Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-11-26 / nr. 122

NUMĂRUL 2 Lei Anul al XCIIIHea Nr. 122. Brașov Joi 26 Noeamie 931 Z­ETA TRIS BIMCTIA SI ABMISISTSATîâ , ^ j v i ^ TM . . F PIAŢA LIBERTATE! BRAȘOV. - f ON­ OH 13 \n i 1q3o QC DUl\[l\l TELEFON 228 1 O * Abonam­ent anual 860 lei. 'S’fialru atîpînătate 800 lei. Anunțuri, reclame, dupS tarif» Apar© de două ori pa săptămână După era între dnU Forga' între difcfosul le dentară că es?ce^ vorbe de o „deoft S-a mutet Me îndreptate reetp^oa îa Cameră vssjiie da șl mal violente esH «■roi. — „Neamul Românesc* 'ei ^ i Iul Dut», ea sS vedS «tacă e ‘ din partea partidului liberal....4 -­5 Românească I O PUNERE LA PUNCT. Unele ziare din Capitală şi după ele unele locale au pu­blicat zilele trecute ştirea — nu ştim din ce isvor — că ziarul „Gazeta Transilvaniei" se mută de la Braşov la Bucureşti. Şirea aceasta au folosit-o unii confraji, între alţii d-l Alex. Hodoş în „Universul", pentru a broda fel de fel de inexactităţi şi atacuri tendenţioase la adresa ziarului nostru şi a susţinătorilor săi. Pentru­ abonaţii şi prietenii ziarului nostru — nu pentru cei cari aşteaptă cu jind dispariţia totală sau mutarea ziarului nostru la Bucureşti — ţinem să arătăm că n-a fost niciodată vorba de mutarea ziarului „Gazeta Transilvaniei" la Bucureşti. „Gazeta Transilvaniei“ va continua să apară şi pe mai de­parte la Braşov, păstrând cu statornicia de până acum linia prin­cipiilor şi credinţelor, cu care a trăit şi pentru a căror realizare a luptat aproape un secol. îngrijorarea subită, care a cuprins pe unii confraţi de soarta „Gazetei" ne reaminteşte fabula vulpei cu cocoşul. Nu ne va clinti însă în convingerile noastre nici adulaţiunea şi nici intriga. Cum nu ne-a clintit nici pumnul brutal al opresorului maghiar, de a continua să ne facem datoria dela aceeaş înălţime morală şi cu aceeaş neştirbită autoritate, cu care şi-au făcut-o nemuritorii noştri înaintaşi. Lecţii de conduită nu primim dela nimeni şi nu mai ales dela confraţi cam­ departe de a face din gazetele lor tribune de îndrumare sănătoasă şi de educa­ţie cinstită a maselor de ceti­tori, cum a fost „Gazeta Tr.“ întotdeauna, le-au transformat în fo­care de patimi, de ocări, de intrigi, de subminare a autorităţii, de martirere şi otrăvire a sufletelor. Nu­ ştim sursa de unde a pornit svonul că „Gazeta Tr.“ va fi mutată la Bucureşti. Ceea ce putem spune în legătură cu acest svon este cu totul altceva decât aceea ce spun anumiţi confraţi. Câţiva prietini că­lăuziţi, nu de consideraţiile mărunte, arătate de acei confraţi, ci . Hr.flnnaîoa r*r* n. ^o-^***.*^ , îmbătrânită în lupte, s-au angajat la muncă şi fac sforţări ca tira­jul „Gazetei" să fie mărit, ca ea să fie citită de cât mai multă lume în Capitală şi pe întreg cuprinsul ţării, urmând să apară poate iarăş zilnic, aşa cum apărea cel puţin subt stăpânirea străină de odinioară. „Gazeta" ar urma deci să devină şi ea o gazetă a României Mari, aşa cum sunt şi altele. Din regionalistă (î) se va transforma în gazetă... regnicolară. Sau confraţilor nu le convine nici una, nici alta ? Noi însă şi prietinii noştri ne vom îngriji ca prohodul, pe care ar vrea să i-l cânte cei prea mici la suflet, să se amâne peste veacuri. Păstrându-şi sediul la Braşov, „Gazeta" va fi fericită să con­tinue a-şi îndeplini misiunea sa de îndrumare, de cimentare a le­­găturilor frăţeşti, de cultivare a dragostei de neam şi ţară cău­tând să pătrundă până în cele mai îndepărtate colţuri ale acesteia. iMBMBBiTrBHBiiirTwiTrTiiETiwtttth­ulii —jiu i­mi ' i iwn ■»Miirw«Mnninar~iTTrii^rnTrn—~~— In faţa greutăţilor da azi. Patterns Sf Sinod al bisericii ortodoxe române. Având în vedere situaţia grea de azi, provocată de criza prin care trece întrea­gă lumea, Sf. Sinod al Bi­sericii ortodoxe române a adresat credincioşilor aces­tei Biserici o Carte Pasto­rală, iscălită de către mitro­­poliţii, episcopii şi arhiereii­­ bisericei, în frunte cu S. S. Patriarhul, prin care se dau părinteşti sfaturi pentru pre­întâmpinarea greutăţilor pro­vocate în mare parte şi de criza morală, de care azi su­fer foarte mulţi. Pentru alinarea durerilor celor mai greu loviţi de al­­armările crizei, pastorala face apel la senti­m­entul de milă şi iubire faţă de aproa­pele, la sentimentul de so­lidaritate şi ajutorare împru­mutată, condiţiuni cam­ azi se impun tuturor atât în propriul lor interes cât şi pentru binele ţării şi al neamului. Prin inansa, cru­ţare şi ajutorarea celor lip­siţi ca şi prin lum­narea ce­lor ademeniţi de pescuitorii în tulbure,­cam­ folosinduse de mizeria şi nemulţumirile zilelor de azi, îndeamnă la răsturnarea actualelor rân­­dueli obşteşti, — trebue să împiedecăm înrădăcinarea în popor a seminţei otrăvi­toare, aruncată de aceşti a­­postoli ai minciunei. Se îndeamnă apoi popo­rul la răbdare, o virtute de care neamul nostru a dat dovadă în toate timpurile grele şi s-a putut astfel con­vinge de adevărul cuprins în cuvintele Mântuitorului, că „cel­ ce va răbda până la urmă, acela se va mân­tui*. De încheiere pastorala cere introducerea „discului milelor* în toate eparhiile, pentru a se putea porni pre­­tutindenea şi cu ajutorul tu­turora, o mişcare de cari­tate şi ajutorare, ale cărei binefaceri se fac tot mai mult simţite de greul zile­lor de azi. P­umnul de fier al unui ministru subţire. — O declaraţie a d-lui Argetoianu. —­ Proiectul de lege pentru im­pozitele extraordinare asupra salariilor funcţionarilor particu­lari a stârnit valuri de groază şi de revoltă atât în sânul aces­tei tagme de slujbaşi cât şi al tuturor celor cari au înţeles lo­vitura ce se dă prin nechibzui­tele dispoziţii ale proiectului. Funcţionarii au încercat să dea expresie nedreptăţii insu­­portabile ce li­ se face printr-un congres. Un ordin ministerial a oprit însă ţinerea congresului, care era singura cale, pe care funcţionarii particulari puteau ajunge să-şi spună durerea. A strigat presa această du­rere. fGuvernul va închis glasul cu căluşul samavolniciei. Iar proectul, oribilul proect, a fost depus pe biroul Came­rei, pentru a i­ se da putere de lege. Şi atunci sfinxul cu mutra de nevinovată fecioară, d-l Argeto­­ianu, binevoeşte să facă decla­in li au Fie i «P& i c§ e?i« fi fJlr P “tJQ „d-sa nu are nimic împotriva scutirei de impozit a unui mi­nim de salariu, care să fie"fixat între 8000 şi 10.000 lei lunar". D l ministru de finanţe una face, alta spune . Cinismul şi falsitatea nu cu­nosc câte­odată margini. Prin declaraţia de mai sus d-l Arge­­toianu recunoaşte, în mod indi­rect, că reducerile bugetare nu pretindeau neapărat impozitul excepţional, aşa cum a fost ti­cluit şi croit prin noul proect de lege. Cu toate acestea proectul a fost depus pe biroul Corpurilor Legiuitoare.­­ Pentru ce ? Ca chestie de lux? Ori drept un balast pentru mărirea mizeriei şi revoltarea funcţionarilor publici, cărora nu li se permite nici măcar să-şi spună într-un congres nedrepta­tea ce li se face? Cine îndeamnă deci la re­voltă, când d-l Argetoianu cu gingaşa-i palmă de boier sup­­ţire netezeşte, iar cu pumnul de caft §!wp­ fohim­inte şi răbdare în interesul ţării ?! Criza economică în desbşterea Oameni da episerî şi de in­­­­dustrie din Braşov. Turburarea echilibrului «ca* nom­ic, ruptura bruscă între forţa productivă şl puterea de con* surpet­ure e popoarelor cu ma­nifestări tot aşa de asemănă­toare ca şi BCBumb­ateie boli ce ehinness pe oameni — este ceea ce toţi cunosc astăzi, c­hiar şi cei mei străini de no­ unite elementare de economie poli­tică, sub numele de Criză-Vorbind de criză şi înainte de a intra în cercetarea mijloa­celor de ia creşterea sau cel puţin de ameliorarea ei, nu cre­dem de prisos să spunem câ­teva cuvinte despre roensiestriSte ce o insoţesc şi cauzele ce o produce. Crizele economice, nu sunt toate la fel. lisele au un ca­­racter periodic, altele sunt din contră, neregulate. Usere sunt scurte și puternice ca fiorii fri­gurilor; se manifestă la fel pria* trio puternică urcare a tempe­rature­ (perioada ascendentă) urmată pe o scădere bruscă (perioada descendenţi); altele sunt dompele ce­rnemţiei, li­nele sunt focaliz&te numai Inir'o­­fciâ, sitele din co&tiâ sunt epi­demice şî f&c înconjurul lumii, ca şi holera.*) Crize celubiă, menifestată prin marea scădere a prețurilor pro­duselor egiisole, scăderea sala­ri­lor, scăderea cursurilor tuturor valorilor la bursă, marea res­trângere de crédit, lipsa de mo­*) Charles Cside. Curs de economie politică. Voi. 1. Pag. 174. d® Br N. 6. V. Solegaa nedă, stagiare în afaceri și de câtva timp încoace printr’o exa­gerată UpsS de încredere, care a pus b­logîl contra­sperat bancar într’o grea dilemă; criza ale cărei pricini nu sunt încă bine precizate n’a cruţat pe ni­meni; ea este generată și mon­diali. Asupra unui lucru nu există totuși nici aridotali: criza con­stă în faptul, ci producţiunea a depăşit puterea de consuma­­ţiine mondială. Fără a recurge la mărturia cifrelor, în dovedirea acestei a­­firma­ţi­uni, amintim numai, ci în comparaţie cu anul 1913 la un spor al populaţiei de îl corespunde estîzi un spor al grâului de aproape 20% ; un spor de peste 1000%, arată în aceeaş peripedă, producţiunea mătăsii artificiale şi unul de 95% înregistrează producţiunea zehstului de trestie. A c­ura însă, cauzele aceste! crize economice numai in a­­cest spor de producţiune ar fi o mare greşală. Cu o influenţă tot atât de ho­­tărâtoare, asupra strâmtorării la care se glsesc gospodăriile popoarelor, sunt şi schimbările produ­se In puterea consumului. Trebuinţele au dat, fără doar şi poete înapoi, in primul rând consumul cerealelor, marcând un regres, faţă de timpurile di­nainte de războia. Numai în Rusia, In China şi in India o populaţiune de 900 de miilaene, nu mama», că nu-şi poate îmbunltăţi nivelul de trece, dar consum­ individual mai puţin ca înainte de război. Afară de aceasta însă, criza a­gricală mondialii produce o scădere pronunţată a capacităţii de cumpărare a ţărilor agricole, aşa încât debuşeurile impor­tante pentru ţăria Industriale se reduc la proporţii infime, ceea ce provoacă somnj pe o sceră necunoscută până acum. Peste 20 milioane muncitor­ elau cu mâinile încrucişate, fir­ putinţa de a-şi agonisi pâinea de toate zilele. Sisgaares industriali, cais­­zează o lipsă de numerar pe toate pieţele mondiale aie Să­rilor industriale şi aduce o sa­­­dere a rentabilităţii pisseman­­telor pe termen scurt, care ane­miază puterea de consumaţie a deselor de roij’os şi aceesh­alazi stagnarea. fi • Der, la ce ne-ar folosi toate aceste constatări, daci dira cu­noaşterea lor Ra’am putea latre­­ziri pâtuş de puţin salep, care si ne postă scoale la luminiş. Acesta a fost de altfel şî ros­tiri pentru care mi-era luat îa­­af'Jtfafo»iCTeli Cnrgâtffbagi care ' « formel miezul şedinţei din 13 Nov. 1931 a comisiunii in­terimare a Camerei; „plrerea Camerei asupra măsurilor da ordin general pa care guvernul Ţării ar trebui să le ia pentru uşurarea crizei economice prin cere trecem" — să împrospătez simptomele şî cauzele haslet da cere suferă organismul e­­conomic. Crize, oare pu?ne la grea în­cercare întreaga noastră vieţi economie» nu putea t3 rămână cecercetetă tocmai de acela, ceri­m în grija lor îndrumarea şi apărarea intereselor comer­ţului şi sie industriei româneşti. Adusea Camerelor de co­merţ şi de Industrie, instituţi­­în cere îndrumează şi coor­donează activitatea Camerelor de comerţ şi de Indi­strie, con­­cretizând bois rasele şi năzuin­ţele a două din ramurile de producţiune naţionali — co­merţ şi Industrie — şi-a propus şi desbară In adunarea sa ge­nerală de toamnă această im­­portantă problemă, „Criza eco­nomică", din următoarele puncte de vedere: 1. Măsurile ce trebuesc luate de guvern pentru adaptarea pre­ţurilor industriale la preţurile agrişele ? 2. Ce alte măsuri, în afară de această adaptare de preţuri treb­uesc luate de guvern pentru sporirea consumaţiunei în ge­neral şi în special pentru ridi­carea puterii de cumpărare a populaţiunei rurale? 3. Ce măsuri trebuesc luate de guvern pentru restabilirea încredere! şî normalizarea cre­ditului ? 4. Părerea asupra evoluţis cu­ idee! introducerii „patentei fixe* în regimul nostru fiscal, fiind date î­n aprejurăf dis actuate de mare stagnare a vieţii comer­­ciale şi industriale? Din ancheta întreprinsă de dire Camera de comerţ şi de industrie din Braşov în desle.­ tA w­­& t? 3 *

Next