Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)
1931-11-26 / nr. 122
NUMĂRUL 2 Lei Anul al XCIIIHea Nr. 122. Brașov Joi 26 Noeamie 931 ZETA TRIS BIMCTIA SI ABMISISTSATîâ , ^ j v i ^ TM . . F PIAŢA LIBERTATE! BRAȘOV. - f ON OH 13 \n i 1q3o QC DUl\[l\l TELEFON 228 1 O * Abonament anual 860 lei. 'S’fialru atîpînătate 800 lei. Anunțuri, reclame, dupS tarif» Apar© de două ori pa săptămână După era între dnU Forga' între difcfosul le dentară că es?ce^ vorbe de o „deoft S-a mutet Me îndreptate reetp^oa îa Cameră vssjiie da șl mal violente esH «■roi. — „Neamul Românesc* 'ei ^ i Iul Dut», ea sS vedS «tacă e ‘ din partea partidului liberal....4 -5 Românească I O PUNERE LA PUNCT. Unele ziare din Capitală şi după ele unele locale au publicat zilele trecute ştirea — nu ştim din ce isvor — că ziarul „Gazeta Transilvaniei" se mută de la Braşov la Bucureşti. Şirea aceasta au folosit-o unii confraji, între alţii d-l Alex. Hodoş în „Universul", pentru a broda fel de fel de inexactităţi şi atacuri tendenţioase la adresa ziarului nostru şi a susţinătorilor săi. Pentru abonaţii şi prietenii ziarului nostru — nu pentru cei cari aşteaptă cu jind dispariţia totală sau mutarea ziarului nostru la Bucureşti — ţinem să arătăm că n-a fost niciodată vorba de mutarea ziarului „Gazeta Transilvaniei" la Bucureşti. „Gazeta Transilvaniei“ va continua să apară şi pe mai departe la Braşov, păstrând cu statornicia de până acum linia principiilor şi credinţelor, cu care a trăit şi pentru a căror realizare a luptat aproape un secol. îngrijorarea subită, care a cuprins pe unii confraţi de soarta „Gazetei" ne reaminteşte fabula vulpei cu cocoşul. Nu ne va clinti însă în convingerile noastre nici adulaţiunea şi nici intriga. Cum nu ne-a clintit nici pumnul brutal al opresorului maghiar, de a continua să ne facem datoria dela aceeaş înălţime morală şi cu aceeaş neştirbită autoritate, cu care şi-au făcut-o nemuritorii noştri înaintaşi. Lecţii de conduită nu primim dela nimeni şi nu mai ales dela confraţi cam departe de a face din gazetele lor tribune de îndrumare sănătoasă şi de educaţie cinstită a maselor de cetitori, cum a fost „Gazeta Tr.“ întotdeauna, le-au transformat în focare de patimi, de ocări, de intrigi, de subminare a autorităţii, de martirere şi otrăvire a sufletelor. Nu ştim sursa de unde a pornit svonul că „Gazeta Tr.“ va fi mutată la Bucureşti. Ceea ce putem spune în legătură cu acest svon este cu totul altceva decât aceea ce spun anumiţi confraţi. Câţiva prietini călăuziţi, nu de consideraţiile mărunte, arătate de acei confraţi, ci . Hr.flnnaîoa r*r* n. ^o-^***.*^ , îmbătrânită în lupte, s-au angajat la muncă şi fac sforţări ca tirajul „Gazetei" să fie mărit, ca ea să fie citită de cât mai multă lume în Capitală şi pe întreg cuprinsul ţării, urmând să apară poate iarăş zilnic, aşa cum apărea cel puţin subt stăpânirea străină de odinioară. „Gazeta" ar urma deci să devină şi ea o gazetă a României Mari, aşa cum sunt şi altele. Din regionalistă (î) se va transforma în gazetă... regnicolară. Sau confraţilor nu le convine nici una, nici alta ? Noi însă şi prietinii noştri ne vom îngriji ca prohodul, pe care ar vrea să i-l cânte cei prea mici la suflet, să se amâne peste veacuri. Păstrându-şi sediul la Braşov, „Gazeta" va fi fericită să continue a-şi îndeplini misiunea sa de îndrumare, de cimentare a legăturilor frăţeşti, de cultivare a dragostei de neam şi ţară căutând să pătrundă până în cele mai îndepărtate colţuri ale acesteia. iMBMBBiTrBHBiiirTwiTrTiiETiwtttthulii —jiu imi ' i iwn ■»Miirw«Mnninar~iTTrii^rnTrn—~~— In faţa greutăţilor da azi. Patterns Sf Sinod al bisericii ortodoxe române. Având în vedere situaţia grea de azi, provocată de criza prin care trece întreagă lumea, Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe române a adresat credincioşilor acestei Biserici o Carte Pastorală, iscălită de către mitropoliţii, episcopii şi arhiereii bisericei, în frunte cu S. S. Patriarhul, prin care se dau părinteşti sfaturi pentru preîntâmpinarea greutăţilor provocate în mare parte şi de criza morală, de care azi sufer foarte mulţi. Pentru alinarea durerilor celor mai greu loviţi de alarmările crizei, pastorala face apel la sentimentul de milă şi iubire faţă de aproapele, la sentimentul de solidaritate şi ajutorare împrumutată, condiţiuni cam azi se impun tuturor atât în propriul lor interes cât şi pentru binele ţării şi al neamului. Prin inansa, cruţare şi ajutorarea celor lipsiţi ca şi prin lumnarea celor ademeniţi de pescuitorii în tulbure,cam folosinduse de mizeria şi nemulţumirile zilelor de azi, îndeamnă la răsturnarea actualelor rândueli obşteşti, — trebue să împiedecăm înrădăcinarea în popor a seminţei otrăvitoare, aruncată de aceşti apostoli ai minciunei. Se îndeamnă apoi poporul la răbdare, o virtute de care neamul nostru a dat dovadă în toate timpurile grele şi s-a putut astfel convinge de adevărul cuprins în cuvintele Mântuitorului, că „cel ce va răbda până la urmă, acela se va mântui*. De încheiere pastorala cere introducerea „discului milelor* în toate eparhiile, pentru a se putea porni pretutindenea şi cu ajutorul tuturora, o mişcare de caritate şi ajutorare, ale cărei binefaceri se fac tot mai mult simţite de greul zilelor de azi. Pumnul de fier al unui ministru subţire. — O declaraţie a d-lui Argetoianu. — Proiectul de lege pentru impozitele extraordinare asupra salariilor funcţionarilor particulari a stârnit valuri de groază şi de revoltă atât în sânul acestei tagme de slujbaşi cât şi al tuturor celor cari au înţeles lovitura ce se dă prin nechibzuitele dispoziţii ale proiectului. Funcţionarii au încercat să dea expresie nedreptăţii insuportabile ce li se face printr-un congres. Un ordin ministerial a oprit însă ţinerea congresului, care era singura cale, pe care funcţionarii particulari puteau ajunge să-şi spună durerea. A strigat presa această durere. fGuvernul va închis glasul cu căluşul samavolniciei. Iar proectul, oribilul proect, a fost depus pe biroul Camerei, pentru a i se da putere de lege. Şi atunci sfinxul cu mutra de nevinovată fecioară, d-l Argetoianu, binevoeşte să facă declain li au Fie i «P& i c§ e?i« fi fJlr P “tJQ „d-sa nu are nimic împotriva scutirei de impozit a unui minim de salariu, care să fie"fixat între 8000 şi 10.000 lei lunar". D l ministru de finanţe una face, alta spune . Cinismul şi falsitatea nu cunosc câteodată margini. Prin declaraţia de mai sus d-l Argetoianu recunoaşte, în mod indirect, că reducerile bugetare nu pretindeau neapărat impozitul excepţional, aşa cum a fost ticluit şi croit prin noul proect de lege. Cu toate acestea proectul a fost depus pe biroul Corpurilor Legiuitoare. Pentru ce ? Ca chestie de lux? Ori drept un balast pentru mărirea mizeriei şi revoltarea funcţionarilor publici, cărora nu li se permite nici măcar să-şi spună într-un congres nedreptatea ce li se face? Cine îndeamnă deci la revoltă, când d-l Argetoianu cu gingaşa-i palmă de boier supţire netezeşte, iar cu pumnul de caft §!wp fohiminte şi răbdare în interesul ţării ?! Criza economică în desbşterea Oameni da episerî şi de industrie din Braşov. Turburarea echilibrului «ca* nomic, ruptura bruscă între forţa productivă şl puterea de con* surpeture e popoarelor cu manifestări tot aşa de asemănătoare ca şi BCBumbateie boli ce ehinness pe oameni — este ceea ce toţi cunosc astăzi, chiar şi cei mei străini de no unite elementare de economie politică, sub numele de Criză-Vorbind de criză şi înainte de a intra în cercetarea mijloacelor de ia creşterea sau cel puţin de ameliorarea ei, nu credem de prisos să spunem câteva cuvinte despre roensiestriSte ce o insoţesc şi cauzele ce o produce. Crizele economice, nu sunt toate la fel. lisele au un caracter periodic, altele sunt din contră, neregulate. Usere sunt scurte și puternice ca fiorii frigurilor; se manifestă la fel pria* trio puternică urcare a temperature (perioada ascendentă) urmată pe o scădere bruscă (perioada descendenţi); altele sunt dompele cernemţiei, linele sunt focaliz&te numai Inir'ofciâ, sitele din co&tiâ sunt epidemice şî f&c înconjurul lumii, ca şi holera.*) Crize celubiă, menifestată prin marea scădere a prețurilor produselor egiisole, scăderea salarilor, scăderea cursurilor tuturor valorilor la bursă, marea restrângere de crédit, lipsa de mo*) Charles Cside. Curs de economie politică. Voi. 1. Pag. 174. d® Br N. 6. V. Solegaa nedă, stagiare în afaceri și de câtva timp încoace printr’o exagerată UpsS de încredere, care a pus blogîl contrasperat bancar într’o grea dilemă; criza ale cărei pricini nu sunt încă bine precizate n’a cruţat pe nimeni; ea este generată și mondiali. Asupra unui lucru nu există totuși nici aridotali: criza constă în faptul, ci producţiunea a depăşit puterea de consumaţiine mondială. Fără a recurge la mărturia cifrelor, în dovedirea acestei afirmaţiuni, amintim numai, ci în comparaţie cu anul 1913 la un spor al populaţiei de îl corespunde estîzi un spor al grâului de aproape 20% ; un spor de peste 1000%, arată în aceeaş peripedă, producţiunea mătăsii artificiale şi unul de 95% înregistrează producţiunea zehstului de trestie. A cura însă, cauzele aceste! crize economice numai in acest spor de producţiune ar fi o mare greşală. Cu o influenţă tot atât de hotărâtoare, asupra strâmtorării la care se glsesc gospodăriile popoarelor, sunt şi schimbările produse In puterea consumului. Trebuinţele au dat, fără doar şi poete înapoi, in primul rând consumul cerealelor, marcând un regres, faţă de timpurile dinainte de războia. Numai în Rusia, In China şi in India o populaţiune de 900 de miilaene, nu mama», că nu-şi poate îmbunltăţi nivelul de trece, dar consum individual mai puţin ca înainte de război. Afară de aceasta însă, criza agricală mondialii produce o scădere pronunţată a capacităţii de cumpărare a ţărilor agricole, aşa încât debuşeurile importante pentru ţăria Industriale se reduc la proporţii infime, ceea ce provoacă somnj pe o sceră necunoscută până acum. Peste 20 milioane muncitor elau cu mâinile încrucişate, fir putinţa de a-şi agonisi pâinea de toate zilele. Sisgaares industriali, caiszează o lipsă de numerar pe toate pieţele mondiale aie Sărilor industriale şi aduce o sadere a rentabilităţii pissemantelor pe termen scurt, care anemiază puterea de consumaţie a deselor de roij’os şi aceeshalazi stagnarea. fi • Der, la ce ne-ar folosi toate aceste constatări, daci dira cunoaşterea lor Ra’am putea latreziri pâtuş de puţin salep, care si ne postă scoale la luminiş. Acesta a fost de altfel şî rostiri pentru care mi-era luat îaaf'Jtfafo»iCTeli Cnrgâtffbagi care ' « formel miezul şedinţei din 13 Nov. 1931 a comisiunii interimare a Camerei; „plrerea Camerei asupra măsurilor da ordin general pa care guvernul Ţării ar trebui să le ia pentru uşurarea crizei economice prin cere trecem" — să împrospătez simptomele şî cauzele haslet da cere suferă organismul economic. Crize, oare pu?ne la grea încercare întreaga noastră vieţi economie» nu putea t3 rămână cecercetetă tocmai de acela, cerim în grija lor îndrumarea şi apărarea intereselor comerţului şi sie industriei româneşti. Adusea Camerelor de comerţ şi de Industrie, instituţiîn cere îndrumează şi coordonează activitatea Camerelor de comerţ şi de Indistrie, concretizând bois rasele şi năzuinţele a două din ramurile de producţiune naţionali — comerţ şi Industrie — şi-a propus şi desbară In adunarea sa generală de toamnă această importantă problemă, „Criza economică", din următoarele puncte de vedere: 1. Măsurile ce trebuesc luate de guvern pentru adaptarea preţurilor industriale la preţurile agrişele ? 2. Ce alte măsuri, în afară de această adaptare de preţuri trebuesc luate de guvern pentru sporirea consumaţiunei în general şi în special pentru ridicarea puterii de cumpărare a populaţiunei rurale? 3. Ce măsuri trebuesc luate de guvern pentru restabilirea încredere! şî normalizarea creditului ? 4. Părerea asupra evoluţis cu idee! introducerii „patentei fixe* în regimul nostru fiscal, fiind date în aprejurăf dis actuate de mare stagnare a vieţii comerciale şi industriale? Din ancheta întreprinsă de dire Camera de comerţ şi de industrie din Braşov în desle. tA w& t? 3 *