Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)
1931-06-11 / nr. 60
NUMARUL 2 Lei Braşov Joi 11 Iunie 1931 Anul al XCIIII-lea Nr. 60. wnm—«wiim—iiniiiWMudi^i^t— d'wini ni i mmim iihimi i■ '1 SSllOTIi SI IDMIRISTATIA 9S. PIAŢA UBERTATEI BRAŞOV. TELEFON 226 Abonament anual 860 Iei. Pentru itreinătate 800 Iei. Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână »De » noi atunci, c gători, cu loa aceea3 bucuri**, ce em strr,|U o să ne îndeplinim dorinţa de alerte de alegător in regulă*,tare deschisă adresată d lui N. Iorga gazeta Orşovei“ din 7 Iunie?are. Crâmpeie din zilele de pomină Coaliţie guvernamentală larga- Argeloienu Duca s'a instalat la guvern pentrurli" câştigaţi în bătăliile electorale dela 2, 6, 8 şi 11 iunie a. c. Credem de prisos ca mai recapitulăm ezi cele petrecute sub ochii voştri prin acte de violenţă, prin brutalizerea opoziţiei, prin teroerea administativă şi prin samavolnicii şi fraude de tot soiul şi din cele mai revoltătoare. In privinţa aceasta — o recunoaşte toată lumea — d . prof. N. Iorga a obţinut un record, care, ca să folosim o vorbă de altădate a d-lui N. Iorga adresată d-lui I. Maniu — de astădată insă mutalis mutandis — ,a dst țăril și zile ceri vor trece in istoria el...* Zile de pomină ! I • Și e poate la Ioc să mai cităm aici șl o eită vorbă a d-lui prof. N. Iorga "pusă și publicată în presa streinSîăîiÎ în ajunul alegerilor. (Vezi «Nene Frété Presse* dela sfârșitul lunei Aprilie). Țin să precizez că aceste alegeri, care trebuie să fie expresiunea liberă a opiniei poporului român, va fi absolut hotărâtoare pentru mine. Dacă rezultatul alegerilor ar fi împotriva guvernului meu sau a meu, fiți sigur că voiu fi tot atât de dispus a părăsi postul meu, cum l-am şi primit, mă voiu întoarce în camera mea de lucru şi voiu fi iarăşi, ceea ce am fost şi până azi, profesorul Iorga"1. Fostul profesor N. Iorga, astăzi primul-ministru al ţării, suntem prea convinşi, nu se va reîntoarce în camera sa de lucru ci va prezida Camera de pomină, ce se va întruni la 15 iunie în Dealul Mitropoliei. Pentru d-sa una e vorba şi alta e fapta. Va asculta deci, la validarea mandatelor obţinute de d-sa, întreg calvarul fărădelegilor săvârşite, pentru ca la sfârşit să se ridice şi să esclame cu cea mai adorabilă seninătate: că alegerile din Iunie 1931 au fost expresiunea libera a opiniei poporului român... * Apa trece, pietrile rămân ! Va trece şi guvernarea d-lui N. Iorga cum au trecut şi alte nenorociri cari s’au abătut asupra ţării. Rămân pietrile . Poporul admirabil al ţârii româneşti, care în toate clipele tragice, a rămas acelaş cum s’a manifestat, cu toată urga deslănţuitâ, şi în acttualele alegeri. A răbdat, a înghiţit hapurile amare, a tăcut şî şi-a făcut datoria. A scos din urnele electorale, cu toate măsluirile şi fărădelegile, pe cei 50 deputaţi şi senatori, ceri reprezintă vechea şi neclintita sa credinţă !n zile mai bune. Ce deosebire între aceşti mucenici tăcuţ! ai neamului şi intre scamatorii şi opresorii guraliviei voinţei naţionalei ? De încheiere să auzim ce spune d-l Duca: In «Viitorul» de azi cetim următoarele: «Prezenţa candidaţilor najionali-lberali pe listele Uniunei Naţionale a urmărit tocmai destinderea luptelor electorale. «Manifestul semnat de dl Duca, şeful partidului, indică în modul cel mai limpede care va fi atitudinea partidului naţionalliberei, strâns legată, cum am spus, de Interesele permanente ale Şistului. «Aşteptăm deci, ca guvernul să vină cu desfiinţarea reglator autonome, cu rectificarea bugetului, cu un progrem de reale Aniversarea proclamerii Regelui Carol II, a fost sărbătorită Luni în 8 iunie în întreaga ţară cu mare însufleţire. La Bucureşti a avut loc un Te Deum solemn la Petriarhip, după care membrii guvernului au prezentat Mej, Sale felicitări. La Braşov au avut loc servicii divine în toate bisericile. Cu un deosebit fast şi în prezenţa autorităţilor militare şi civile s’a serbătorit aniversarea proclamării Regelui în Biserica şi Piața din Cetate, unde erau concentrate numeroase unităţi militare în frunte cu steaguri şi muzici. După oficierea Te Deum-udui părintele protopop Dr. I. Blaga a rostit următoarea cuvântare: Cuvântarea”e d-lui dr. I. Blaga «Nu este numai o frază obicinuită, care se întrebuinţează numai la ocazii festive, că poporul românesc este dinastic. Aceasta este o convingere cristalizată în suflatul poporului nostru, în mod de tot firesc, în urma structurei sufletului lui şi în urma felului concepţiunii sale, ce şi-a crest trăind în organizaţia de stat. Poporul românesc are un suflet pronunţat poetic. Cu acest sifist al său poporul românesc ştie aprecia pute- f rile nature ca şi pe cele ac- tive şi conducătoare ori şi numai determinative în desfăşurarea vieţii omeneşti, ca sublimităţi naturale şi morale, edmirându-le şi venerându-le mai puternic, mai viu şi în sect mai înalt, contopindu-se sufleteşte mai strâns şi mai intim cu ele decât multe alte popoare europene. Din aceste admirări, venerări şi contopiri sufleteşti s-au şi creat de cătră sufletul poetic poporal admirabilele noastre poezii poporale, în proză şi invers, ca poveştile, baladele, legendele 8, a. având toate ca subiect sublimităţile alese, naturale şi morale. Dintre sublimităţile morale reprezentând puterile sufleteşti sublime ale persoaalufiţilor omeneşti, cele mai iubite şi mai apreciate sunt împăraţii şi regii, economii — cari să aducă o reducere a impozitelor, — cu desfiinţarea lege! administrative şi a directoratelor. «Aşteptăm, de asemenea, ca dezideratul întregei opinii publice: aplicarea de Sancţiuni tuturor acelora cari au traficat sau au realizat beneficii da pe urma demnităţilor ce-au ocupat, să se traducă în fapt. «Situaţia guvernului trebue considerată, deci, în funcţie de felul cum va soluţiona aceste probleme*. Cortina se ridică din nou: începe cetu al doilea !u, deci monarch!?, şi şi mai plăcute cele ale fiilor acestora. Cu aceste producţii poetice şi-a hrănit sufletul său poporul românesc şi şi lea întărit cu energiile proprii poeziei şi ariei peste tot. Iată iubitor, şapela cea mai aleasă, cea mai caretă şi mai firească a cultivării sentimentelor dinastice ce viază şi stăpânesc şi flitul poporului românesc. Şi noi, toţi Intelectualii, ceri reprezentăm adevăratul popor românesc, cu asemenea duh şi sevă de curată simţire ne-au alimentat fiinţa noastră sufletească şi pe lângă aceasta mai nutrind şi convingerea, că monarchic, regele, este garanţia unităţii de Stat şi columna tăriei ţării lui, ba că chiar şi întregirea noastră de neam avem să o aducem în strânsă legătură cu sufletul sublimilor regi, Carol şi Ferdinand. Noi tot?, avem şi mai puternice motive, ca să fim dinastici, să ne încălzim de ideia aceasta, să ne iubim şi venerăm pe regele nostru! şi în consecinţă să şi prăznuim fazele istorice ale desfăşurării vieţii, ce i-a dat D-zeu. Noi generaţia de azi, am fost fericiţi să urmărim cu credinţă şi cu nădejde desvoltarea vieţii adoratului nostru rege de acum, nu numai cu sentimentele noastre fireşti pentru sublimitatea morală ,ce a reprezentat în faţa sufletului nostru, ca fiu de mare cralu, ci şi pentru înalta chemare, pe cere, cu deosebire noi ardelenii, o slunjism că o poartă în sufletul său, şi prinţul Carol. Noi îl priveam ipururea prin miracolul unui înălţător epos ca purtător al sfintei, mari şi istorice chemări ce va avea să o îndeplinească în timpul domniei Sale, să ne realizeze adecă visul secular ! Dumnezeu a săvârşit însă această mare minune mai curând, de cum ne aşteptam noi, prin măreţul său părinte! Dar dragostea şi veneraţia toţi ni le-am reţinut vii in suflet pentru Prinţul moştenitor al fericitului Rege, militor de Ţară! şi ne ţineam necontenit îndreptate gândurile şi simjirile le acela, cu care trăim desăvârşiţi uniţi sufleteşte! Că la plinirea vreme! l’a adus Dumnezeu în ţară tot potrivit cu elementele unui epos şi cu miraculosul legendar, răzbind prin văzduh acasă, şi făcându-se văzut prima dată în Ardeal, ne a mărit încă ideia sublimităţii prin care vedeam pe viitorul nostru rege firesc dar şi simpatia noastră deveni mai mare. Bucuria şi însufleţirea poporului românesc, care simţia în mod viu, îndeplinirea voie! lui Dumnezeu cu el, precum şi validitatea adevărului şi dreptu|ii, baza şi principiile eterne ale vieţii superioere şi al© desvoltării sănătoase a statului nostru, au luat proporţii de nedescris. Restaurator, care s’a îndeplinit de parlamentul ţării, în 8 iunie 1930, creindu-se şi forma de drept pentru aşezarea prinţului Carol, pe tronul regal al tării, ca rege al României, a fost numai îndeplinirea unui fapt istoric, fixat deci deja în sufletul românesc. Prin aceasta s’a resolvit însă o mere dramă în viaţa noastră de Stet, o criză puternică morală, nu numai a unei personalităţi regeşti, ci şi a vieţii iaistre de Stat, care criză s’a rezolvit acum în mod nero303, conform legilor eterne ale omenîrii şi ale moralului restabilindi-se ordaea încălcată spre mulţămirea obştească a cetăţenilor României şi spre consolidarea şi progresul adevărat al alaiului românesc. Iată iubiţilor ce importanţă extraordinar de mare cuprinde în sine sărbătoarea noastră de azi ! Decretarea de către guvernul ţării a sărbătorii naţionale jubilare de azi corespunde deci unei aşteptări generale a ţării, , ca o expresie a înaltei bucurii a poporului românesc şi ca o consfinţire şi preamărire nouă a marelui act istoric de acum e anul. Biserica noastră apreciind cu înţelegere şi simţire rostul mare sărbători de ezi la porta cu toată osârdia şi cu sfinţenie deplină la desfăşurarea ei, fiind încredinţată că aceasta se întâmplă întru preamărirea voiei lui D zeu, a Majestiiii Sale Regelui Carol al II lea şi întru adâncirea în sufletul credncioşilor săi a actului săvârşit acum e anul. Şi noi loji, Iubiţilor, cu Inimă Înălţată, curată şi cucernică, să mulţumim bunului D-zeu pentru binele revărsat asupra statului românesc şi asupra tuturor neamurilor lui, prin ceea ce s’a săvârşit, prin înalta sa înţelepciune şi bunătate, cu actul aşezării pe tronul României a Regelui nostru slăvit Carol II. Cu sufletul înţelegător al actului din 8 iunie 1930, şi cu inima doritoare de pace şi bună înţelegere, şi întărită, prin sărbătoarea de azi, în ideia binelui, să ne închinăm, azi şi totdeauna, sufletului măreţ al Majestăţii Sale, adoratului nostru Rege Carol al IIea, dorindu-i sănătate şi domnie îndelungată şi glorioasă !* Terminând S Sa a urmat trecerea în revistă a trupelor şî defilerea în sunetele muzicelor militare. Seara a avut loc o retragere cu torţe. Din an de la proclamarea Regelui «Uniunea Naţională* la Braşov. Ni se scrie : Această Uniune de învrăjbire a neamului a izbutit ca prin voturile româneşti ademenite cu prea multe făgăduei, să scoată deputat — ştiţi pe cine, fraţi Români? ... pe dl Frit Konnerth, cel mai săsesc adecă sincer pretin al neamului nostru, căci d-l Al. Lăpedati’, conform pactului încheiat cu Saşii, trebuie să renunţe in favorul d-lui Fritz Konnerth. „ Să-i fie de bine marelui luptator pentru Uniunea naţională românească şi celor ce prin votul lor au ajutat la această izbândă, de-aş pune de bună voie gâtul în fug! Noi, Românii de omenie, ținem să mergem mai departe pe calea poruncită de năcazurile şi suferinţele neamului iar nu pe aceea, pe care vreau sâ ne mâne străini!. De aceea buni! Români, cari înţeleg cele de mai sus, au ales prin votul lor ca deputat pe cinstitul şi iubitorul de dreptate braşovean d-l dr. Voiculescu, fost Ministru al dreptăţii. Şi au făcut şi Ungurii datoria, alegându-şi omul lor, Saşii Invârlit — ca de obiceiu — ca să-şi mulţumească poftele. Iar noi Românii adevăraţi, nevânduţi şi necumpăraţi, să răspundem cu mâna pe inimă: Cine este omul ? Şi cine poate fi omul dintre cei trei aleşi ai Nijtisaei româneşti a judeţului Braşov, in oare ne putem pune toată încrederea ? ? Haul: Frit Konnerth. Al doilea: Szabo Béni. Al treilea: Dr. V. Nijescu. Fraţi Români ! Alegeţi dintre cei trei !... Un vechiu alegător. Alegerea Senatorului Calagiului adminstrativ în judeţul Braşov s-a terminat, cum era de prevăzut în urma teroarei şi presiunei exercitate de autorităţi, cu reuşita candidatului guvernului, care a întrunit 408 voturi. Candidatul P. N. Ţ. părintele Dr. P. Debu a întrunit 98 voturi, iar candidatul averescan, d-l Dr. Hasan 33 voturi. Comisia centrală evesională întrunită chi.* Bucureşti a confirmat rezultatul alegerilor de la Cemera respingându se contestaţiile depuse. In modul acesta rezultatele anunţate devin oficiale.