Gazeta Transilvaniei, 1932 (Anul 95, nr. 1-102)
1932-12-08 / nr. 97
Anul al XCV-lea Nr. 97 wifiTfi si kiimmmm BEEffl MIS BRASOV, STRADA LUNGA Nr. 1. (Cinematograful ,,Astra“) TELEFON 226 Abonament anual 160 lei Pentru intrainătate» 800 Ici Anunțuri reclame, dapfc tarif TIMARUL 2 Lai 6 paginiBraşov Vineri 9 Decemvrie 1832 Fondată la 1838 de §e®rge Bariţiu Apare de ferei ori pe săptămână . »Ne\ nu înţeleg lian Popes Viţiei, fiindcă banii strânşi pentrunoi, "Y. ^ \ică mai stau — pe numele d-lui Sie-Verală"* V fpongresului studenţesc, ţinut la Braşov. Glasul ţârii. vxU toara bine sîniita intenţie a guvernului de a nu mai tulbura situaţia destul de agitată, cu prilejul alegerilor judeţene, opoziţia — şi în primul rând liberalii, — nu s-a putut lăsa înduplecată să pună la o parte patima politică. Având în vedere multele şi grelele nevoi ale comunelor şi judeţelor, guvernul intenţiona ca listele pentru aceste alegeri să se facă în bună înţelegere între cetăţeni. Să şi aleagă ei pe cei ce îi vor crede mai buni şi mai destoinici pentru o corectă şi cinstită gospodărie, neţinând seama de partidul politic, din care aceştia fac parte. Aceasta a fost dorinţa şi cuvântul guvernului. N-a fost însă ascultat de opoziţie, care în frunte cu liberalii, a ţinut să-şi continue jocul intereselor de partid. Era deci natural ca şi guvernul să dea răspunsul cuvenit. Şi răspunsul a fost dat prin glasul urnelor de vot. Alegerile consiliior judeţene, cari au avut loc Duminecă, într-o atmosferă de complectă libertate, a dovedit încă odată tăria şi popularitatea, de care se bucură Partidul Naţional-Ţărănesc. Intre 60 şi 80 de procente ale voturilor au fost date pentru listele acestui partid, dovedind încă odată golătatea minciunei cu care liberalii îşi fac propagandă , un răspuns dat de glasul ţării, în faţa căruia e de prisos să mai stăruim. Manifestaţia antirevizionistă din Braşov Aderarea Asociaţieipentru Emanciparea civilă şi politică a Femeilor Române din Iaşi. Doamna MARIA BAIULESCU preşedinta T. B. R. a primit următoarea telegramă : In ziua de 1 Decembrie împlinindu-se 15 ani de la Unirea Ardealului cu Vechiul Regal, gândul nostru se îndreaptă cătră D-voastră. Fiică a Ardealului, aţi luptat cu vrednicie, împreună cu bravele femei din partea locului, aţi pătimit cu resemnare urgia duşmanilor milenari, aţi fost învrednicite de D zeu să vedeţi realizarea visului neamului întreg şi să semnaţi marele act istoric de la Alba-lulia. Federaţia Societăţilor Femeilor Române din Iaşi. Vă salută cu dragoste şi protestează alături de D-voastră contra acelora, care uneltesc revizuirea tratatelor, prin care ni s-a înapoiat pământul sfânt moştenit de noi de la viteazul nostru strămoş marele Traian. Dreptatea istorică câştigată prin atâta sânge vărsat, nu poate fi călcată prin calcule hrăpăreţe şi imorale. Prezidentă Generală : Elena C. Meissner. AL VII-LEA CONGRES STUDENŢESC, ţinut la Braşov în zilele de 4, 5 şi 6 Dec. 1932. Congresul studenţilor români creştini, care s-a ţinut în zilele de 4, 5 şi 6 Decembrie la Braşov, a luat dri sfârşit, miile de studenţi sosiţi din toate colţurile ţârii plecând în cursul zilei spre centrele lor universitare. In vederea acestui congres, aşteptat de majoritatea populaţiei cu vădită bucurie, de alţii, mai puţin, cu o oarecere rezervă şi chiar îngrijorare, autorităţile Municipiului nostru ca şi populaţia oraşului, fără deosebire de naţionalitate, au făcut totul, ca tinerimea universitară să se simtă cât se poate de bine între zidurile oraşului nostru. Problema de a găzdui şi hrăni aproximativ 5000 congresişti n-a fost tocmai uşoară şi cu toate sforţările făcute de autorităţile civile şi militareca şi de comitetul de primire al studenţilor din Ţara Bârsei — punându se la dispoziţie pentru cartiruire cazărmi, internate şi numeroase locuinţe particulare, făcându-se de toţi restauratorii reduceri însemnate la consumaţie — desigur s’au ivit şi unele inconveniente, cari sunt dealtfel inerente astorfel de congrese. In schimb populaţia oraşului şi-a arătat faţă de oaspeţii iubiţi toată dragostea. Oraşul îmbrăcase haină de sărbătoare şi de pe toate edificiile publice ca şi de pe casele particulare fâlfăiau drapelele naţionale şi ale concetăţenilor noştri saşi salutând pe congresişti. Tot atât de călduroasă şi sinceră a fost şi primirea la gara a congresiştilor cari au sosit în gara Braşov cu trenuri speciale începând de Sâmbătă după amiazi şi în cursul nopţii până Duminecă la amiazi, primire făcută de reprezentanţii autorităţilor, de toţi funcţionarii Municipiului, de muzicile militare, orhestra oraşului, dirigiată de însuşi simpaticul director de muzică şi compozitor Paul Richter etc. etc, iar în discursurile de bineventare rostite în şedinţa solemnă de deschidere de către reprezentanţii Bisericelor române, de primarul Municipiului, de prefectul judeţului, de preşedinta LI. F. R., de reprezentantul comitetului „Astrei" Dr. Stinghe şi de ceilalţi delegaţi ai Braşovului s’a oglindit şi afirmat aceiaşi dragoste caldă faţă de tinerimea noastră univ. creştină, viitorul ţării. Despre lucrările şi hotărârile congresului raportăm în altă parte a ziarului. Că s’au ivit şi unele incidente regretabile este adevărat. Pentru aceste incidente nu se poate face însă responzabilă tinerimea, căci marea ei majoritate şi-a văzut de treabă asistând la şedinţele COriOrî3'î:^,«î- Vizitând insHhiminjlf» ouhlî u m - -4 ~1 ~ i - J-t -1" ' »* 7 **'•--*■ 677-în plin congres pe tulburător, verificaţi în persoaneie unor agenţi provocatori, dintre cen ceţiva comunişti cari au şi fost deţinuţi şi espediaji din Braşov de cătră poliţia oraşului şi a tinerimei. Discuţiile în jurul problemelor luate în ordinea zilei ca şi hotărârile aduse în cele trei zile ale congresului au evidenţiat seriositatea tinerimei creştine naţionale, ceea ce poate servi numai spre onoare studenţimei noastre universitare. Sosirea studenţilor De Sâmbătă după-amiază, au început să sosească, din diferitele centre Universitare studenţi şi studente. Primiţi cu muzicile militare, au fost conduşi în oraş şi repartizaţi pe la hoteluri, internate, cazărmi şi pe la gazde particulare, cari s’au oferit benevol de a găzdui studenţi. Te-Deum. Duminecă dimineaţa, s’a oficiat o slujbă religioasă în catedrala Sf. Nicolae din Piaţa Unirei, de către părintele protopop dr. Iosif Blaga, asistat de preoţii dr. N. Stinghe, I. Prişcu Deschiderea In scurt timp vasta sală a Teatrului a fost ocupată până la ultimul loc. Incinta, balcoanele şi galeriile ca şi marea scenă erau atât de populate încât sute de studenţi şi asistenţi au trebuit să staţioneze în faţa şi curtea Teatrului. Pe scenă ocupaseră foc toţi preşedinţii şi membrii comitetelor centrelor studenţeşti, purtătorii drapelelor studenţeşti, delegaţii studenţilor streini, un grup de juni cu steaguri, numeroşi ziarişti, autorităţile locale şi delegaţii tuturor societăţilor locale. In numeroasa asistenţă am observat pe protoereii dr. I. Blaga şi Mihail Hodârnău, pe primarul Municipiului dr. C. Voicu, prefectul judeţului G. Cuteanu, preşedinta U. F. R. d-na Maria Baiulescu, preşedintele societăţilor femenine din Braşov, parlamentarii judeţului, senatorii dr. Debu şi de diaconul N. Luchian de la Mitropolia Iaşi , răspunsurile fiind date de către corul bisericei, sub conducerea d-lui prof. Ioan Brânzea. După Te Deum, părintele protopop Blaga, în numele Inert Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului N. Bălan al Ardealului, a cărui binecuvântare o transmite, îndeamnă studenţimea la o muncă rodnică şi la luptă pentru întărirea religiei creştine. De la biserică studenţii, încolonaţi pe centre, s’au îndreptat spre Piaţa Libertăţei, defilând prin faţa autorităţiior, de unde au mers spre sala „ Astra", unde s’a ţinut Congresul Congresului şi V. Branisce, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Hesshaimer, delegaţii „Astrei" şi a celorlalte societăţi etc. etc. După cântarea Imnului Regal de întreaga asistenţă s’a procedat la deschiderea Congresului: Cuvântul Bisericii. Preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români, dl I. Câmpineanu luând cuvântul oferă prezidenţia părintelui protopop dr. I. Blaga, care în discursul de mulţumire, face următoarea apreciere a chemării studenţimei de azi: „Studentul are să studieze, să aprofundeze ştiinţa, pentru care s’a dedicat şisă se cultive, sporindu-şi puterile, cele sănătoase şi binefăcătoare vieţei celei bune. Dar această problemă nu este ea oare mai mult în sarcina profesorului universitar, care n’are să-şi citească numai lecţiile, dacă şi le ţine, fără să se mai intereseze de studenţi? Este chiar şi de datoria universităţii înseşi şi a organizaţiei ei, care trebuie să urmărească şi scopuri educative şi de formare a sufletului studentului, în senzul, cum se cere de convingerea generală a neamului. Rămâne însă şi studentului o sfântă datorie: demnitatea ! „Studenţimea universitară trebuie să o apreciem în senzul cel adevărat, iar organizaţiile ei de o putere morală sublimă, având rolul firesc de a finea aprinse candelele idealurilor vieţii superioare şi cu deosebire ale celei naţionale, sporind cu puterea lor sublimă şi energiile sufletelor masselor şi îndrumându-le spre ţelurile ideale. „Cu deosebire în vremurile, pe cari le trăim şi între împrejurările ce ni s’au creiat şi ni se tot înrăutăţeşte sublima putere, pe care o reprezintă organizaţia tierimei noastre universitare, cu lumina sufletului studenţilor şi cu căldura inimei lor, e necesară pentru sufletul neamului, care trebue să fie şi simţitor şi energic şi gata pentru orice jertfă. „Privindu-Vă deci pe Dvs. prin idea, ce în adevăr o reprezentaţi întruniţi în congres în acest oraş, cu tradiţii culturale, naţionale şi bisericeşti, Vă apreciez şi puterea şi importanţa ceea ce îmi produce, nu numai mie, ci întregei populaţii române din Braşov, dragostea şi alipirea, ce în mod firesc ni-a cuprins azi inima noastră, larg deschisă pentru îmbrăţişarea f D-voastră“. Al doilea fiat cuvântul,par. protopop Mih. Hodârnău, care în numele bisericei unite, bineventează pe studenţi. Salutul Primăriei. Dl Dr. Cornel Voicu, primarul Municipiului Braşov, salută pe studenţi cu cuvintele următoare : Domnule preşedinte al Uniunii studenţilor creştini Iubiţi congresişti Domnilor şi D-soarelor. Cetatea gloriosului Braşov, care prin trecutul său naţionalistoric va rămâne veşnic în sufletul nostru, un asemenea loc sfânt, este fericit de a adăposti pe aceia cari mâine vor fi împărtăşiţi în conducerea destinelor ţării noastre, unită şi în veci nedespărţită. Aici„a văzut lumina tiparului prima psaltire românească a diaconului G. Coresi, tipărită la 1577. Aici s-a înfiinţat primul ziar politic românesc de dincoace de Carpaţi „Gazeta Transilvaniei" la 1837 sub conducerea profesorului G. Bariţiu şi în colaborare cu Andrei şi Iacob Mureşianu, după ce ni a urmat lp..? FV. I___ I reşianu. Rolul ce i-a avut „Gazeta Transilvaniei" în viaţa culturală şi naţională a Românilor, este cu atât mai însemnat, cu cât el nu s-a mărginit numai la Românii din Ardeal, Bănat, Ţara ungurească şi la cei din Bucovina, unde această foaie a putut să între de la 1839 încoace, ci a fost întotdeauna un focar puternic al naţionalismului pentru toată România. Cu deosebire în perioada de renaştere naţională până la 1860, se întâlniră în coloanele ei condeele agere ale tuturor scriitorilor de dincoace şi de dincolo de Carpaţi. Aici s-a creiat de cătră Andrei Mureşianu marsilieza românească „Deşteaptă te Române", care de la 15 Maiu 1848 a continuat să electrizeze sufletul poporului nostru şi care şi azi îţi umple ochii de lacrimi şi îţi înalţă sufletul. Aici a fost locul de refugiu al Domnitorilor români urmăriţi de cătră duşmani şi tot aici a fost focarul de cultură la care s-au instruit atâtea generaţii, cari au făcut cinste instituţiei, în care şi-au însuşit cunoştinţele şi şi-au călit sufletele în vremuri grele, în liceul „Andrei Şaguna". De aici porneau la datorie solii Ardealului, cari au pregătit alăturea de fraţii noştri din Vechiul Regat, unitatea naţională, şi tot de aici se duceau solii şi prin scumpa noastră Basarabie, al cărei suflet a bătut la fel ca al nostru al tuturor pentru Ţara Românească din trupul căreia am fost desfăcuţi. Aici, în acest pământ sfânt, trebue să ardă vecinie candela recunoştinţei neamului nostru pentru toţi acei viguroşi şi neînfricaţi luptători naţionali, cari s-au jertfit pentru ca să ne asigure nouă scumpa noastră libertate, pe care o doreau pe seama poporului românesc nedreptăţit. Pentru aceea cu o adâncă pietate şi reculegere ne gândim