunei nu era o co­misie interimară românească, ci un consiliu condus de dragă voia Saşilor! De ce dai vina Comisiei de azi ? Pe semne: au crescut oamenii Ori... au scăzut maşinile? ies. Marţi a avut loc o con­sfătuire cu şefii de organi­zaţii ale partidului naţional­­ţărănesc. Au luat cuvântul d-nii Iuliu Maniu, preşedintele partidului, Ion Mihalache şi Ed. Mirto, cum şi d-nii Şt. Graur, Cezar Spineanu­­şi Gică Măcărescu, parlam­en­­tari.„ Din cuvântările ţinute s’a constatat perfecta solidari­tate şi unitate de vederi atât în ce priveşte legife­rarea cât şi acţiunea po­litică. In urmă s’a discutat ches­tiunea alegerilor comunale şi judeţene. D­l Ghiţă Popp s-a reîntors în țară. D-l deputat Ghiță Popp s-a reîntors în ţară după o lun­gă călătorie de studii în strei­­nătate, în cursul­­câreia a stu­diat felul cum s-a rezolvat si­tuaţia minorităţilor în diverse state. D-sa a vizitat Geneva,­­ apoi Italia, Austria, Germania, Polonia, Estonia şi Letonia. D-l Ghiţă Pop va face un detailat raport guvernului asupra celor constatate. ZM spre luna im racheta Părerile unui astronom cehoslovac. Prega (Ceps). — In ultimul timp nasc un mare interes în întreagă opinia publică mon­dială experiențele cu aeropla­­nul-racheta. Ziarul „Ponedelnik* (ediția de Luni a lui „Ceske Slovo*) a avut zilele acestea un interview cu astronomul ceho­slovac dr. V. V. Heinrich, pro­fesor al Universităţii cehe din Praga şi director al Institutului astronomic cehoslovac. Colabo­ratorul ziarului menționat a pus savantului cehoslovac, câteva întrebări în legătură cu proble­ma sborului spre lună cu aero­­planul-rachetă. Prof. Heinrich nu s’a pronunţat negativ asupra experienţelor cu racheta şi a admis posibilitatea că in viitor se va rezolva chestiunea sbo­rului cu rachetă în regiunile in­terplanetare, în regiuni unde nu mai lucrează gravitajia pămân­­tu­ri. Se mai poate că se va reuşi ca racheta să înconjoare ■una şi să se întoarcă iarăşi pe pământ. Insă va dura destul de mult până omul se va putea muta în lună. E sigur că acest proces nu se va desfăşura a­­tât de rapid ca permutarea no­roadelor aci pe pământ. Trebue să ne închipuim, a continuat profesorul, că dacă am călători azi cu trenul spre soare, aceasta ar dura 200 de ani. Trebue să ajungem la o rapiditate extraordinară, pe care numai racheta o va realiza poate, ca omul să ajungă la corpuri cereşti încă în decursul vieţii sale. — Cum privesc astronomii experienţele cu racheta ? De­ocamdată aceste expe­rienţe nu au prea mult comun cu astronomia. Interesul viu al astronomului va începe abia a­­tunci, când după experienţe, se va putea gândi la realizarea unui aparat care să zboare întâi sigur­e­le cel mai apro­piat corp ceresc: luna. Până a­­tunci vor avea multă muncă chimiştii şi fizicienii. Va dura mult până racheta va ajunge la mari înălţimi, unde aerul e rar şi pe urmă în straturile fără aer, cari încep dela o înălţime de 100 km. dela suprafaţa pă­mântului. Va fi nevoe de multe experienţe spre a se vedea ac­ţiunea rachetei într’un mediu lipsit de aer. Împuşcătura în vacuum nu va fi uşoară. Experienţele ce vor fi făcute în vacuum sunt foarte dificile, deoarece nu pu­tem obţine uşor, aci pe pământ, spaţii mai mari lipsite de aer. Nu ştim încă nici care va fi acţiunea diferitelor materiale în vacuumul interplanetar, adecă dacă rachetele sau alte materiale combustibile vor fi eficace. Dacă toate aceste dificultăţi vor fi învinse şi aparatul ra­chetei va funcţiona bine, adică va exploda exact cum s’a sta­bilit, atunci abia se va putea rezolvi problema drumului ra­chetei. Se va socoti dinainte teoreticeşte viteza cu care se va­ depărta racheta dela pă­mânt. Cu nouile mijloace tech­­nice va fi necesar a se urmări zborul rachetei și a se stabili dacă se conduce după presu­punerile dinainte. A stabili precis pozițiunea lunii nu va fi un lucru ușor. Vor fi necesare socoteli, cu care se va putea umple două cerți a câte 300 pagini. Va fi necesar a se rezolva problema a trei corpuri în spaţiul ceresc, dintre cari pământul şi luna, cari au o mare materie, şi mi­cul aparat al rachetei, care va porni de pe pământ. E sigur că zborul spre lună odată se va readze. La un aparat-rachetă se va putea ataşa un aparat cine­matografic, care va putea foto­­grafia luna. Aceasta va fi o mare cucerire a technicei şi a spiritului uman şi chiar când nu vom reuşi a ne muta pe lună. I Basai prin apel întocit de d-l m­inistru Ion Mihilicta — Premii şi subvenţii pentru stimularea campaniei de lucru pe 1930. — D-l ministru al agriculturii Ion Mihalache, a întocmit pentru viitoarea campanie agricolă un intens program de lucru. Pentru stimularea organelor executive şi pentru a obţine re­zultate cât mai satisfăcătoare s-au instituit diverse premii şi subvenţii fie din bugetul mi­nisterului, fie din cel al Came­relor de Agricultură. Iată în linii generale acest interesant program de activitate. Plantarea zonelor şoselelor. Se vor procura de la pepinie­rele Camerelor­­de agricultură ale fermelor, ale pepinierelor­­Statului şi de la pepinierele par­ticulare, piele de salcâm, duzi­tei, etc., pentru plantarea la dis­tanţă de minimum 12 metri groa­pă de groapă, pe şoselele ju­dețene şi comunale. In vederea plantarei şi a pa­zei se va pregăti personalul ne­cesar, în care scop va trebui revizuită problema recrutării cantonierilor, a guarzilor comu­nali. Pentru plantare se vor uti­liza agenţi agricoli, absolvenţi de la pepiniere, elevi din clasele ultime al cursului şi din comu­nele regiunei respective, în care

Next