Gazeta Transilvaniei, 1933 (Anul 96, nr. 1-99)
1933-06-11 / nr. 45
Pagina 2 Prin legea obligativităţii învăţământului primar şi dispoziţiile Municipiului Braşov, în anul şcolar curent se face recensământul copiilor între 5—18 ani, în primele două decade ale lui Iunie. Delegaţi ai comisiei de recensământ umblă pe toate străzile, colindând din casă în casă, bătând şi aşteptând la fiecare uşă informaţiile necesare complectări listelor de recensământ. Dar cum vizitele care sunt aşteptate şi bine primite, sunt anunţate prin bilet de vizită — în societatea de elită, — neanunţaţi bat la uşă numai milogii. Pentru aceştia, uşa se deschide mai anevoios. Şi în loc de milostivire şi generozitate, de mâlte ori se întâlnesc cu mutre acre, enervate, arătându le cu mâna drumul pe care au venit în speranţa bunătăţii omeneşti. De data asta o constatare, care ne face să fim mai mândrii: la elita românească am constatat ospitalitatea tradiţională a Românului. Din păcate, normele recensământului, te obligă să nu neglijezi nici o casă, indiferent de naţionalitatea şi cetăţenia locatarilor. Un simplu fapt divers, te face să revizui ideile şi părerile despre oameni. La o clădire impunătoare, cu 3 etaje în plin centru, unde te aştepţi ca să găseşti numai lume selectă, Mi se face surpriza dezolantă: mama unui copil, aproximativ de 9 —10 ani, franţuzoaică, soţia unui profesor ce face parte din „Misiunea universitară franceză", la prezentarea delegatului cu explicarea rolului oficial, năvăleşte cu potop de răspunsuri vehemente, cari te fac — dac’ai fi particular, — să nu şti pe unde şi cum să dispari mai repede. Insă datoria e datorie ! In zadar încerci explicajii şi prin scuze să readuci la ton blând şi ’nțelegător. Puhoiul se precipită în ritmul început. Izbirea uşii măreşte consternarea celui pus în situaţia penibilă de-a nu-şi putea îndeplini conştiincios misiunea, din cauza persoanei, ce nu se lasă nici cum capacitată şi refuză să dea desluşiri. în schimb strigă după recenzor: nu sunt român, n’am nevoe de şcoală, dacă vrei să afli ceva du-te la Bucureşti ! Ce să mai faci?! Deci la Bucureşi, probabil la „Misiunea U. Fr.“, la consulatori la Ministerul Instrucţiunii, poţi afla: numele părinţilor, copilului şi data naşterii lui...! Pleacă, recenzorule la Bucureşti, ca să poţi preciza datele locuitorilor din Braşov ! Oricum ar fi, faptul n’ar avea nici-o importanţă dacă s’ar petrece cu cineva din oamenii noştri mai lipsiţi de cultură şi civilizaţie decât cei Apus. Dar e vorba de o franţuzoaice, soţie de profesor şi încă făcând parte din „M. Fr.“! Ce serviciu se face în felul acesta naţiunii franceze? Dar statului nostru căre i plăteşte fără sgârcenie ?! Cât ne doare pe noi, cari vedem în orice apusean şi mai ales Francez ceva superior şi demn de imitat. Pământul ţării acesteia blagoslovite de Dumnezeu cu un popor primitor, care e dornic de progres şi civilizaţie şi se închină înaintea oricărui reprezentant al Apusului, ar trebui altfel răsplătit nu prin sfidarea legilor ţării în Asia, cu atât mai mult astăzi, când atâtea şcoli se desfiinţează sau se modifică, lăsând pe drumuri mulţime de cetățeni tineri titraji , când unii cu drepturi câştigate în învăţământ, vor fi eventual trecuţi în „cadrul disponibil", ei cari — sunt singur — ar face multă ispravă prin avântul tineresc, dragostea de neam şi ţară, fiind gata a se supune fără şovăire, legilor ţării. Chiar când acestea tac în carne vie Cu prilejul aniversării a treia a urcării pe Tron a Suveranului, M-Sa Re- gele a semnat următorul decret de graţieri şi reduceri de pedepse : Art. I. — Acordăm graţia şi reducerea pedepselor celor prevăzuţi în articolele următoare, condamnaţi de instanţele penale, civile sau militare, ordinare sau extraordinare, prin hotărîri rămase definitive la data publicării acestui decret. Art. II. — Iertăm pe cei condamnaţi la pedeapsa amendei, dacă această pedeapsă nu depăşeşte suma de 1.000 lei inclusiv. Iertăm pe cei condamnaţi la pedeapsa amendei, pentru infracţiuni la art. 60— 62—70 inclusiv şi 72 din codul silvic, chiar dacă aceste amenzi depăşesc suma de 1000 lei. Iertăm pe cei condamnaţi o pedeapsă privativă de libertate de maximum 15 zile inclusiv. Art. III. — Reducem cum urmează pedepsele privative de libertate: 1. la jumătate pedeapsa celor condamnați dela 15 zile exclusiv până la trei luni inclusiv ; 2. la 1/4 celor condamnați dela trei luni exclusiv până la trei ani inclusiv. Art. IV. — Reducem la două treimi pedeapsa amendei dela 1.000 lei exclusiv până la 50.000 lei inclusiv. Art. V. —• Invalizii de război precum și cei cari la data săvârșirii faptului, pentru care au fost condamnaji, aveau cel mult 18 ani împliniți, intrând în prevederile art. 1, le acordăm gratia sau reducerea pedepselor precum urmează : 1. Iertăm pe cei condamnați la o pedeapsă privativă de libertate de maximum una lună inclusiv precum şi pe cei condamnaţi la amendă, dacă această pedepsă nu depăşeşte suma de 10.000 lei inclusiv ; 2. Reducem la jumătate pedeapsa celor condamnaji la o pedeapsă privativă de libertate de la una lună exclusiv la şase luniinclusiv precum şi pedeapsa, celor condamnați la amendă depășind suma de lei 10.000— 20.000 lei inclusiv. Art. VI. — Pentru calculul reducerii de pedeapsă sau pentru beneficiul iertării acordată, se va avea în vedere pedeapsa ce mai are de efectuat. Art. VII. — Nu beneficiază de măsurile de clemență acordate prin acest decret: 1. Cei cari au beneficiat de reducerea de pedepse acordată prin decretele anterioare ; 2. Cei condamnaţi pentru următoarele fapte : înaltă trădare, spionaj, crime şi delicte contra siguranţei interioare a Statului, revoltă, insubordonare şi rebeliune prevăzute de art. 210—218 în propriul lor corp, cum este cazul cu aplicarea curbelor de sacrificiu, de cari mi se pare membrii „M. U. Fr.“ nici habar n’au. Propagandă pentru iubirea naţiunii franceze vom face cu mai mult efect, noi, cei îndrăgostiţi de ea. La tot cazul mai multă decât astfel de elemente, pe care nu voim să le confundăm cu ceeace am fost obicinuiţi să vedem şi să stimăm în Franţa. Un recenzor, din C. I. M. dezertare, infracţiuni la legea pentru reprimarea unor noui infracjiuni contra liniştei publice, tâlhărie, incendii sustracjiuni sau delapidare de bani publici sau privati, fals în acte publice şi în materie de administrare, înşelăciune simplă şi calificată, mită, trafic de influenţă, bancrută frauduloasă, infracţiuni la legea pentru reprimarea fraudelor în prepararea şi comerţul băuturilor alcoolice (No. 111 din 1927), la legea asupra producerii şi desfacerii spirtului şi băuturilor alcoolice (No. 173 din 1930), la legea monopolului băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie (No. 108 din 1932) la legea vămilor, orice infracţiuni cari au caracter de speculă, contravenţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 305 din legea sanitară şi de ocrotire publicată în „Monitorul Oficial" No. 96 din 27 Aprilie 1953, recidiviştii în materie de crime, delictele electorale, altele decât cele prevăzute de art. 69 din această lege, precum şi condamnările la amendă pentru infracţiunile prevăzute de legea pentru administrarea şi exploatarea monopolurilor Statului. 3. Exploatatorii de păduri, elfii decât proprietarii, condamnați pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 şi b1 din codul silvic. Art. VIII. - Preşedintele Consiliului de miniştri şi miniştri secretari de Stat la departamentele Justiţiei şi Apărării Naţionale sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Constatări dureroase. Din peripeţiile recensământului şcolar la Braşov De ziua de 8 Iunie, Graţieri şi reduceri de pedepse ! GAZETA TRANSILVANIEI „Carmen" la Braşov Aflăm cu multă bucurie că reputata societate corală „Carmen" din Bucureşti va da la Braşov un mare concert în 1 Iulie a. c. ora 9 seara în sala „Astra“. Societatea „Carmen“* a fost înfiinţată în anul 1901 de regretatul maestru D. G. Chiriac şi este astăzi cel mai mare cor mixt al ţării pus sub conducerea maestrului E. Chirescu. La acest concert îşi vor da concursul distinşii membrii ai operei române: d-na E. Costinescu (soprană), d-1 Gh. Folescu (bas) şi M. Vasiliu (tenor). Bilete la librăriile „Cartea Romanească" şi „ Minerva44. In unii viitori vom aduce amănunte. filobol distruge meSine $i ouăle §©s»! Ilepr. și depozit „Pharmag11 Drog. engros Braşov. 271 2—10 Serbarea Restauraţiei la Braşov Alaltăeri Joi, în ziua de 8 iunie a avut loc aniversarea ur- j cării pe tron a M. Sale Regelui. Serbarea s-a desfăşurat cu un fast deosebit. La ora 9 s a celebrat în biserica din Cetate un Te-Deum de către protopopul Dr. Iosif Blaga, asistat de prof. militar Lct.Col. Ilie Hociotă şi ceilalţi Dn. preoţi din oraş. Prof. Blaga a rostit cuvântarea oca- zională. După serviciul divin societă-ţile sportive şi echipele sportive militare au făcut în piaţă defilarea în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Cătră ora 11, d-l General Florescu comand. Corpului, asistat de autorităţi a primit pe bulev. Ferdinand echipele militare, cari cu făclii aprinse pornind de la Cimitirul Eroilor în amintirea acestora le-au edus în fugă pe o distanţă de 5 km., urcuş şi coborâş. S-a distins echipa Bat. 2 VM. După masă s-a continuat concursul de sport pe terenul sportiv de sub Tâmpa, iar seara la ora 8 Primarul Municipiului a distribuit premiile la faţa locului, în prezenţa d-lui Gen. Florescu, a autorităţilor şi a unui public foarte numeros. Seara oraşul fiind luminat a avut loc o retragere cu torţe, în sunetele muzicilor militare. Cupa oraşului Braşov a fost decernată echipei batalionului 2 V. M. iar plachetele echipelor sportive „Olimpia" şi Muncitorii. Pe frumosul stadion din faţa liceului „A. Şaguna" a avut loc după amiazi o foarte reuşită demonstraţie de educaţie fizică a elevilor liceului sub conducerea d-lui profesor de educaţie fizică Victor Moşoiu în prezenţa corpului didactic şi a unui numeros public. A fost un fel de examen de gimnastică de fine de an cum se obicinuia în trecut. Foarte reuşite şi mult aplaudate au fost exerciţiile la diferitele aparate, săriturile, alergările, exerciţiile libere şi aruncarea săgeţilor, a discului şi a greutăţilor. Frumoasa serbare s a încheiat cu dansuri naţionale. In tot timpul a cântat muzica militară. Păcat, că în urma serbării sportive, care a avut loc în acelaşi timp pe stadionul de sub Tâmpa, mulţi n-au putut asista la această reuşită serbare a elevilor liceului nostru, care face toată onoarea executanţilor şi conducâto-rului lor. Nr. 45-4955 r * Şcolare Examenul de admitere în cila secundară se va ţine la liceul de stat „Dr. Ioan Meşotă“ din Braşov în ziua de 20 iunie a. c. ora 8 a. m. înscrierile se fac la cancelaria direcţiunii până în ajunul examenului. In clădirea liceului, care se află aşezat într-o poziţie pitorească, se află Internatul şcoalei amenajat pentru a satisface toate cerinţele igienice, unde se primesc elevi solvenţi cu toată întreţinerea, care nu costă mai mult decât o gazdă, îngrijire serioasă, meditaţii şi supraveghere atentă, condiţiuni de plată avantajoase. Informaţiuni şi prospecte la cerere. „ Din judeţul şi Refacerea Se cunoaşte halul nemaipomenit în care se găseşte drumul din Săcele, care trece prin comunele Baciu, Turcheş, Cernat şi Satulung. Pentru a se pune odată capăt acestei situaţiuni deplorabile, delegaţia permanentă a judeţului Braşov a hotărât începerea lucrărilor pentru refacerea acestui drum. Cele patru comune s’au angajat să contribuie cu piatra necesară pentru umplătura drumului într’o cantitate de aproximativ 8000 metri cubi, iar judeţul a votat o sumă de 1 milion lei pentru cumpărarea maşinilor de lipsă şi anume a unui compresor şi a unui scarificator. Lucrările încep îndată şi vor dura vreo 8 săptămâni. «» S’a hotărât repararea drumului Predeal—Râşnov, care s’a clasificat de drum judeţean. » S’a început deasemenea măsurătoarea şi trasarea drumului Moecîul de jos—Peştera, traseul drumului Şirnea fiind deja terminat.* S’a hotărat măsurătoarea şi traseul drumului dintre Şirnea— Măgura şi Zârneşti. Toate aceste lucrări sunt de o deosebită importanţă pentru locuitorii comunelor de mai sus şi arată deosebitul interes al d-lui prefect şi al conducerii judeţului faţă de populaţia acestor comune. Alte gospodării model ţărăneşti Delegaţia judeţului nostru a votat o sumă de 400 mii lei pentru continuarea acţiunei începută anul trecut privitoare la în- fiinţarea de alte gospodării mo-del ţărăneşti. Din suma votată se vor cumpăra 220—240 scroafe oraşul Braşov * 5 drumurilor, de rasă, cari vor fi distribuite în mod gratuit unui număr de gospodari harnici din mai multe comune cu populaţie românească din judeţ. In scopul acesta d-l prefect Gh. Cuteanu şi preşedintele Camerei de agricultură au vizitat săptămâna aceasta, cu tot timpul nefavorabil, mai multe comune, făcând cu acest prilej şi diferite inspecţii de ordin administrativ. Chestia taurilor. Unele sate din judeţ au început să ceară din nou lăsarea taurilor comunali în ciurda, deşi aceasta e oprită prin lege şi nu e nici în interesul binepriceput al proprietarilor de vaci din punct de vedere al îmbunătăţirii rasei. Cu toată această oprelişte s’a întâmplat cazul în comuna Bod, unde fără nici o aprobare din partea comunei şi a prefecturei s’a lăsat în ciurdă cel mai bun taur, care, nenorocindu-se a trebuit să fie tăiat pricinuindu-se o pagubă de 10 000 lei comunei. Ancheta e în curs şi cei vinovaţi vor fi daţi în judecată. Iată un caz, care trebuie să pună pe gânduri pe fugarii noştri şi să ferească de astfel de abuzuri. împrumutul oraşului a fost semnat. Eri a fost semnat la Bucureşti de către d-l primar al Municipiului Braşov Dr. Cornel Voicu împrumutul de 35 milioane lei pentru construirea noului abator şi pentru alte lucrări edilitare, împrumut obţinut prin votul parlamentului de la Casa de economii şi cecuri poştale. ► Gigă d *tam cu poziţie frumoasă şi pomi fructifieri, în extindere de circa două jugăre este de vânzare. Informaţiuni la G. Furnică, Pe Coastă No. 1. 2—4