Gazeta Transilvaniei, 1930 (Anul 93, nr. 1-134)
1930-11-26 / nr. 123
Anul al XCIIlea Nr. 123. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 26 Noemvrie 1930 ZETA TRISHMCŢKI ŞI ADMINISTAŢII IIm PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV, TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. 1 Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână 0 Situe |ia cerealelor. V dus de principii luni-o de sus datoreşte preţului scăzut a liberal, care a guvernat conînceapă de jos în sus, a Qi înaintea boilor. ,de d-l ministru I. Mihalacha, Hg. Cernăuţi. Rostul adunărilor P. H. T. Pentru pacea lumii Ministrul ţării noastre la Londra de Titulescu, a ţinut săptămâna trecută, o conferinţă la universitatea din Cambridge. Această rară cinste făcută unui diplomat străin, de a vorbi la unul din cele mai vechi şi strălucite colegii universitare din Anglia, se resfrânge desigur în bună parte şi asupra ţării, pe care d-1 Titulescu o reprezintă. Succesul covferl-'.fd a fost imens. Erudiţia şi farmecul, cu care d-1 Titulescu ştie să-şi cucerească auditorul, au găsit apresierea unanimă a celor veniţi în marea aulă a universităţii din Cambridge să asculte. Cu atât mai ascultat a fost d-l Titulescu, despre progresul ideii de pace, cu cât, în cuvântul d-sale se găsea prestigiul unui preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor. Deşi n’a vorbit în această calitate şi nici in aceea de diplomat, ci numai cu sinceritatea unui profesor universitar faţă de studenţi, totuşi ştiinţa şi autoritatea celor două dintâiu calităţi au dat o deosebită valoare celor spuse de conferenţiar. Conferinţa d-lui Titulescu a fost o analiză sinceră şi complectă a situaţiei de azi în Europa. «Dacă pacea este un cuvânt, a spus dsa, asistăm la triumful ei, căci nici odată nu s’a vorbit de pace mai muit decât astăzi. Dacă pacea e o simplă organizare legată, incâ asistăm la o adevărată ascensiune a ideei de pace. Dacă însă, pacea este, așa cum trebue să fie, o stare de spirit, atunci trebue să mărturisim că în ultimul timp asistăm la un regres regretabil*. Cauzele ? «In primul rând sunt divergentele dintre foştii aliaji. In al doilea, dorinţa de revanşă a foştilor inamici. A treia cauză este lipsa de unitate a doctrinei sociale europene. A patra cauză este criza economică generală*. Tratând această ultimă cauză — cea mai important, cea mai actuală și cea mai apăsătoare, în toate statele europene — d-l Titulescu a spus câteva cuvinte, la care oamenii politici și toate guvernele ar trebui să reflecteze. Iată-le: «O Europă în care, în Apus, Duminecă au avut loc trei impozante întruniri ale Pertidului Naţional Ţărănesc: la Sibiu, Cernăuţi şi Chişinău. Ziarele independente, cu cele de parid, constată unanim efluența extraordinar de mare a poporului la aceste adunări. La adunarea de la Sibiu de pildă, spun aceste ziare, au participat peste douăzeci de mii de oameni în frunte cu 45 ianfare şi 156 drapele. A domnit un entuziasm cum rar s’a văzut, ier in moţiunile votate cu unanimitate s’a subliniat încrederea neclintită a maselor populare in partidul şi guvernul national-terănesc. Care a fost rostul acestor adunări, după o pansa mai îndelungată ? Mulți cred că conducerea P. N.Ţ. a voit şi vrea să verifice prin seria adunărilor inaugurate la Bucureşti, Sibiu, Cernăuţi şi Chişineu popularitatea P. N.Ţ., despre care opoziţia susține că ar fi dispărut şi că ar fi sosit timpul ca guvernarea marci să treacă asupra altor partide, cel liberal seu averescan. Noi credem că de această verificare, dacă cumva s’a intenționat, s’a preocupat mai puțin conducerea P. N.-Ț, care n-are nevoie de-o astfel de verificare în urma alegerilor parlamentare parțiale din anul curent, cari toate au dovedit că popularitatea guvernului, cu toată greutatea vremilor, a rămas intactă, întrunirile actuale ale P. N. Ț. au cu totul alt rost. Conducerea partidului și membrii guvernului, cari au luat parte la aceste întruniri, au crezut sosit timpul ca, împlinindu-se doi ani de guvernare, să se înfăţişeze în faţa alegătorilor şi să le arate, cu toată sinceritatea şi francheta, situaţia adevărată, in care se găseşte ţara. Conducerea partidului a socotit, că in criza actuală nu trebuie nimic tăinuit ci spus totul pe față, ca să se cunoască de mic până la mare izvorul relelor, cari bântue fera, greutăţile zilei şi sforţările cari se fac neîntrerupt de luni de zile pentru a scăpa fata din criza cumplită îa care se sbate. Aceste lămuriri sincere au fost cu atât mai necesare cu cât de un timp încoace se duce pe față și pe ascuns de către adversarii politici o campanie din cele mai condamnabile pentru a erata vinovat guvernul P. N.-Ț. pentru situația în care se găsește țara. Toate măsurile, pe care guvernul e nevoit să le ia pentru asanarea crizei, sunt exploatate țară nici un scrupul pentru a prezenta actualul guvern ca duşman al tuturor categoriilor sociale din cuprinsul tarii. Se ațâta pe faţă invalizii, comersanţii, micii industriaşi, muncitorii şi funcţionarii în întruniri publice şi consfătuiri secrete. Toate oalele se sparg în capul guvernului. In loc ca să se arete cauzele adevărate ale relelor şi îndeosebi ale crizei actuale economice şi financiare internaţionale — rezultat în mare parte al gospodăriei de jaf de sub guvernele trecute liberale şi everescane dela războiu încoace — se trec cu vederea toate păcatele și crimele guvernărilor trecute, iar când e vorba de măsurile, ce-i drept, dureroase, pe cari e nevoit să le ia guvernul ca să scape fara de faliment, toată haita de agenți provocatori se aruncă asupra guvernului făcându-l răspunzător pentru toate păcatele trecutului. In loc ca lofi fii acestei ţări să-şi dea concursul patriotic pentru a scăpa ţara cu un ceas mai curând din necaz, în loc să se arate şi motiveze măsurile pe care le ia guvernul pentru valorificarea recoltei şi a vitelor, pentru ajutorarea şomerilor de tot soiul, pentru restrângerea cheltuelilor, se exploatează în chip criminal nemulţumirile generale, pricinuite de greaua criză, pentru a sabota munca anevoioasă de refacere a ţării şi pentru a etada spiritele contra guvernării Partidului Naţional Ţărănesc. Regretabil este că la această campanie îşi dau concursul indirect şi unele tagme sociale, cari ar trebui să fie mai înţelegătoare in urma înaltei situa|ii pe care o ocupă în viaţa noastră de stat. La congresul recent preoţesc care s’a pnit la Braşov, s’au remarcat nişte eşiri în contra actualului guvern, — cel puţin această impresie au avut-o mulţi din cei întruniti,—cari puteau lipsi, înţelegem ca postulatele celei mei numeroase biserici româneşti, a celei ortodoxe, să fie întru toate satisfăcute în urma importanţei ei istorice şi a numărului ei de credincioşi, cerem, şi noi ca nedreptăţile săvârşite dela războiu încoace faţă de această Biserică istorică să fie refăcute nu înţelegem însă ca din cuvântările rostite, îndeosebi la şedinţa festivă a congresului preoţesc,să se desprindă impresia — intenţionată sau neintenţionat, — că numai guvernul Partidului Naţional Ţărănesc ar fi răspunzător pentru situeţia creată Bisericei ortodoxe favorizând în schimb pe cealaltă Biserică-soră românească. Atât ne-ar mai trebui, ca în situaţia grea in care ne găsim, să mai asistăm şi la un răsboiu confesional. Tot astfel nu înţelegem atitudinea extrem de războinica, pe care a luat-o «Asociaţia corpului didactic din Braşov d in adunarea ei extraordinară finută Vinerea trecută. Vorbirile rostite de profesorii şi învăţătorii acestei Asociaţii — tofi liberalisadea — au fost un cumplit rechizitoriu la adresa guvernului, care a fost stigmatizat de «distrugător al culturei nationale*. Un alt orator, profesorul Giurgiu, vorbind de «cumularzi*, nu s’a sfiit să afișeze în fruntea acestora pe directorul ministerial al Ardealului Dr. Vaier Moldovan, pe fostul subsecretar de stat Iuliu Moldovan şi pe însuşi actualul secretar gen, al ministerului Instrucţiune! Dr. Borzea, pe motiv că ar trage pe lângă leafa ce o au în situaţia pe care o defin şi leafa de prof. universitari, uitând intenţionat să spună că părinţii cumulului au fost tocmai liberalii şi că tocmai actualul guvern a desfiinţat cu 1 Ian. 1931 pe to|i cei cari trăgeau 2—3 sau mai multe lefuri. Un alt orator institutor — cunoscut cartofor — a țipat că „moare de foame* și că i «s’au epuizat tot sufletul şi calit&tile pedagogice*. (Vezi «Curentul* de azi). Stăm prin urmare în fata unei stări anarhice, care trebuie curmată cu un ceas mai curând. Bine au făcut prin urmare membrii guvernului, că s’au deplasat la adunările din Sibiu, Cernăuţi şi Chişineu, lămurind opinia publică asupra adevăraţilor criminali, cari au adus ţara în situaţia în care se găseşte. Cerem însă în acelaşi timp guvernului ca să ia măsuri, pentru a trage la răspundere pe acei, cari continuă să agite opinia publică şi să le saboteze munca grea de refacere a ţării. capitalul este aşa de abundent încât lâncezeşte cu unul la sută, pe când la Răsărit, o dobândă exagerată de zece la sută, este din cauza lipsei, considerată ca o binecuvântare, este un nonsens economic. „Atâta vreme cât Europa nu va pune în comun după un plan raţional capacitatea ei de producţie şi consumaţie, nu va fi pace constantă .Cine îşi închide astăzi banii în Apus, din lipsă de încredere, face cea mai rea socoteală, căci în Ioc de a-i transforma în capital productiv, va plăti cu ei mâine, impozitele unui nou războiu*. Acest adevăr se impune. Dovadă nenumăratele conferinţe Internaţionale din ultimii ani, In cari această problemă este desbătută în toate felurile și pentru rezolvirea căreia se fac atâtea sforuri. Dar soluția va trebui găsită pentru a salva omenirea de viitoare conflicte sângeroase. Cuvintele d-lui Titulescu sunt o constatare şi un Îndemn, a căror greutate nimeni nu o contestă. Vorbind apoi de agirafia revizioniştilor ministrul nostru la Londra a înfăţişat nodul acestei importante probleme: •Această agitaţie înseamnă sau războiul, sau In cel mai bun caz, continuarea procesului în care numai persoana protestatarului se va fi schimbat. cu mutarea graniţelor, câţiva chilametri la Est sau la Vest, serveşte pacea, ci spiritualizarea lor prin acorduri economice, in interesul comun*. D-l Titulescu şi-a încheiat conferinţa cu următoarele cuvinte: «i nu de revizuirea tratatelor are omenirea nevoie ci de revizuirea propriilor ei judecăţi*. Marile întruniri de Duminecă ale PartiduluNaţional-faronsse. Trei mari întruniri populare, fineţe de Parlional-Ţărănesc Duminecă, în trei centre din trei provincii ale ţării au dovedit din nou popularitatea de care se bucură acest partid şi încrederea pe care cetăţenii țării o au în actualul guvern. D-l ministru Ion Mihalache, insolit de parlamentarii şi prefecţii Bucovineni în frunte cu directorul ministerial de Dr. Sauciuc Săveanui, au fost primiţi cu entuziasm ascultaţi şi ovaţionaţi în capitala Bucovinei de imensa mulţime sosită din toate unghiurile acestei provincii. Cernăuţii aveau o înfăţişare impunătoare, înălţaţi de entuziasmul celor peste 10 mii de cetăţeni, adunaţi în Capitala Bucovinei ca să asculte cuvântul conducătorilor lor. In acelaşi timp decurgea la Chişinău în Capitala Basarabiei o altă întrunire, la fel, a Partidului Naţional-Ţârănesc. La Sibiu în Ardeal de asemenea se desfăşura o adevărată serbătoare a conştiinţei româneşti. Numărul de peste douăzeci de mii de oameni, adunaţi din judeţul Sibiu şi alte mărginaşe, a desminjit povestea opoziţiei cu «pierderea popularităţii partidului naţionalţărănesc*, dovedind cu prezenţa şi entuziasmul lor vigoarea şi solidaritatea de care se bucură acest partid. Mulţimea de cărturari, imensa mare de ţărani în haine de sărbătoare, sub faldurile celor vre-o câteva sute de drapele strigau prin ovafîunile şi uralele nesfârşite, cu care au fost primiţi conducătorii partidului, popularitatea şi tăria de care se bucură în Ardeal partidul naţional ţărănesc. Patruzeci şi cinci de fanfare din tot atâtea sate ale judeţului ridicau cântări de slavă, dând serbărei un fast şi o splendoare impunătoare. Entuziasmul şi uralele cu care au fost întâmpinate la intrarea în sală, fruntaşii partidului, în frunte cu d-l ministru V. Madgearu şi d-l subsecretar de stat V. Tilea sunt de nedescris. Seria vorbirilor, des şi furtunos întrerupte de aplauze a fost terminată cu discursul d-lui ministru Madgearu, pe care îl vom publica în numărul viitor al ziarului. A fost apoi cetită și primită cu aclamaţiuni următoarea MOŢIUNE : Miile de legatari, aderenţi ai partidului national-țărănesc, întruniți în ziua de 23 Noembrie 1930 în Sibiu în adunare publică. Aduc omagiile lor M. S. Regelui Carol 11 şi Casei Domnitoare şi dau expresiune credinţei neclintite şi a iubirei nemărginite a poporului românesc pentru Rege şi pentru România întregită in hotarele ei fireşti. Adunarea comemorează ziua de 10 Noembrie 1928, în care iubitul şef al partidului na 1. lără d-l Iuliu Maniu, a fost chemat