Gazeta Transilvaniei, 1930 (Anul 93, nr. 1-134)
1930-01-15 / nr. 5
WWW Anul al XCUlea Nr. 5» NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 15 Ianuarie 1930 REDACŢIA ŞI ADESINI-STAŢIA — PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după, tarif. Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână spune un ziar liberal — vor^prefera să nu .“ci persoana și chiar viata Ie*ar fi în pe* 'X. Qst evadează groaza păcătosuîui, caresse % ■III «mi im numi' NEH l«i AI EM ioeimei la alegerile judeţene şi comunale din Braşov. In dorinţ» de a se ajunge la un cartel electoral pentru alegerile judeţene şi coranoare la sate ca şi pentru realizarea unei liste cetăţeneşti în vederea alegerii consiliului Municipiului Braşov, au avut loc săptămâna trecută tratative între conducerea Partidului Naţional- Ţarănesc dinBraşov şi între conducerea politică săsească şi cea maghiară. Aceste tratative au fost duse la bun sfârşit, încheindu-se un cartel electoral pe toată linia, ale cărui puncte principale au fost trecute într’un proces-verbal semnat ori de delegaţii conducerii româneşti, săseşti şi maghiare. Baza tratativelor a forjaat-o raportul numeric al alegătorilor români, saşi şi unguri şi ţinându-se cont de acest raport numeric, s’a fixat numărul consilierilor şi ai membilor delegaţiilor permanente la judeţ, comunele rurale şi la Municipiul Braşov. Pe baza acestor stipulaţiuni, partidele naţional-ţărănesc, săsesc şi maghiar vor prezenta liste comune. In ce priveşte comunele rurale cu populaţie rofilânească-săsească sau românească-maghiara vor merge comisii mixte la faţa locului pentru a stabili cu asentimentul populaţiilor respective listele de candidaţi. Pe lista pentru alegerea consiliului judeţean, ţinându-se cont de majoritatea alegătorilor români (18.123 Români faţă de 12.010 minoritari) figurează 18 consilieri români şi 12 consilieri minoritari, exact conform raportului numeric. Din delegaţia permanentă a judeţului pe care o va alege noul consiliu judeţean, vor face parte 3 Români şi anume preşedintele delegaţiei permanente şi doi delegaţi, iar minoritarii vor fi reprezentaţi prin doi delegaţi. Preşedintele consiliului judeţean este Român. Pe lista pentru alegerea consiliului comunal al Municipiului Braşov, ţinându-se cont de majoritatea alegătorilor minoritari (10.483 saşi şi unguri faţă de 6358 Români) figurează 18 minoritari şi 14 Români. Din delegaţia permanentă fac parte 4 Români şi anume primarul, un viceprimar şi 2 membrii, dintre mioritari 2 viceprimari şi 2 membri; prin urmare avem paritate în delegaţia permanentă a Municipiului. Actualmente sunt în curs şi tratative între conducerea P. N. Ţ. şi organizaţia liberală locală în ce priveşte alegerea consiliului comunal al Municipiului Braşov pentru a se ajunge, dacă e posibil, la o acţiune comună în ce priveşte oraşul Braşov. La alegerile pentru judeţ liberalii merg cu o listă separată, care a şi fost depusă la tribunal. Delegaţii, cari au semnat procesul-verbal, având din partea organizaţiilor depline puteri, hotărârile luate sunt definitive obligându-se ,cele trei conduceri politice să le aducă la cunoştinţa alegătorilor români, saşi şi Unguri din judeţ şi oraş. Alegătorii români sunt daci învitaţi ca respectând hotărârile de mai sus, să voteze lista comună, care se va stabili zilele acestea şi va fi depusă la tribunalul Braşov. Ori... ori. Impresia pe care dl Vintile Brătienu a câștigat o în urma audienței sale la Inelta Regent», se pare că i s’a avut ecou îmbucurător în tabăra liberală. Furia ce transpiră din coloanele „Viitorului" tradează acest lucru. Elevi numai că nu arată calmul omului împăcat cu rezultatul unui demers şi încrederea în împlinirea unei dorinţe, ci din contră: din rândurile ziarului se pere că cei ce scriu îşi înmoaie condeiele in călimara celei mai negre desperări. Ura şi revolta pornite din desnădejde vorbesc clar, prin coloanele ziarului, despre amărăciunea, care strânge inimile liberale. Din parte-ne,: condoleanţe pentru durerile care-i chinuesc, dar protestăm cu toată datoria şi tăria humei româneşti contra modului în care liberalii vin să dea expresie durerii lor ! După audienţa d-lui Vintile, coloanele oficiosului liberal fee firii aceiaş serviciu, de«.care nu pot fi „capabili decât cei mai înverşunaţi „duşmani ai ei. Un lucru ştiut de altfel: pentru liberali interesele partidului trebue să primeze. Irsia|a acestora nu mai există nici românism, nici tară şi nimic sfânt. In numărul de eri „Viitorul" — încărcat numai cu injurii la adresa guvernului — plecând dela falsa premisă că „alegerile generale s’au făcut sub teroarea bandelor zise „cetăţeneşti", pleacă orbeşte pe aceeaşi cale a minciunei, făcând afirmaţiuni, pe cari „nu şi ie pot permite decât criminali, în fața cărora ţara nu e privită decât ca o simplă arena a pofteior şi dorurilor lor nebune. „Să nu dea nimenea crezământ şefului guvernului* — îndoamnă oficiosul liberal — căci el patronează şi conduce „organizaţii, care provoacă anarhia şi ^eroarea în țară şi duce la război civil"... Tot sub patronajul guvernului se petrec „banditisme şi tâlhării la drumul mare", astfel că „anarhia creşte şi se întinde ca o molimă*. E de prisos să mai reproducem. In acelaşi ton, afirmaţiile oficiosului liberal îşi varsă otrava urei în toate coloanele ziarului, prefăcându 1 în oglindă fidelă a sentimentelor din cari isvoreşte patriotismul şi naţionalismul liberal. Căutând să defăimeze ţara şi să alarmeze prin ştiri false, „Viitorul" ne reminteşte legea liberală, care făcea să scârţăe mereu porţile jilavei în faţa celor ce aveeu curajul să facă — în măsură cu mult mai cumpătată! — ceea ce ce fac azi liberalii! Pentru ca oficiosul liberal sa nu mai aibă ocazie de a acuza guvernul de „anarhie”4, — ar trebui să se ţină seamă de acest lucru. Căci actele şi atitudinea liberală, cari calcă atât de brusc şi nepăsător interesele şi siguranţa statului,—ori sunt isvorâte din pornirile celui vrednic de zăvorul Jilavei, ori sunt oșiri nesocotite ale celor pe cari Eminescu îi trimetea în casa de nebuni........... Ori una, ori alta — locul li este acolo, unde de mult a spus-o a treia satiră a marelui dispărut! Atunci liberalii nu vor mai avea motive să se plângă de anarhie !... de sîmpetieii ziarului „Br. Leptic" iar, după ce au fost somafi de politie să se împrăştie, au îmbrâncit în Strada Fântânei pe un sergent. Politia a procedat atunci la arestarea conducătorilor, deţinând pe 4 muncitori, — nu cum spune Br. L — dintre cari s'au dovedit că 2 sunt cetăţeni unguri, iar despre alji doi, s’a dovedit că au împrăştiat manifeste clandestine tipărite la maşină, cari se încheiau cu fraza: ,La luptă pentru apărarea Uniunei sovietice S’a mai constatat apoi, că cei cari au condus şi agitat grupul de manifestanţi nici nu sunt şomeri Conducătorul lor cu numele Pap Ferencz este de pildă proprietar de casă, a avut atelier de pantofar, iar acum e plătit cu leafă de comunişti, altul are depuşi bani la Bancă etc." lată dar la ce se reduc „demonstrata şomerilor* şi comentariile stătătoare ale ziarului „Br. Lapok". Nu e deci de mirat, că revolta publicului în contra acestui ziar e in creştere şi că într’o bună zi, cu toată paza politiei, acest ziar, care s’a pus în serviciul comunismului, poate se simtă pe pielea sa această revoltă. Comunism sub masca de şomer Demonstraţia de la Braşov. — Rolul ziarului „Brassoi Lapok*. Din cauza crizei economice şi financiare a crescut şi la noi, ca şi în alte ţări, numărul muncitorilor rămaşi fără lucru. Nimic mai firesc. Guvernele diferitelor ţări ca şi conducerea oraşelor caută să amelioreze această situaţie grea, căutând să ajutoreze pe cei rămaşi fără lucru, fie că-i angajează la alte lucrări, fie că le dă posibilitatea ca în mod vremelnic să fie plasaţi în alte ţări la muncă, fie că se creiază fonduri de ajutoare, ca şomerilor să li se asigure, până când vor căpăta lucru, pânea de toate zilele. Astfel şi la noi în ţară şi tot aşa şi în oraşul Braşov. Primăria Municipiului nostru în înţelegere cu Inspectoratul muncii dau şomerilor braşoveni rămaşi fără lucru timp de 15 zile câte-un chilogram de pâine şi cămătărie pe zi, iar şomerilor cari se află în transit aceeaşi hrană timp de zile, fiind apoi trimişi la vatră. Cu tot acest ajutor se găsesc înnpre pretinşii şomeri şi câţiva pescuitori în tulbure, agenţi comunişti plătiţi, cari caută să se folosească de situaţia grea a muncitorimei, pentru a-i agita în vederea unor scopuri clandestine iar ecoul acestor agenţi comunişti se face ziarul local „Brassoi Lapok* care prin Titule bătătoare la ochi, prinexagerarea faptelor înşirate ca şi prin minciuni caută să alarmeze păturile muncitoreşti şi să alarmeze străinătatea. Astfel, cei câţiva agenţi comunişti s-au pus în fruntea unui grup de vreo 40 muncitori, pretinşi şomeri, prezentându-se prefectului judeţului cerând pâine şi lucru. Prefectul, liniştindu-i le-a cerut să-i prezinte un tablou al celor rămaşi fără lucru, indicându-se unde au fost un lucru şi cine i-a concediat din muncă. In loc să prezinte acest tablou, s’au dedat la demonstraţii căutând să facă o manifestaţie Şcoalele secundare şi taxele şcolare. Ministerul instrucţiunii fiind înştiinţat că unele direcţiuni de şcoli ,secundare, întrebuinţează metode prea severe pentru perceperea taxelor şcolare, ameninţând pe elevi cu eliminarea pentru întârzieri cât de mici, aduce la cunoştinţa atât a organelor administrative şcolare cât şi a publicului, că singurele măsuri ce sunt admise a se aplica sunt cele prevăzute în art. 195 din regulamentul de funcţionare al şcoalelor secundare, care sună : Toate taxele şcolare se plătesc în două rate egale, dintre care cea dintâi se achită odată cu înscrierea, iar cea de a doua în cursul lunei ianuarie. Elevii care au întârziat cu plata, vor fi somaţi printr-o adresă trimisă corespondentului, dându-ise termen de 10 zile libere de la data somației. Dacă după expirarea acestui termen, taxa nu se plăteşte, elevul va fi trimis acasă. Dacă după trecerea a încă zece zile, taxa tot nu se plăteşte, elevul va fi exmatriculat. Orice abatere de la prevederile acestui articol se vor aduce la cunoştinţa ministerului instrucţiunii spre a se lua măsuri. O desminţire a d-lui prof. N. Iorga. Dl prof. Iorga luând cunoştinţă de cele scrise de ziarul „Ordinea* din Bucureşti, în privinţa prinţului Carol, a declarat reprezentantului agenţiei „Rador" următoarele : Desmint absolut scena pe care ziarul „Ordinea"o relatează într-un articol despre prinţul Carol. Ea nu s-a petrecut niciodată și n-ași fi tolerat-o niciodată.