Gazeta Transilvaniei, 1932 (Anul 95, nr. 1-102)

1932-12-08 / nr. 97

Anul al XCV-lea Nr. 97 wifiTfi si kiimmmm BEEffl MIS BRASOV, STRADA LUNGA Nr. 1. (Cinematograful ,,Astra“) TELEFON 226 Abonament anual 160 lei Pentru intrainătate» 800 Ici Anunțuri reclame, dapfc tarif T­IMARUL 2 Lai 6 paginiB­raşov Vineri 9 Decemvrie 1832 Fondată la 1838 de §e®rge Bariţiu A­pare de ferei ori pe săptămână . »Ne\ nu înţeleg lian Popes Viţiei, fiindcă banii strânşi pentru­noi, "Y. ^ \ică mai stau — pe numele d-lui Sie-Verală"* V fp­ongresului studenţesc, ţinut la Braşov. Glasul ţârii. vxU toara bine sîni­ita intenţie a guvernului de a nu mai tul­bura situaţia destul de agitată, cu prilejul alegerilor judeţene, opoziţia — şi în primul rând li­beralii, — nu s-a putut lăsa în­duplecată să pună la o parte patima politică. Având în vedere multele şi grelele nevoi ale co­munelor şi judeţelor, guvernul intenţiona ca listele pentru ace­ste alegeri să se facă în bună înţelegere între cetăţeni. Să şi aleagă ei pe cei­ ce îi vor crede mai buni şi mai destoinici pen­tru o corectă şi cinstită gospo­dărie, neţinând seama de parti­dul politic, din care aceştia fac parte. Aceasta a fost dorinţa şi cu­vântul guvernului. N-a fost însă ascultat de opo­ziţie, care în frunte cu liberalii, a ţinut să-şi continue jocul in­tereselor de partid. Era deci natural ca şi guver­nul să dea răspunsul cuvenit. Şi răspunsul a fost dat prin gla­sul urnelor de vot. Alegerile consiliior judeţene, cari au avut loc Duminecă, în­­tr-o atmosferă de complectă li­bertate, a dovedit încă odată tăria şi popularitatea, de care se bucură Partidul Naţional-Ţă­­rănesc. Intre 60 şi 80 de procente ale voturilor au fost date pen­tru listele acestui partid, dove­dind încă odată golătatea min­­ciunei cu care liberalii îşi fac propagandă , un răspuns dat de glasul ţării, în faţa căruia e de prisos să mai stăruim. Manifestaţia antire­­vizionistă din Braşov Aderarea Asociaţiei­­pentru Emanciparea civilă şi poli­tică a Femeilor Române din Iaşi. Doamna MARIA BAIULESCU pre­şedinta T. B. R. a primit următoarea telegramă : In ziua de 1 Decembrie îm­­plinindu-se 15 ani de la Unirea Ardealului cu Vechiul Regal, gândul nostru se îndreaptă cătră D-voastră. Fiică a Ardealului, a­ţi luptat cu vrednicie, împreună cu bravele femei din partea lo­cului, a­ţi pătimit cu resemnare urgia duşmanilor milenari, a­ţi fost învrednicite de D zeu să vedeţi realizarea visului nea­mului întreg şi să semnaţi ma­rele act istoric de la Alba-lulia. Federaţia Societăţilor Femeilor Române din Iaşi. Vă salută cu dragoste şi protestează alături de D-voastră contra acelora, care uneltesc revizuirea trata­telor, prin care ni s-a înapoiat pământul sfânt moştenit de noi de la viteazul nostru strămoş marele Traian. Dreptatea istorică câştigată prin atâta sânge vărsat, nu poate fi călcată prin calcule hrăpăreţe şi imorale. Prezidentă Generală : Elena C. Meissner. AL VII-LEA CONGRES STUDENŢESC, ţinut la Braşov în zilele de 4, 5 şi 6 Dec. 1932. Congresul studenţilor români creştini, care s-a ţinut în zilele de 4, 5 şi 6 Decembrie la Braşov, a luat dri sfârşit, miile de studenţi sosiţi din toate colţurile ţârii plecând în cursul zilei spre centrele lor universitare. In vederea acestui congres, aşteptat de majoritatea populaţiei cu vădită bucurie, de alţii, mai puţin, cu o oare­cere rezervă şi chiar îngrijorare, autorităţile Municipiului nostru ca şi populaţia oraşului, fără deosebire de naţionalitate, au făcut totul, ca tinerimea universitară să se simtă cât se poate de bine între zidurile oraşului nostru. Problema de­ a găzdui şi hrăni aproximativ 5000 congresişti n-a fost tocmai uşoară şi cu toate sforţările făcute de autorităţile civile şi militare­­ca şi de comitetul de primire al studenţilor din Ţara Bârsei — punându se la dispoziţie pentru cartiruire cazărmi, internate şi numeroase locu­inţe particulare, făcându-se de toţi restauratorii reduceri însemnate la consumaţie — desigur s’au ivit şi unele inconveniente, cari sunt dealtfel inerente astorfel de congrese. In schimb populaţia oraşului şi-a arătat faţă de oaspeţii iubiţi toată dragostea. Oraşul îm­brăcase haină de sărbătoare şi de pe toate edificiile publice ca şi de pe casele particulare fâlfă­­iau drapelele naţionale şi ale concetăţenilor noştri saşi salutând pe congresişti. Tot atât de călduroasă şi sinceră a fost şi primirea la gara a congresiştilor cari au sosit în gara Braşov cu trenuri speciale începând de Sâmbătă după amiazi şi în cursul nopţii până Dumi­necă la amiazi, primire făcută de reprezentanţii autorităţilor, de toţi funcţionarii Municipiului, de muzicile militare, orhestra oraşului, dirigiată de însuşi simpaticul director de muzică şi compozitor Paul Richter etc. etc, iar în discursurile de bineventare rostite în şedinţa solemnă de deschidere de către reprezentanţii Bisericelor române, de primarul Municipiului, de prefectul judeţului, de pre­şedinta LI. F. R., de reprezentantul comitetului „Astrei" Dr. Stinghe şi de ceilalţi delegaţi ai Braşo­vului s’a oglindit şi afirmat aceiaşi dragoste caldă faţă de tinerimea noastră univ. creştină, viito­rul ţării. Despre lucrările şi hotărârile congresului raportăm în altă parte a ziarului. Că s’au ivit şi unele incidente regretabile este adevărat. Pentru aceste incidente nu se poate face însă responzabilă tinerimea, căci marea ei majoritate şi-a văzut de treabă asistând la şedinţele COriOrî3'î:^,«î- Vizitând insHhim­injlf» ouhlî u m - -4 ~1 ~ i - J-t -1" ' »* 7 **'•--*■ 6­­77-în plin congres pe tulburător, verificaţi în persoaneie unor agenţi provocatori, dintre cen ceţiva comunişti cari au şi fost deţinuţi şi espediaji din Braşov de cătră poliţia oraşului şi a tinerimei. Discuţiile în jurul problemelor luate în ordinea zilei ca şi hotărârile aduse în cele trei zile ale congresului au evidenţiat seriositatea tinerim­ei creştine­ naţionale, ceea­ ce poate servi numai spre onoare studenţimei noastre universitare. Sosirea studenţilor De Sâmbătă după-amiază, au început să sosească, din dife­ritele centre Universitare stu­denţi şi studente. Primiţi cu mu­zicile militare, au fost conduşi în oraş şi repartizaţi pe la hote­luri, internate, cazărmi şi pe la gazde particulare, cari s’au o­­ferit benevol de a găzdui stu­denţi. Te-Deum. Duminecă dimineaţa, s’a ofi­ciat o slujbă religioasă în ca­tedrala Sf. Nicolae din Piaţa Unirei, de către părintele pro­topop dr. Iosif Blaga, asistat de preoţii dr. N. Stinghe, I. Prişcu Deschiderea In scurt timp vasta sală a Teatrului a fost ocupată până la ultimul loc. Incinta, balcoa­nele şi galeriile ca şi marea scenă erau atât de populate încât sute de studenţi şi asis­tenţi au trebuit să staţioneze în faţa şi curtea Teatrului. Pe scenă ocupaseră foc toţi preşedinţii şi membrii comite­telor centrelor studenţeşti, pur­tătorii drapelelor studenţeşti, de­legaţii studenţilor streini, un grup de juni cu steaguri, nu­meroşi ziarişti, autorităţile locale şi delegaţii tuturor societăţilor locale. In numeroasa asistenţă am ob­servat pe protoereii dr. I. Blaga şi Mihail Hodârnău, pe primarul Municipiului dr. C. Voicu, pre­fectul judeţului G. Cuteanu, pre­şedinta U. F. R. d-na Maria Ba­­iulescu, preşedintele societăţilor femenine din Braşov, parlamen­tarii judeţului, senatorii dr. Debu şi de diaconul N. Luchian de la Mitropolia Iaşi , răspunsurile fiind date de către corul bise­­ricei, sub conducerea d-lui prof. Ioan Brânzea. După Te Deum, părintele pro­topop Blaga, în numele Inert Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului N. Bălan al Ardealului, a cărui binecuvântare o transmite, în­deamnă studenţimea la o muncă rodnică şi la luptă pentru întă­rirea religiei creştine. De la biserică studenţii, înco­lonaţi pe centre, s’au îndreptat spre Piaţa Libertăţei, defilând prin faţa autorităţiior, de unde au mers spre sala „ Astra", unde s’a ţinut Congresul­ Congresului şi V. Branisce, preşedintele Ca­merei de Comerţ şi Industrie Hesshaimer, delegaţii „Astrei" şi a celorlalte societăţi etc. etc. După cântarea Imnului Regal de întreaga asistenţă s’a pro­cedat la deschiderea Con­gresului: Cuvântul Bisericii. Preşedintele Uniunii Naţio­nale a Studenţilor Creştini Ro­mâni, d­l I. Câmpineanu luând cuvântul oferă prezidenţia pă­rintelui protopop dr. I. Blaga, care în discursul de mulţumire, face următoarea apreciere a chemării studenţimei de azi: „Studentul are să studieze, să aprofundeze ştiinţa, pentru care s’a dedicat şi­­să se cultive, sporindu-şi puterile, cele sănă­toase şi binefăcătoare vieţei celei bune. Dar această pro­blemă nu este ea oare mai mult în sarcina profesorului univer­sitar, care n’are să-şi citească numai lecţiile, dacă şi­ le ţine, fără să se mai intereseze de studenţi? Este chiar şi de da­toria universităţii înseşi şi a or­ganizaţiei ei, care trebuie să urmărească şi scopuri educa­tive şi de formare a sufletului studentului, în senzul, cum se cere de convingerea generală a neamului. Rămâne însă şi stu­dentului o sfântă datorie: dem­nitatea ! „Studenţimea universitară tre­buie să o apreciem în sen­zul cel adevărat, iar organi­zaţiile ei de o putere morală sublimă, având rolul firesc de a finea aprinse candelele idea­lurilor vieţii superioare şi cu deosebire ale celei naţionale, sporind cu puterea lor sublimă şi energiile sufletelor masselor şi îndrumându-le spre ţelurile ideale. „Cu deosebire în vremurile, pe cari le trăim şi între împre­jurările ce ni s’au creiat şi ni se tot înrăutăţeşte sublima pu­tere, pe care o reprezintă or­ganizaţia ti­erimei noastre uni­versitare, cu lumina sufletului studenţilor şi cu căldura inimei lor, e necesară pentru sufletul neamului, care trebue să fie şi simţitor şi energic şi gata pen­tru orice jertfă. „Privindu-Vă deci pe D­vs. prin idea, ce în adevăr o repre­zentaţi întruniţi în congres în a­­cest oraş, cu tradiţii culturale, naţionale şi bisericeşti, Vă a­­preciez şi puterea şi importanţa ceea ce îmi produce, nu numai mie, ci întregei populaţii ro­mâne din Braşov, dragostea şi alipirea, ce în mod firesc ni-a cuprins azi inima noastră, larg­­ deschisă pentru îmbrăţişarea f D-voastră“. Al doilea fiat cuvântul,­par. pro­topop Mih. Hodârnău, care în numele bisericei unite, bineven­­tează pe studenţi. Salutul Primăriei. D­l Dr. Cornel Voicu, prima­rul Municipiului Braşov, salută pe studenţi cu cuvintele urmă­toare : Domnule preşedinte al Uniunii studenţilor creştini Iubiţi congresişti Domnilor şi D-soarelor. Cetatea gloriosului Braşov, care prin trecutul său naţional­­istoric va rămâne veşnic în su­fletul nostru, un asemenea loc sfânt, este fericit de a adăposti pe aceia cari mâine vor fi îm­părtăşiţi în conducerea destine­lor ţării noastre, unită şi în veci nedespărţită. Aici„a văzut lumina tiparului prima psaltire românească a dia­conului G. Coresi, tipărită la 1577. Aici s-a înfiinţat primul ziar politic românesc de din­coace de Carpaţi „Gazeta Tran­silvaniei" la 1837 sub conduce­rea profesorului G. Bariţiu şi în colaborare cu Andrei şi Iacob Mureşianu, după ce ni a urmat lp­­..? FV. I___ I reşianu. Rolul ce i-a avut „Gazeta Transilvaniei" în viaţa culturală şi naţională a Românilor, este cu atât mai însemnat, cu cât el nu s-a mărginit numai la Ro­mânii din Ardeal, Bănat, Ţara ungurească şi la cei din Buco­vina, unde această foaie a putut să între de la 1839 încoace, ci a fost întotdeauna un focar pu­ternic al naţionalismului pentru toată România. Cu deosebire în perioada de renaştere naţională până la 1860, se întâlniră în co­loanele ei condeele agere ale tuturor scriitorilor de dincoace şi de dincolo de Carpaţi. Aici s-a creiat de cătră Andrei Mureşianu marsilieza românea­scă „Deşteaptă te Române", care de la 15 Maiu 1848 a continuat să electrizeze sufletul poporului nostru şi care şi azi îţi umple ochii de lacrimi şi îţi înalţă su­fletul. Aici a fost locul de refugiu al Domnitorilor români urmăriţi de cătră duşmani şi tot aici a fost focarul de cultură la care s-au instruit atâtea generaţii, cari au făcut cinste instituţiei, în care şi-au însuşit cunoştinţele şi şi-au călit sufletele în vremuri grele, în liceul „Andrei Şaguna". De aici porneau la datorie solii Ardealului, cari au pregă­tit alăturea de fraţii noştri din Vechiul Regat, unitatea naţională, şi tot de aici se duceau solii şi prin scumpa noastră Basarabie, al cărei suflet a bătut la fel ca al nostru al tuturor pentru Ţara Românească din trupul căreia am fost desfăcuţi. Aici, în acest pământ sfânt, trebue să ardă vecinie candela recunoştinţei neamului nostru pentru toţi acei viguroşi şi ne­înfricaţi luptători naţionali, cari s-au jertfit pentru ca să ne asi­gure nouă scumpa noastră liber­tate, pe care o doreau pe seama poporului românesc nedreptăţit. Pentru aceea cu o adâncă pietate şi reculegere ne gândim

Next