Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)
1931-10-14 / nr. 106
Pagina 2 Reorganizarea Camerelor de comerţ si industrie 5 . Propunerile Camerei de Comerţ din Braşov In vederea modificării unor dispoziţiuni din legea Cementelor de comerţ şi de industrie şi punerea lor în coscov* dană cu actuala situaţie economică, Camera de comerţ şi industrie dîn Breşov a prezentat zilele trecute Ministrului de Industrie şi Comerţ următoarele 7 propuneri spre a a fi luate în considerare: 1. Condus de principiul unei cât mai întinse concentrări, principiu impus în împrejurările de faţă în toate domeniile asilvităţii omeneşti, este imperios necesar a se reduce simţitor numărul Camerelor de comerţ şi de industrie prin lărgirea circumscripţiilor şi înfiinţarea de Camere mari — puternice — corespunzătoare circumscripţ 0ei economice — neglijând în repartizare® lor pe ţară în interesul unei grupări, care ea corespundă căi mai bune cerinţelor economice, chiar şi impartirea teritorială administratif, şi ţinând seama in acest scop în deosebi de legiturile cu căile de comunicaţie ale diferitelor centre, fapt care ar înlesni pe de o parte putinţa unei cât mai mari şi raţionale economii în administrarea acestor organizaţiuni şi pe de altă parte ar uşura mult susţinerea şi apărarea cu mai mare folos şi mai multă autoritate a intereselor economice respective,care pot fi sprijinite cu foarte puţine cheltueli şi pentru centrele urbane nereşedinţă de Carceră prin înfiinţarea unor expozituri). Dacă această propunere ar fi luată în considerare, credem că s’ar putea ajunge şi la o reducere a actualei cote adifioenate pentru Carele de comerţ şi de Industrie, reducere cere va fi o mare uşurare pentru comercianţii şi industriaşi în vremurile de grea criza prin care trecem. 2. Consultarea obligatorie a Camerelor de comerț și de industrie în materie de legislate economică cu caracter general, In care scop va fi necesar Să noi se legifereze nimic fără coasultarea, lor In ceea*ce priveste masurile administrative locale, ori*pe dispoziţie de natură a atinge interesele comerciale şi Industriale să nu se poată lua decât cu avizul Caracrei de comerţ şi de Industrie respectivă , aviz care dacă nu va fi luat In considerare, autoritatea respectivă să fie obligată a motiva refuzul său, iar Camera să aibă dreptul de a apela aceasta la Ministerul de resort. Deasemenea registrul societăţilor bancare, despre care art. 9 din proectul de lege pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă prevede că se va înfiinţa pe lâtsg fiecare tribunal va trebui |i nut numai de Camerele da comerţ şi de Industrie, precum şi toate chestiunile politiome nu numai la înmatriculări, dar la orice schimbare produsă în viaţa în-' treprinderilor să treacă de drept şi de fapt din competinţa tribunalelor la aceea a Camerelor de comerţ şi de industrie, stangurele iei măsură să apere interesele comerciale şi industriale din circumscripțiile ce le aparte . 3. Camerele de comerț să aibă delegatii Cu vot deliberativ în toate Consiliile Comunale urbane, în toate Consiliile județene, la Camera de Agrcultură, în Camera de Muncă și în Casele cerCoalel 4 In foste Sindicatele bancare Camerele de comeri şi de industrie să aibă reprezentanţii lor cu vot deliberativ; b. Funcţionarii Camerei să fîe consideraţi ca fancţionari publici aplicăndu li-se statutul şi bucurându se de toate drepturile şi avantasie acestora ; 6. Crearea Camerelor Albi- Inie pe lângă Camerele da comerț pentru judecarea tuturor neînțelegerilor dintre comerciant! ; 7. Autoriziţiuatie pentru eliberarea comerţului ambulant să nu se mai dea pe viitor decât de Camerele de comerţ şi numai pentru articole prevăzute de lege. FOILETONULGAZETEI TRANSILVANIEI*. armonie. Stau pe deal cu sufletu’n pleoape Şi cu Dumnezeu aproape Şi cu Dumnezeu aproape ... Şi ascult, prin zori, din sat, cum Azuriul dimineţii Scoate-a uşilor zăvoare Şi în cupa zorii’naltă Nimb de raze sclipitoare. Pentru L. Iar pe dealul ce surâde In potir de viorele Lin îşi picură argintul — Şi cu svon de pietricele — Vântul — ce-a pornit s’adie, Dinspre văi, dinspre coline Smulge câte-un glas de doină Şi’l trimite pân’la mine. Mitei Bătrâna- Din însemnările mee. Când toamna De ce, Ly, toamna când frunzele cad şi florile pălesc, melancolia e stăpâna sufletului? De ce în mijlocul crizantemelor albe ce par regine mon- bats ’n geam... dre pe un mormânt, ai nostalgia a ceva vag,» nedesluşit ?... Şi zilele ploioase, însoţite de întreg concertul lugubru, fantome îndepărtate, amintiri de demult, revin cu o intensitate uimitoare... Ai zice că îi trebuie multă stăpânire de sine ca să nu fi doborât !... Oh ! D.,cu fundul sufletului nostru n-ar fi câteodată închinat spre durere, spre pesimism, cum eş ridica capul mândru, şi aş trece înainte !... Da’, deşi, mă stăpâneşte trecutul... trecutul zilelor mele de vară, cu tovarăşii şi mai ales cu tovarăşele mele de suferinţe... într’un sanatoriu... Şi au trecut una după alta zilele mari şi frumoase... întins pe şezlongul meu, ascultam, de pe terasă, cântul rar şi legănat din melodia tainică ce-o Îngâna vântul prin frunzişul pădure de stejari, în care sinfonia cîfră a oaspeţilor aburitori şi susurul liniştit al pârăului se pierdeau în vale... Şi din vieja mea şi desprinde azi o imegine, o pagină ca de Barbusse, seven pa îs „Le Feu..« Şedeam în apropierea terasei femeilor. Două fetite palide vorbeau. As suflam: — O, Doamne, când am să plen da act!... Mi-e dor de casă... Mî-e dor de frăţiori cu care mama nu mă mai lasă să mă joc de mult ISI — Da, da, Mimi, noi suntem periculoase chiar pentru ai noştri! I „ şoptește cealaltă fetiţă, ce nu pare să aibă mai mult de şasesprezece ani... Şi mânile ei albe şi fine se încleştează pe rochie, în dreptul mnimei, ca şi când or voi să reţină viaţa din ea... — Şi poate mâne am să plec la Sud... cât voi mai îndura. In marginea genelor a lunecat o lacrimă. Şi conversaţia continuă, trecând dela gune banale, la gânduri ce frământă minţile lor fragede... Când vorbeau aveau în osh! o luciditate de spirit ce uimeşte... Iar la masă, seara, în sufraserie, apăreau ca nişte figurine de ceară, palide, ofilite, într’un muzeu. Aveau gesturi automate, cu rari sclipiri de viaţă». Şi afară vântul plânge sinistru, se scutură pomii a jale, a pustiu,,, E taamnS... şi amintirile silvă* tas?, rănile se deschid,,. Pretu* tindeni pare a se lăsa o melo*die aspră,... un glas de jale, un suspin înăbuşit ce îngână a despărţire iu Corloias Bărbat. SZUTA TKMSULVAHîlf Scrisori din tara lui Dragos-Vodă. ReprDSviziiEea politiei de frontieră: Sighel De vre-o câteva luni opinia publică, car^ presa minoritară $i cea din capitală s’a ocupat foarte mult de Politia oraşului de frontieră, Sighet* Au fost acuzate organele inferioare poliţieneşti că n-ar fi streine de contrabandele cari nu mai conteniau, ba se aduceau acuzaţii unui funcţionar superior că înscenează impreună cu nişte indivizi cerişti cu Justiţia contrabandei de articole ale RMS- ului şi aşa mai departe. Desele inspecţii de la frontieră au dovedit că disciplina lasă mult de dorit si în fine s’a creat o atmosferă de suspiciune si neîncredere în politia de* la acest punct 0 anchetă întreprinsă de dl inspector de politie dr. Medrea e în curs. Nu s’a stabilit încă nimănuia nici o vină $i nu s’a aplicat nici o pedeapsă, — atmosfera creată însă a scos în evidenţă necesitatea de a primeni la mare parte corpul funcţionarilor politieneşti de aici pe timpul duratei anchetei în curs. Şi aşa au fost detaşati aproape toti funcţionarii politiei şi înlocuiţi prin alţi aduşi ca elemente distinse în calitate de detaşaţi în interesul serviciului pe timp limitat din diferite localităţi din Ardeal. Această schimbare s’a produs în scopul precis de a reorganiza cu totul serviciile dela politiei restabilind autoritatea de care trebuie să se bucure această instituţie. In acest scop au fost aduşi în calitate de şef de poliţie dl dr. Ioan Stoichia, şef de politie clasa I din Sf. Gheorghe. Dl Stoichă a fost Primpretor şi a făcut timp îndelungat serviciul la Siguranţă. E cunoscut ca unul din cei mai energici şi mai buni poliţişti Domnia sa va înlocui pe dl Liviu Murgău pe care cetăţenii îl văd plecând cu părere de rău. Secretarul poliţiei în locul domnului Ghiza Constenschi fiul oraşului Sighet şi vechiu funcţionar poliţienesc detaşat la Sighişoara, va fi dl Andrei Nagy din Sighşoara. Dl secretar dr. Nagy va conduce biroul poliţiei de moravuri şi contravenţii. Dl Coriolan Bărbat ofiţer al poliţiei judiciare din Alba Iulia, este detaşat in interes de serviciu şi înaintat de şef al serviciului de Informaşi şi al bagăzei mobile pe lângă poliţia Sighet. Dl Bărbat element tânăr în poliţie dar foarte bine calificat, e publicist şi e recrutat din elementele care au fost în propagandă naţională în strâinătate(italie). Activitatea publicistică a domnului Bărbat a fost mult apreciată în ţară apărând în diferite ziare şi reviste critici elogioase asupra operelor sale. Au mai fost detaşate dl Alexandru Mureşanu din Cluj care e însărcinat cu conducerea biroului Administrativ și dl Corvin Ghitiu dela Blaj care va conduce Biroul populaţiei. In locuri dlui Aborda G., trecut la Deva a fost însărrinat cu comanda sergenţilor dl Chiorean Cornel ajutat de dl Sabou Gavrilă ambii dela Cluj. Primul lucru care se va face va fi după spusele dlui dr. Stoichita introducerea unei disciplini aspre la toate serviciile, intensificarea pazei avutului cetăţenilor prin dublarea posturilor de pază şi înainte de toate un control sever. Pentru a Intensa ca serviciul de informaţiuni după modelul poliţiilor de fronteră din apus se va organiza un serviciu model de informaţiuni în colaborarea cu gazetarii din localitate pentru a avea informaţii: sociale, economice şi culturale. Acest birou de informaţii va fi condus de dl C. Bărbat, fost ziarist. Astfel organizată şi înzestrată cu oameni noi, harnici şi priiceput, se nădăjduieşte că polita împlinindu*şi conştiincios datoria îşi va recâştga repede reputaţia perdută. Ion Şolmanu, iluli — specialist — RAZE X (RÖNTGEN) Diatermie, USti-a-Violete, Cu* relaţi electrici. Banca Marmorosch-Blank Consult 3—6 Vinerea şi dela2—1 Panfim SDre Închiriere două vaikt din camere nemobilate CB InCălzire pentru Birou în centru, în apropiere de primărie. Intrare separată. Oferte la ziar. 1-2 Nr 106—*951 Dell Cercul religios cultural al preoţimii din Branii de sus — Moeciul de Jos. CONVOCARE Prin prezenţia convocăm prea. flmea dta Banul de rus I» conferinţa religiossă-culturstă care se va finea îa biseria* din Mieciul de jos în 26 O siom* vrie (Sf. Dumitru) au urmitor ii Program : 1. La orra 9 începerea Sar* «talului îa sobor. 2. Servirea S. L'targiî ta sobor. 3. La pri* ceassîă predică părintele V. Puşcăria dta Şira an. 4. Parastas pentru de ied dit preoţi. 5. Conferinţa dlui înv. dîr. G. Brăteasu di a Mohciui de jos. 6. Cuvânt de închiere rostit de părintele G. Esescu dta Maediul de jos. 7. Proces verbal despre decursul şedinţei, critica, observări, precum şi directive pentru activitatea viitoare. NB. La această şedinţă şi serviciu va perticipa şi P. C. S. pirlnfel® Protoriu V. Slot* canea. Fecare preot îşi va aduce paejdiile necesare şi ii* turgherul. Maeciul de jos, la 1 Oct. 1931, Părintele Georg. Enescu, preşedinte. Pureh, N. Cârmănuş» secretar. De închiriat r."' b late; de Vânzare casă nouă, poziţie adm rabilă. Livada Poştei. Amănunte îrn biroul Dr. Le»meny, Piaţa Lîbertăţii 30. între orele 9—12 şi 4—6. 1—6 No. 110308—1931. POSt la o casă mare ca bucătăreasă absolut perfectă cu recomandaţie de la case mari din Bucureşti. Adresa la ziar. 673 1—1 OsMfi şi grap&ndîţi Jazilia Travaillamul Dealul Zorilor, de Tzitul de venuri. ....................albe şi negre, singurile garantat naturale, bune şi eltine, s’a stabilit în centrul Braşovului Bodega BEflbUL ZORILOR Str. Voevodui Mihai No. 21 (Vămii) Gustări şi aperitive alese, la orice oră. Bere specială, bavareză, Ţuică veritabilă. Adunarea generală a Camerei de agricanura din Braşov este convocată pe mane Miercuri, 14 Octomvrie la ora 9 dim. In sala de şedinţe a prefecture!. La or* dinea zilei este ca punct prin* cipal reconstituirea, conform tsoasfî legi, a Consiliului de con* ducere.