Gazeta Transilvaniei, 1933 (Anul 96, nr. 1-99)

1933-06-11 / nr. 45

Pagina 2 Prin legea obligativităţii învă­ţământului primar şi dispoziţiile Municipiului Braşov, în anul şcolar curent se face recensă­mântul copiilor între 5—18 ani, în primele două decade ale lui Iunie. Delegaţi ai comisiei de re­censământ umblă pe toate stră­zile, colindând din casă în casă, bătând şi aşteptând la fiecare uşă informaţiile necesare com­plectări listelor de recensământ. Dar cum vizitele care sunt aş­teptate şi bine primite, sunt a­­nunţate prin bilet de vizită — în societatea de elită, — neanun­­ţaţi bat la uşă numai milogii. Pentru aceştia, uşa se deschide mai anevoios. Şi în loc de mi­lostivire şi generozitate, de mâlte ori se întâlnesc cu mutre acre, enervate, arătându le cu mâna drumul pe care au venit în spe­ranţa bunătăţii omeneşti. De data asta o constatare, care ne face să fim mai mândrii: la elita românească am con­statat ospitalitatea tradiţională a Românului. Din păcate, normele recensă­mântului, te obligă să nu ne­glijezi nici­ o casă, indiferent de naţionalitatea şi cetăţenia loca­tarilor. Un simplu fapt divers, te face să revizui ideile şi părerile des­pre oameni. La o clădire impunătoare, cu 3 etaje în plin centru, unde te aştepţi ca să găseşti numai lume selectă, Mi se face surpriza de­zolantă: mama unui copil, apro­ximativ de 9 —10 ani, franţu­zoaică, soţia unui profesor ce face parte din „Misiunea uni­versitară franceză", la prezen­tarea delegatului cu explicarea rolului oficial, năvăleşte cu po­top de răspunsuri vehemente, cari te fac — dac’ai fi particu­lar, — să nu şti pe unde şi cum să dispari mai repede. Insă da­toria e datorie ! In zadar încerci explicajii şi prin scuze să readuci la ton blând şi ’nțelegător. Puhoiul se precipită în ritmul început. Izbi­rea uşii măreşte consternarea celui pus în situaţia penibilă de-a nu-şi putea îndeplini con­ştiincios misiunea, din cauza persoanei, ce nu se lasă nici cum capacitată şi refuză să dea desluşiri. în schimb strigă după recenzor: nu sunt român, n’am nevoe de şcoală, dacă vrei să afli ceva du-te la Bucureşti ! Ce să mai faci?! Deci la Bu­­cureşi, probabil la „Misiunea U. Fr.“, la consulat­ori la Ministe­rul Instrucţiunii, poţi afla: nu­mele părinţilor, copilului şi data naşterii lui...! Pleacă, recenzorule la Bucu­reşti, ca să poţi preciza datele locuitorilor din Braşov ! Oricum ar fi, fapt­ul n’ar avea nici-o importanţă dacă s’ar pe­trece cu cineva din oamenii noştri mai lipsiţi de cultură şi civilizaţie decât cei Apus. Dar e vorba de o franţuzoaice, soţie de profesor şi încă făcând parte din „M.­­ Fr.“! Ce serviciu se face în felul acesta naţiunii franceze? Dar statului nostru căre i plăteşte fără sgârcenie ?! Cât ne doare pe noi, cari vedem în orice a­­pusean şi mai ales Francez ceva superior şi demn de imitat. Pământul ţării acesteia bla­goslovite de Dumnezeu cu un popor primitor, care e dornic de progres şi civilizaţie şi se închină înaintea oricărui repre­zentant al Apusului, ar trebui altfel răsplătit nu prin sfidarea legilor ţării î­n Asia, cu atât mai mult astăzi, când atâtea şcoli se desfiinţează sau se modifică, lăsând pe dru­muri mulţime de cetățeni tineri titraji , când unii cu drepturi câş­tigate în învăţământ, vor fi even­tual trecuţi în „cadrul disponi­bil", ei cari — sunt singur — ar face multă ispravă prin avân­tul tineresc, dragostea de neam şi ţară, fiind gata a se supune fără şovăire, legilor ţării. Chiar când acestea tac în carne vie Cu prilejul aniversării a treia a ur­cării pe Tron a Suveranului, M-Sa Re-­­ gele a semnat următorul decret de­­ graţieri şi reduceri de pedepse : Art. I. — Acordăm gra­ţia şi reducerea pedepselor celor prevăzuţi în articolele următoare, condamnaţi de instanţele penale, civile sau militare, ordinare sau extra­ordinare, prin hotărîri ră­mase definitive la data pu­blicării acestui decret. Art. II. — Iertăm pe cei condamnaţi la pedeapsa a­­mendei, dacă această pe­deapsă nu depăşeşte suma de 1.000 lei inclusiv. Iertăm pe cei condamnaţi la pedeapsa amendei, pen­tru infracţiuni la art. 60— 62—70 inclusiv şi 72 din codul silvic, chiar dacă a­­ceste amenzi depăşesc suma de 1000 lei. Iertăm pe cei condam­naţi o pedeapsă privativă de libertate de maximum 15 zile inclusiv. Art. III. — Reducem cum ur­mează pedepsele privative de libertate: 1. la jumătate pedeap­sa celor condamnați dela 15 zile exclusiv până la trei luni inclu­siv ; 2. la 1/4 celor condamnați dela trei luni exclusiv până la trei ani inclusiv. Art. IV. — Reducem la două treimi pedeapsa amendei dela 1.000 lei exclusiv până la 50.000 lei inclusiv. Art. V. —• Invalizii de război precum și cei cari la data să­vârșirii faptului, pentru care au fost condamnaji, aveau cel mult 18 ani împliniți, intrând în pre­vederile art. 1, le acordăm gra­tia sau reducerea pedepselor precum urmează : 1. Iertăm­ pe cei condamnați la o pedeapsă privativă de li­bertate de maximum una lună inclusiv precum şi pe cei con­damnaţi la amendă, dacă această pedepsă nu depăşeşte suma de 10.000 lei inclusiv ; 2. Reducem la jumătate pe­deapsa celor condamnaji la o pedeapsă privativă de libertate de la una lună exclusiv la ş­ase luni­­inclusiv precum şi pedeapsa, celor condamnați la amendă de­pășind suma de lei 10.000— 20.000 lei inclusiv. Art. VI. — Pentru calculul re­ducerii de pedeapsă sau pentru beneficiul iertării acordată, se va avea în vedere pedeapsa ce mai are de efectuat. Art. VII. — Nu beneficiază de măsurile de clemență acordate prin acest decret: 1. Cei cari au beneficiat de reducerea de pedepse acordată prin decretele anterioare ; 2. Cei condamnaţi pentru ur­mătoarele fapte : înaltă trădare, spionaj, crime şi delicte contra siguranţei interioare a Statului, revoltă, insubordonare şi rebe­liune prevăzute de art. 210—218 în propriul lor corp, cum este cazul cu aplicarea curbelor de sacrificiu, de cari mi se pare membrii „M. U. Fr.“ nici habar n’au. Propagandă pentru iubirea na­ţiunii franceze vom face cu mai mult efect, noi, cei îndrăgostiţi de ea. La tot cazul mai multă decât astfel de elemente, pe care nu voim să le confundăm cu ceea­­ce am fost obicinuiţi să vedem şi să stimăm în Franţa. Un recenzor, din C. I. M. dezertare, infrac­ţiuni la legea pentru reprimarea unor noui infracjiuni contra li­niştei publice, tâlhărie, incendii sustracjiuni sau delapidare de bani publici sau privati, fals în acte publice şi în materie de administrare, înşelăciune simplă şi calificată, mită, trafic de inf­­luenţă, bancrută frauduloasă, in­fracţiuni la legea pentru repri­marea fraudelor în prepararea şi comerţul băuturilor alcoolice (No. 111 din 1927), la legea a­­supra producerii şi desfacerii spirtului şi băuturilor alcoolice (No. 173 din 1930), la legea mo­nopolului băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie (No. 108 din 1932) la legea vămilor, orice infracţiuni cari au carac­ter de speculă, contravenţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 305 din legea sanitară şi de o­­crotire publicată în „Monitorul Oficial" No. 96 din 27 Aprilie 1953, recidiviştii în materie de crime, delictele electorale, al­tele decât cele prevăzute de art. 69 din această lege, precum şi condamnările la amendă pentru infracţiunile prevăzute de legea pentru administrarea şi exploa­tarea monopolurilor Statului. 3. Exploatatorii de păduri, elfii decât proprietarii, condamnați pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 şi b1 din codul silvic. Art. VIII. - Preşedintele Con­siliului de miniştri şi miniştri se­cretari de Stat la departamen­tele Justiţiei şi Apărării Naţio­nale sunt însărcinaţi cu aduce­rea la îndeplinire a acestui de­cret. Constatări dureroase. Din peripeţiile recensământului şcolar la Braşov De ziua de 8 Iunie, Graţieri şi reduceri de pedepse ! GAZETA TRANSILVANIEI „Carmen" la Braşov Aflăm cu multă bucurie că reputata societate corală „Carmen" din Bucureşti va da la Braşov un mare con­cert în 1 Iulie a. c. ora 9 seara în sala „Astra“. Societatea „Carmen“* a fost înfiinţată în anul 1901 de regretatul maestru D. G. Chiriac şi este astăzi cel mai mare cor mixt al ţării pus sub conducerea maes­trului E. Chirescu. La acest concert îşi vor da concursul distinşii mem­brii ai operei române: d-na E. Costinescu (soprană), d-1 Gh. Folescu (bas) şi M. Va­­siliu (tenor). Bilete la librăriile „Cartea Romanească" şi „ Minerva44. In unii viitori vom aduce amănunte. filobol distruge meSin­e $i ouăle §©s»! Ilepr. și depozit „Pharmag11 Drog. engros Braşov. 271 2—10 Serbarea Restauraţiei la Braşov Alaltăeri Joi, în ziua de 8 iu­nie a avut loc aniversarea ur- j cării pe tron a M. Sale Regelui.­­ Serbarea s-a desfăşurat cu un­­ fast deosebit. La ora 9 s a ce­­­­lebrat în biserica din Cetate un Te-Deum de către protopopul Dr. Iosif Blaga, asistat de prof. militar Lct.­Col. Ilie Hociotă şi ceilalţi Dn. preoţi din oraş. Prof. Blaga a rostit cuvântarea oca-­­ zională.­­ După serviciul divin societă-­­­ţile sportive şi echipele spor­tive militare au făcut în piaţă de­filarea în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Cătră ora 11, d-l General Florescu comand. Corpului, a­­sistat de autorităţi a primit pe bulev. Ferdinand echipele mili­tare, cari cu făclii aprinse por­nind de la Cimitirul Eroilor în amintirea acestora le-au edus în fugă pe­ o distanţă de 5 km., ur­cuş şi coborâş. S-a distins echipa Bat. 2 VM. După masă s-a continuat con­­­­cursul de sport pe terenul spor­tiv de sub Tâmpa, iar seara la­­ ora 8 Primarul Municipiului a­­ distribuit premiile la faţa locu­lui, în prezenţa d-lui Gen. Flo­rescu, a autorităţilor şi a unui public foarte numeros. Seara oraşul fiind luminat a avut loc o retragere cu torţe, în sunetele muzicilor militare. Cupa oraşului Braşov a fost decernată echipei batalionului 2 V. M. iar plachetele echipelor sportive „Olimpia" şi Muncitorii. Pe frumosul stadion din faţa liceului „A. Şaguna" a avut loc după amiazi o foarte reuşită de­monstraţie de educaţie fizică a elevilor liceului sub conduce­rea d-lui profesor de educaţie fizică Victor Moşoiu în prezenţa corpului didactic şi a unui nu­meros public. A fost un fel de examen de gimnastică de fine de an cum se obicinuia în tre­cut. Foarte reuşite şi mult aplau­date au fost exerciţiile la dife­ritele aparate, săriturile, alergă­rile, exerciţiile libere şi arunca­rea săgeţilor, a discului şi a greutăţilor. Frumoasa serbare s a încheiat cu dansuri naţionale. In tot tim­pul a cântat muzica militară. Păcat, că în urma serbării sportive, care a avut loc în ace­laşi timp pe stadionul de sub Tâmpa, mulţi n-au putut asista la această reuşită serbare a ele­vilor liceului nostru, care face toată onoarea executanţilor şi conducâto-rului lor. Nr. 45-4955 r * Şcolare Examenul de admitere în ci­­l­a secundară se va ţine la li­ceul de stat „Dr. Ioan Meşotă“ din Braşov în ziua de 20 iunie a. c. ora 8 a. m. înscrierile se fac la cancelaria direcţiunii până în ajunul examenului. In clădirea liceului, care se află aşezat într-o poziţie pito­rească, se află Internatul şcoa­­lei amenajat pentru a satisface toate cerinţele igienice, unde se primesc elevi solvenţi cu toată întreţinerea, care nu costă mai mult decât o gazdă, îngrijire se­rioasă, meditaţii şi supraveghere atentă, condiţiuni de plată avan­tajoase. Informaţiuni şi prospecte la cerere. „­­ Din judeţul şi Refacerea Se cunoaşte halul nemaipo­menit în care se găseşte drumul din Săcele, care trece prin co­munele Baciu, Turcheş, Cernat şi Satulung. Pentru a se pune odată capăt acestei situaţiuni deplorabile, delegaţia perma­nentă a judeţului Braşov a ho­tărât începerea lucrărilor pentru refacerea acestui drum. Cele patru comune s’au angajat să contribuie cu piatra necesară pentru umplătura drumului într’o cantitate de aproximativ 8000 metri cubi, iar judeţul a votat o sumă de 1 milion lei pentru cumpărarea maşinilor de lipsă şi anume a unui compresor şi a unui scarificator. Lucrările încep îndată şi vor dura vreo 8 săptămâni. «» S’a hotărât repararea drumului Predeal—Râşnov, care s’a cla­sificat de drum judeţean. » S’a început deasemenea mă­surătoarea şi trasarea drumului Moecîul de jos—Peştera, traseul drumului Şirnea fiind deja ter­minat.* S’a hotărat măsurătoarea şi traseul drumului dintre Şirnea— Măgura şi Zârneşti. Toate aceste lucrări sunt de o deosebită importanţă pentru locuitorii comunelor de mai sus şi arată deosebitul interes al d-lui prefect şi al conducerii ju­deţului faţă de populaţia aces­tor comune. Alte gospodării model ţărăneşti Delegaţia judeţului nostru a votat o sumă de 400 mii lei pen­tru continuarea acţiunei înce­pută anul trecut privitoare la în-­­ fiinţarea de alte gospodării mo-­­­del ţărăneşti. Din suma votată­­ se vor cumpăra 220—240 scroafe oraşul Braşov * 5 drumurilor, de rasă, cari vor fi distribuite în mod gratuit unui număr de gos­podari harnici din mai multe co­mune cu populaţie românească din judeţ. In scopul acesta d-l prefect Gh. Cuteanu şi preşedintele Ca­merei de agricultură au vizitat săptămâna aceasta, cu tot timpul nefavorabil, mai multe comune, făcând cu acest prilej şi dife­rite inspecţii de ordin adminis­trativ. Chestia taurilor. Unele sate din judeţ au înce­put să ceară din nou lăsarea taurilor comunali în ciurda, deşi aceasta e oprită prin lege şi nu e nici în interesul binepriceput al proprietarilor de vaci din punct de vedere al îmbunătă­ţirii rasei. Cu toată această oprelişte s’a întâmplat cazul în comuna Bod, unde fără nici o aprobare din partea comunei şi a prefecturei s’a lăsat în ciurdă cel mai bun taur, care, nenorocindu-se­ a tre­buit să fie tăiat pricinuindu-se o pagubă de 10 000 lei comunei. Ancheta e în curs şi cei vino­vaţi vor fi daţi în judecată. Iată un caz, care trebuie să pună pe gânduri pe fugarii noştri şi să­­ ferească de astfel de abuzuri. împrumutul oraşului a fost semnat. Eri a fost semnat la Bucu­reşti de către d-l primar al Municipiului Braşov Dr. Cor­nel Voicu împrumutul de 35 milioane lei pentru construi­rea noului abator şi pentru alte lucrări edilitare, împru­mut obţinut prin votul parla­mentului de la Casa de eco­nomii şi cecuri poştale. ► G­ig­ă d *­ta­m cu poziţie frumoasă şi pomi fructifieri, în extindere de circa două jugăre este de vânzare. Informaţiuni la G. Furnică, Pe Coastă No. 1. 2—4

Next