Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-10-14 / nr. 106

Pagina 2 Reorganizarea Camerelor de comerţ si industrie 5 . Propunerile Camerei de Comerţ din Braşov In vederea modificării unor dispoziţiuni din legea Cem­en­telor de comerţ şi de industrie şi punerea lor în coscov* dan­ă cu actuala situaţie eco­nomică, Camera de comerţ şi industrie dîn Breşov a prezen­tat zilele trecute Ministrului de Industrie şi Comerţ următoarele 7 propuneri spre a a fi luate în considerare: 1. Condus­ de principiul unei cât m­ai întinse concentrări, principiu impus în împrejurările de faţă în toate domeniile as­­ilvităţii omeneşti, este imperios necesar a se reduce simţitor numărul Camerelor de comerţ şi de industrie prin lărgirea circumscripţiilor şi înfiinţarea de Camere mari — puternice — corespunzătoare circumscripţ 0ei economice — neglijând în repartizare® lor pe ţară în in­teresul unei grupări, care ea corespundă căi mai bune ce­rinţelor economice, chiar şi impartirea teritorială adminis­tratif, şi ţinând seama in a­­cest scop în deosebi de legi­­turile cu căile de comunicaţie ale diferitelor centre, fapt care ar înlesni pe de o parte putinţa unei cât mai mari şi raţionale economii în administrarea a­­cestor organizaţiuni şi pe de altă parte ar uşura mult susţi­­nerea şi apărarea cu mai mare folos şi mai multă autoritate a intereselor economice respec­tive,­­care pot fi sprijinite cu foarte puţine cheltueli şi pentru centrele urbane nereşedinţă de Carc­eră prin înfiinţarea unor expozituri). Dacă această propunere ar fi luată în considerare, credem că s’ar putea ajunge şi la o reducere a actualei cote adifioe­nate pentru Carele de comerţ şi de Industrie, reducere cere va fi o mare uşurare pentru comercianţii şi industriaşi în vremurile­­ de grea criza prin care trecem. 2. Consult­area obligat­orie a Camerelor de comerț și de in­­dustrie în materie de legislate economică cu caracter general, In care scop va fi necesar Să noi se legifereze nimic fără coa­­sultarea, lor In ceea*ce priveste masurile administrative locale, ori*pe dis­­poziţie de natură a atinge inte­resele comerciale şi Industriale să nu se poată lua decât cu avizul Caracrei de comerţ şi de Industrie respectivă , aviz care dacă nu va fi luat In conside­rare, autoritatea respectivă să fie obligată a motiva refuzul său, iar Camera să aibă drep­tul de a apela aceasta la Mi­nisterul de resort. Deasemenea registrul societă­ţilor bancare, despre care art. 9 din proectul de lege pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă prevede că se va înfiinţa pe lâtsg­ fie­­care tribunal va trebui |i nut nu­mai de Camerele da comerţ şi de Industrie, precum şi toate chestiunile politiom­e nu numai la înmatriculări, dar la orice schimbare produsă în viaţa în-' treprinderilor să treacă de drept şi de fapt din competinţa tribu­nalelor la aceea a Camerelor de comerţ şi de industrie, stan­gurele iei măsură să apere in­teresele comerciale şi indus­triale din circumscripțiile ce le apart­e . 3. Camerele de comerț să aibă deleg­atii Cu vot deliberativ în toate Consiliile Comunale urbane, în toate Consiliile ju­dețene, la Camera de Agrcul­tură, în Camera de Muncă și în Casele cerCoalel 4 In foste Sindicatele ban­care Camerele de comeri şi de industrie să aibă reprezentanţii lor cu vot deliberativ; b. Funcţionarii Camerei să fîe consideraţi ca fancţionari pu­blici aplicăndu li-se statutul şi bucurându se de toate dreptu­rile şi avant­a­sie acestora ; 6. Crearea Camerelor Albi- Inie pe lângă Camerele da comerț pentru judecarea tuturor neînțelegerilor dintre comer­ciant! ; 7. Autoriziţiuatie pentru eli­berarea comerţului ambulant să nu se mai dea pe viitor decât de Camerele de comerţ şi nu­mai pentru articole prevăzute de lege. FOILETONUL­­GAZETEI TRANSILVANIEI*. a­rmonie. Stau pe deal cu sufletu’n pleoape Şi cu Dumnezeu aproape Şi cu Dumnezeu aproape ... Şi ascult, prin zori, din sat, cum Azuriul dimineţii Scoate-a uşilor zăvoare Şi în cupa zorii’naltă Nimb de raze sclipitoare. Pentru L. Iar pe dealul ce surâde In potir de viorele Lin îşi picură argintul — Şi cu svon de pietricele — Vântul — ce-a pornit s’adie, Dinspre văi, dinspre coline Smulge câte-un glas de doină Şi’l trimite pân’la mine. Mitei Bătrâna- Din însemnările me­e. Când toamna De ce, Ly, toamna când frun­zele cad şi florile pălesc, me­­lancolia e stăpâna sufletului? De ce în mijlocul crizante­melor albe ce par regine mon- bats ’n geam... dre pe un mormânt, ai nostal­gia a ceva vag,» nedesluşit ?... Şi zilele ploioase, însoţite de întreg concertul lugubru, fan­tome îndepărtate, amintiri de demult, revin cu o intensitate uimitoare... Ai zice că îi trebuie multă stăpânire de sine ca să nu fi doborât !... Oh ! D.,cu fundul sufletului nostru n-ar fi câte­odată închi­nat spre durere, spre pesimism, cum eş ridica capul mândru, şi aş trece înainte !... Da’, deşi, mă stăpâneşte trecutul... tre­cutul zilelor mele de vară, cu tova­răşii şi mai ales cu tovarăşele mele de suferinţe... într’un sa­natoriu... Şi au trecut una după alta zilele mari şi frumoase... întins pe şezlongul meu, as­cultam, de pe terasă, cântul rar şi legănat din melodia tainică ce-o Îngâna vântul prin frunzişul pădure­ de stejari, în care sin­­fonia cîf­ră a oaspeţilor aburi­­tori şi susurul liniştit al pârău­­lui se pierdeau în vale... Şi din vieja mea şi desprinde azi o im­egine, o pagină ca de Barbusse, seven pa îs „Le Feu..« Şedeam în apropierea terasei femeilor. Două fetite palide vor­beau. As suflam: — O, Doamne, când am să plen da act!... Mi-e dor de casă... Mî-e dor de frăţiori cu care mama nu mă mai lasă să mă joc de mult ISI — Da, da, Mimi, noi suntem periculoase chiar pentru ai noş­tri! I „ şoptește cealaltă fetiţă, ce nu pare să aibă mai mult de şasesprezece ani... Şi mânile ei albe şi fine se încleştează pe rochie, în drep­tul mnim­ei, ca şi când or voi să reţină viaţa din ea... — Şi poate mâne am să plec la Sud... cât voi mai îndura. In marginea genelor­­ a lu­necat o lacrimă. Şi conversaţia continuă, tre­când dela g­u­ne banale, la gânduri ce frământă minţile lor fragede... Când vorbeau aveau în osh! o luciditate de spirit ce uimeşte... Iar la masă, seara, în sufra­­serie, apăreau ca nişte figurine de ceară, palide, ofilite, într’un muzeu. Aveau gesturi automate, cu rari sclipiri de viaţă». Şi afară vântul plânge sinis­tru, se scutură pomii a jale, a pustiu,,, E taam­nS... şi amintirile silvă* tas?, rănile se deschid,,. Pretu* tindeni pare a se lăsa o melo*­die aspră,... un glas de jale, un suspin înăbuşit ce îngână a despărţire iu Corloias Bărbat. SZUTA TKMSULVAHîlf Scrisori din tara lui Dragos-Vodă. ReprDSviziiEea politiei de frontieră: Sigh­el De vre-o câteva luni opinia publică, ca­r^ presa minoritară $i cea din capitală s’a ocupat foarte mult de Politia oraşului de frontieră, Sighet* Au fost acuzate organele in­ferioare poliţieneşti că n-ar fi streine de contrabandele cari nu mai conteniau, ba se adu­ceau acuzaţii unui funcţionar superior că înscenează impre­ună cu nişte indivizi cerişti cu Justiţia contrabandei de articole ale RMS- ului şi aşa mai de­­parte. Desele inspecţii de la fronti­­eră au dovedit că disciplina la­să mult de dorit si în fine s’a creat o atmosferă de suspiciu­ne si neîncredere în politia de* la acest punct 0 anchetă în­treprinsă de dl inspector de po­litie dr. Med­rea e în curs. Nu s’a stabilit încă nimănuia nici o vină $i nu s’a aplicat nici o pedeapsă, — atmosfera creată însă a scos în evidenţă nece­­sitatea de a primeni la mare parte corpul funcţionarilor po­­litieneşti de aici pe timpul du­­ratei anchetei în curs. Şi aşa au fost detaşati aproa­pe toti funcţionarii politiei şi în­locuiţi prin alţi aduşi ca ele­mente distinse în calitate de detaşaţi în interesul serviciului pe timp limitat din diferite lo­­calităţi din Ardeal. Această schimbare s’a pro­dus în scopul precis de a reor­ganiza cu totul serviciile dela politiei restabilind autoritatea de care trebuie să se bucure a­­ceastă instituţie. In acest scop au fost aduşi în calitate de şef de poliţie dl dr. Ioan Stoichia, şef de poli­­tie clasa I din Sf. Gheorghe. Dl Stoich­­ă a fost Primpretor şi a făcut timp îndelungat ser­­viciul la Siguranţă. E cunoscut ca unul din cei mai energici şi mai buni poliţişti Domnia sa va înlocui pe dl Liviu Murgău pe care cetăţenii îl văd plecând cu părere de rău. Secretarul poliţiei în locul domnului Ghiza Constenschi fiul oraşului Sighet şi vechiu funcţionar poliţienesc detaşat la Sighişoara, va fi dl Andrei Nagy din Sigh­şoara. Dl secretar dr. Nagy va conduce biroul poli­ţiei de moravuri şi contravenţii. Dl Coriolan Bărbat ofiţer al poliţiei judiciare din Alba Iulia, este detaşat in interes de ser­viciu şi înaintat de şef al ser­viciului de Informaşi şi al b­a­găzei mobile pe lângă poliţia Sighet. Dl Bărbat element tâ­năr în poliţie dar foarte bine calificat, e publicist şi e recru­tat din elementele care au fost în propagandă naţională în strâi­­nătate(italie). Activitatea publi­cistică a domnului Băr­bat a fost mult apreciată în ţară apărând în diferite ziare şi reviste critici elogioase asupra operelor sale. Au mai fost detaşate dl A­lexandru Mureşanu din Cluj care e însărcinat cu conduce­rea biroului Administrativ și dl Corvin Ghitiu dela Blaj care va conduce Biroul populaţiei. In locuri dlui Aborda G., tre­cut la Deva a fost însărrinat cu comanda sergenţilor dl Chio­rean Cornel ajutat de dl Sabou Gavrilă ambii dela Cluj. Primul lucru care se va face va fi după spusele dlui dr. Stoi­chita introducerea unei disci­plini aspre la toate serviciile, intensificarea pazei avutului ce­tăţenilor prin dublarea posturi­lor de pază şi înainte de toate un control sever. Pentru a Intens­a ca serviciul de informaţiuni după modelul poliţiilor de front­eră din apus se va organiza un serviciu mo­del de informaţiuni în colabo­rarea cu gazetarii din localitate pentru a avea informaţii: so­ciale, economice şi culturale. Acest birou de informaţii va fi condus de dl C. Bărbat, fost ziarist. Astfel organizată şi înzestra­­tă cu oameni noi, harnici şi prii­ceput­, se nădăjduieşte că po­lita împlinindu*şi conştiincios datoria îşi va recâştga repede reputaţia perdută. Ion Şolmanu, iluli — specialist — RAZE X (RÖNTGEN) Diatermie, USti-a-Violete, Cu* relaţi electrici. Banca Marmoros­ch-Blank Consult 3—6 Vinerea şi dela­­2—1 Panfim SDre Închiriere două vaikt din camere nemobilate CB InCălzire pentru Birou în cen­tru, în apropiere de primărie. Intrare separată. Oferte la ziar. 1-2 Nr 106—*951 Dell Cercul religios cultural al preoţimii din Branii de sus — Moeciul de Jos. CONVOCARE Prin prezenţia convocăm prea. flmea dta B­anul de rus I» con­ferinţa religiossă-culturstă care se va finea îa biseria* din Mieciul de jos în 26 O siom* vrie (Sf. Dum­itru) au urmitor ii Program : 1. La orra 9 începerea Sar* «talului îa sobor. 2. Servirea S­. L'targiî ta sobor. 3. La pri* ceassîă predică părintele V. Puş­căria dta Şira an. 4. Parastas pentru de ied dit preoţi. 5. Con­ferinţa d­lui înv. dîr. G. Bră­­teasu di a Mohciui de jos. 6. Cuvânt de închiere rostit de părintele G. Esescu dta M­aediul de jos. 7. Proces verbal despre decursul şedinţei, criti­ca, obser­vări, precum şi directive pentru activitatea viitoare. NB. La această şedinţă şi serviciu va perticipa şi P. C. S. pirlnfel® Proto­­riu V. Slot* canea. Fecare preot îşi va a­­duce paejdiile necesare şi ii* turgh­erul. Maeciul de jos, la 1 Oct. 1931, Părintele Georg. Enescu, preşedinte. Pu­reh, N. Cârmănuş» secretar. De închiriat r."' b late; de Vânzare casă nouă, poziţie adm rabilă. Livada Poş­tei. Amănunte îrn biroul Dr. Le»­meny, Piaţa Lîbertăţii 30. între orele 9—12 şi 4—6. 1—6 No. 110308—1931. POSt la o casă mare ca bucătăreasă absolut per­­fectă cu recomandaţie de la ca­se mari din Bucureşti. Adresa la ziar. 673 1—1 OsMfi şi grap&ndîţi Jazilia Travaillamu­l Dealul Zorilor, de Tzitul de venuri. ....................albe şi negre, singu­rile garantat naturale, bune şi eltine, s’a stabilit în centrul Braşovului Bodega BEflbUL ZORILOR Str. Voevodui Mihai No. 21 (Vămii) Gustări şi aperitive alese, la orice oră. Bere specială, bavareză, Ţuică veritabilă. Adunarea generală a Camerei de agricanura din Braşov este convocată pe mane Miercuri, 14 Octomvrie la ora 9 dim. In sala de şedinţe a prefecture!. La or* dinea zilei este ca punct prin* cipal reconstituirea, conform tsoasfî legi, a Consiliului de con* ducere.

Next