Gazeta Transilvaniei, 1936 (Anul 99, nr. 1-101)
1936-06-11 / nr. 45
igtan 2 nici o clipă, ea n’a vrut să fie apresiza. E rar in istoria omenirii sS se vadă o puternică grupare de state atât de păci* fice; întemeindu-s! activitatea pe aceste principi?, cele trei stata ale Micii înțelegeri vor fi in măsura, sunt convins, să dezvolte și să lărgească încă acti* vitatea acestei alianţe, care ne-a dat dovezi, — şi aceasta nu numai în interesul lor propriu, dar şi în interes general. Ori care ar fi cursul evenimentelor viitoare, organismul Micii înţelegeri va şti să le facă faţă în felul pe care îl comandă interesele ţărilor noastre. Discursul Preşedintelui Beneş. Intr’un discurs mai lung, Excelenţa Sa Preşedintele Republicei cehoslovace, Dr Eduard Beneş, care dela întemeierea Micei înţelegeri a reprezentat Cehoslovacia în calitate de ministru de externe, a făcut un succint istoric al frământărilor şi realizător Micei înţelegeri a rolului ei imposant în colaborare cu înţelegerea Balcanică, pentru consolidarea echilibrului şi a păcii în Europa Centrală, a directivelor Micii Înţelegeri şi a raporturilor de sinceră prietenie şi colaborare cu România şi Iugoslavia. Desprindem din aceste importante declaraţii politice ale Şefului statului arhoslovac următoarele constatări: „Azi am venit la Bucureşti ca să gfrez pe Maiestatea Voastră întâia oară, în funcţia mea preşerdinţială. Şi am marea cinste şi adânca bucurie să văd ca această vizită coincide cu sosirea A. S. Regale Prinţul Paul, Regent al Iugoslaviei, căci Maiestatea Voastră a avut ideia minimală şi de toate punctele de vedere, pliră de înţeles, să reunească pe cei trei şefi de stat ai tarilor Micii înţelegeri la Bucureşti, într’un moment memorabil şi imortant pentru Maiestatea Voastră şi pentru România şi în aceleş timp într’un moment al politicii internaţionale, care va putea însemna o răspântie a politicei europene, dacă nu mondiale. „Este întâia reuniune a şefilor de stat ai celor trei ţări ale noastre. Este o dată importantă în istoria politica a grupului nostru. E de un mare simbol o mare mantifestare, este afirmarea unei idei, a unui sistem şi a unei mari concepţii politice, care are o valoare general europeană; este în fine atamaţia unei mari nădejii pentru viitorul devenit certitudine a unei conştiinţe de mare forța morală şi materială a celor trei țări ale noastre, reunite, a unei mari misiuni politice, economice, culturale, pacifice şi constructivă de care cele trei națiuni ale noastre eu de acum deplină conştiinţă. De aceea salut cu bucurie ideia Majestăţii Voastre ca cei trei şefi de stat ai Micii Inţelegeri, asistaţi de miniştrii lor, să se întrunească odată pe an, ca o manifestare vizibilă şi regulată a vrejii organismului nostru politic comun. ____ „Lucrând în colaborare strânsă cu grupul Micei înţelegeri, este temelia consolidării, a echilibrului şi a păcei în Europa Centrală. 1* „Nu este deci numai un interes egosel celor trei ţări aie noastre, pe care II apărăm, minciune în grupul nostru, — este o funcţie şi un rol de pace, pe care II îndeplinim în fața Europe.1. Ataşaţi alianţelor şi prieteniilor noastre, noi nădăjduim să putem îndeplini cu succes această misiune europeană .Aş dori ca aceste cuvinte să fie auzite de aici, de la Bucureşti, în hale capitalele Europei. „Mica înţelegere este cheie de boltă a structurii Europei Centrele şi a păcii europene, o coloana rară pe care edificiul european s-ar nărui în mijlocul unui conflict, ele cărui consecinţe or fi de necalculat. Nu vreau să se vadă prea multă ambiţie dau un ascuţiş împotriva cuiva, mai ales nu împotriva vecinilor noştri. Eu exprim pur şi simplu adânca mea convingere politică şi lămuresc o doctrină, care durează de 16 ani, care a dat probe şi care este doctrina politică a unei comunităţi internaţionale, cea mai solidă, cea mai trainică şi ceamai unită în Europa de după război „E ciudat că cei care ni se opun, îşi interzic să înţeleagă, e ciudat că şi întemeiază in zadar speranţele pe aşa zisele diferenţe ale vederilor noastre. Fie mi îngăduit să spun încă odată, că nu există deosebiri de vederi între noi, aşa precum Maiestatea Voastră şi Alteţa Sa Regală au subliniat o atât de just. [Un omagiu de încheiere Preşedintele Dr. Beneş a adus în cuvinte impresionante un omagiu sincer şi adânc Regelui şiSfii româneşti: „Am văzut la lucru — a spus preşedintele Beneş — pe Marele Suveran, care era Tatăl Vostru, am avut marea cinste să urmăresc de ani de zile minunata muncă a Majestăţii Voastre, pentru poporul Său şi să discut regulat cu Eu afacerile politice generale şi chestiunile Sâmbăta, la ora 10, a sosit în gara Mogoşoaia din Bucureşti trenul special, care aducea pe preşedintele republicei cehoslovace. Primirea, după care d-l Beneş a fost condus la Paiet, de către M. S. Regale Carol 11 lea, a fost plină de entuziasm. După o oră a avut loc primirea, cu aceeaşi însufleţire, a A. S. R. Pricipelui Regent Paul al Iugoslaviei, care de asemenea a fost condus la Palat cu întreaga suită. Pe tot parcursul drumului înalţii oaspeţi au fost călduros ovaţionaţi de mulţimea, care se massase pe trotuare şi la intersecţiile trotuarelor. La ora 12 a început grandioasa paradă şi defilarea strălucită a trupelor în Pieța Palatului Regal, iar după defilare Suveranul, Înalţii oaspeţi, Marele Voevod, A. S. Principele Nicolae, membrii guvernului şi ceilalţi demnitari, cari se aflau în tribuna regală, au trecut în palat, în ovaţiile publicului. La ora 1 şi jumătate a avut loc dejunul de gală la Palat, la care au participat M. S. Regele Carol II, M. S. Regina Maria, M. S. Marele Voevod de Alba- Iulia, E . Eduard Beneş preşedintele Republicei Cehoslovace, A. S. R. Principele Regent Paul al Iugoslaviei, A. S R. Principesa Elisabeta, A. S. R. Principele Nicolae, dr Gh. Tătărescu, L P. S. Sa Patriarhul Miron, d-nii: Kamil Krefta ministrul afacerilor străine al Cehoslovaciei şi dr. Mehmed Spaho, ministrul iugoslav al comunicaţiilor, precum şi alţi membri ai corpului i diplomatic şi militar. Cu acest prilej au fost rostite de către şefii celor trei state ale Micei înţelegeri, Importantele discursuri, pe care le publicăm în altă parte a ziarului. Seara a avut loc în sala Tronului de la Palatul din Calea Victoriei un concert de gală, dat în onoarea Şefilor de stat şi ai misiunilor cari i-au însoţit. Consfătuirile Şefilor de stat. La ora 4 şi 30 a început la Palat consfătuirea Şefilor celor trei state ale Micii înţelegeri, luând parte şi diii: Gh. Tată comune celor trei ţări ale noastre, înţelegerea Voastră, ajutorul Vostru, inteligenta Voastră luminată ne-a ajutat întotdeauna foarte mult la continuarea acestei politici, căreia îi datorăm atâtea succese spre folosul ţărilor noastre. Permiteti-mi, Sire, să vă exprim adânca mea gratitudine. Minunata Voastră țară, admirabila Voastră naţiune a făcut uriaşe progrese în aceste două decade. Ea este una din acele, a căror prietenie va fi întotdeauna, pentru naţiunea cehoslovacă, o cinste de nepresurt. Ea va fi din belşug întoarsă naţiunii Voastre de cătră întreaga mea ţară, cu o fidelitate constantă, încrezătoare, frăţească şi pururi neclintită şi îmi permit să repet în acelaş timp acelaş omagiu aliatei noastre iugoslave, victorioasa şi eroica najiune, a cărei energie şi vigoare nu s’a lăsat niciodată surprinsă şi care a urmat orarele exemplu al Regelui său erou, Alixandru Unificatorul, a cărui moştenire este apărată cu atâta vitejie şi cu atâta prudenţă, înţelegere şi inteligenţă de către Alteţa Sa Regală, Prinţul Regent Paul. Fie mai permis încă să mulţumesc sincer Majestăţii Voastre pentru primirea, pe care a binevoit să ne-o facă la Bucureşti şî pentru toata prietenia şi simpatiile pe care poporul român le a arătat în timpul călătoriei prin frumoasa dv. ţară, voind prin aceasta să cinstească taramea, şi întreaga naţiune cehoslovacă. rescu prim mlaistru, N. Titulescu ministru de externe şî Krafta, ministrul de externe al Iugoslaviei. Au fost examinate toate problemele la ordinea zilei, cam azi formează preocuparea generală. A doua zi, Duminecă, au fost continuate, la Scrovişte, conversaţiunile între cei trei Şpfe de State. Asupra decursului acestor importante consfătuiri a fost dat următorul comunicat: „Duminecă 7 Iunie a avut loc la Scroviştea o a doua conferinţă, care a durat patru ore, între M. S. Regele, E. S. preşedintele Republicei Cehoslovace d-l Eduard Beneş şi A. S. R. Principele Regent Paul, la care au participat d-l primministru Gh. Tâtărescu, d-l ministru al afacerilor străine, N. Titulescu şi dl K. Krofta, ministrul afacerilor străine al Cehoslovaciei „Toate problemele la ordinea zilei au fost examinate. S’a constatat că asupra tuturor există cea mai perfectă identitate de vederi şi în consecinţă s’a stabilit o complectă comunitate de acţiune*. Este de subliniat că timp de patru ore cei trei Şefi de State, in prezenţa miniştrilor de externe, au stabilit o politică identică şi comună, o unitate de acţiune în toate problemele ce interesează Mica înţelegere. Serbarea Restauraţiei. Luni au avut loc tradiţionalele serbări ale Restauraţiei. A şaptea aniversare a Restauraţiei şi Zia Tineretului. La Şosea. Lume multă din toate unghiurile ţării. Tribunele gem de greutatea mult mitor. In sunetele imnului naţional apare cortegiul regal, împreună cu înalţii oaspeţi Urale nesfârşite, începe serviciul divin, oficiat de un sobor de arhierei şi preoţi, în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul Miron. M. S. Regele şi întreaga asistentă ascultă sfânta slujbă în genunchi. Sunt peste 20.000 străjeri, cercetaşi şi premineri, ceri împreună cu marea asistentă ascultă, cuvântarea rostită de Suveran, după terminarea serviciuCurentul înviorător al redeş- teptării naţionalismului este în plină desfâşurare şi creştere pe întreg cuprinsul ţarii La oraşe , ca şi la sate cărturari şi ţărani se ridica ca un singur om în contra otrăvii pe care presa dorită a ţarii caută să o toarnealnic în sufletele româneşti ca să te abată de la calea iubirii de neam şî de ţară şi ca să te ţină în amorţire — stare egală cu o moarte premeditată. Pretutindeni răsună goarna redeşteptării naţionale, cărturari şi ţărani. Români de sânge, venerabili generali, cf ţeri şi grade inferioare se înşiră în această istorică horă a unirii şi redeşteptării naţionale, protestând în întruniri publice, prin gazete şi prin arderea ziarelor jidovite în contra celor cari încearcă să ne sufoce conştiinţa naţională. Astăzi înregistrăm cu multă satisfacţie glasul chemător la vieţă românească al căpeteniei Bisericei ort. româneşti a I P. S. Patriarhului Dr. Miron Cristea. La adunarea generală de Duminecă a Ligii Antirevizioniste, I P. S. Patriarhul a rostit o impresionantă cuvântare, in care, după ce arată pericolul cu care ne ameninţă duşmanii din afară, semnalează pericolul şi mai mare, cere ne ameninţă din partea duşmanilor interni, care, după părerea I. P. Sale, este mult mai îngrijorător decât suliţele de dincolo de hotarele ţării: „De calul Troil mai cu greu te poţi apăra, fiindcă nu duce o luptă deschisă, ci o luptă de şobolan. In această situaţie, plina de îngrijorare, care este prima noastră îndatorire ? Concluzia o puteţi trage dv. cu toţii . Este ca fiecare român, din cei 14 milioane, să te conştent şi iignerd, ca la noi în ţară, oricine vrea să respire aer românesc şi să mănânce pâinea ţării noastre, să fie român (aplauze puternice), să fie român „la locul său, care să se identifice la bine, dar mai ales la rău, cu aspiraţiile acestui neam, ospitalier ca niciunul altul. Dar ospitalitatea noastră nu trebue să treacă în slăbiciune naţională. Mai ales în posturile de încredere, pe care o ţară trebue să le aibă de sus şi până jos, să fie oameni probaţi, oameni cari au în ei sânge românesc. Trebue să spuneţi ca mine, Părinţii voştri şi strămoşii voştri, vitejii şi eroii, mucenicii neamului, — nu numai cei 800.000 mucenici mai proaspeţi şi mai noui, ci toţi mucenicii neamului, a căror jertfă a adus puternica noastră ţară românească, — se mişcă în mormintele lor şi ne poruncesc nouă să fim vrednici de jetîa pe care au fâcut-o. Deci, nu numai şcoala românească, de sus până jos, ci tot suflatul şi tot natal românesc — cum spun bănăţenii — să fie aici, să lucreze pentru unificarea unei puternice conştienţe naţionale. Prima noastră îndatorire de Ligă Antirevizionistă trebue să se îndrepte deci într’acolo, ca viara noastră nimeni sâ nu îndrăsnească să învenineze sufletul neamului românesc. (Aplauze prelungite). Când această conştiinţă vigilentă şi trează vafi solidară şi unitară, atunci nimeni nu ne poate birui. Căci biruinţa luptelor nu stă în vârful suliţelor celor combatanţi, ci în sufletele celor cari se luptă. Să cretăm suflet, săintensificăm, să-l ridicăm la maximul termometrului nostru patrioic şi în acest suflet, în această atmosferă, să nu mai îndrăsnească nimeni, — ceea ce îndrăsnesc unii — de a ne ataca bărbaţii, a căror activitate ne este scumpă (aplauze). Serbările de la Bucureşti ! I. P. Sa Patriarhul despre Imperativul solidarităţii naţionale GAZETA TRANSILVANIEI lui religios. Cuvintele regale sunt acoperite de aplauze, începe programul. Şi în timp ce lumea admira entuziasmată producţiile tineretului, sinistrul aruncă şuerul durerii în atmosfera de frumoasă şi înălţătoare serbătoare. O tribună se prăbuşeşte şi în dărâmăturile ei nenorocirea cuprinde locul entuziasmului şi fericirii. Moment înspăimântător. Toji aleargă spre locul nenorocirii. Ragele alăturea de soldaţi ajută la prestarea primelor ajutoare, îndepărtând scânduri şi scoţând nenorociţi de sub ele. Durere, vaere, ambulanţe.. ... Adânc mişcat de nenorocirea căzută ca un trăznet, Suveranul se reîntoarce la tribuna regală şi, după o întrerupere de trei sferturi de ora, programul reîncepe în parte, făcându se numai defilarea tineretului, care s-a terminat la orele 12 şi jumătate, când M. S. Regele şi Inalții oaspeți au părăsit Stadionul în uralele mulţime. In semn de doliu in urma nenorocirei petrecute, programul de Luni seara al serbărilor a fost contramandat. De asemeni, în semn de doliu pentru tragicul accident, la solemnităţle de lansare a vaporului „Carol II“, cari au avut loceri la Turnu Severin, şi unde a participat şi Suveranul cu înalţii oaspeţi, nu s au mai ţinut discursuri şi muzicile nu au cântat. Nr 45—1936 Dela Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi jud Braşov, la ziua de 14 Iunie 1936 ora 9 dimineaţa, s’a convocat adunarea general ordinară a învăţătorilor braşoveni, care se va ţine în sala Camerii de Comerţ. In ordinea de zi sunt prevăzute, pe lângă punctele statutare şi chestiuni profesionale. Tot pentru această dată se stabilise să se facă şi sărbătorirea, aşa cum se cuvine, a învăţătorilor cari au ieşit la pensie, în ultimul timp. Cum în această zi vor fi examene la toate şcoalele din judeţ şi ca atare mulţi colegi vor fi împiedecaţi să ia parte la aceasta sărbătorire, conducerea Asociaţiei a hotărât să se ţină adunarea generală la data fixată mai sus, scoţându-se din ordinea de zi sărbătorirea pensionarilor, care se va face la o dată ce se va fixa de acord cu autorităţle şcolare. S’a intervenit şi se va stărui ca aceşti învăţători pensionari, ce-au sacrificat întreaga viaţă pe catedră, să fie decoraţi. Nădăjduim ca aceasta să se facă odată cu sărbătorirea. Preşedinte, Damaschin Cafavei Togal, un adevărat amic al casei ! Cu multă plăcere vă certific, că în farmacia mea de casă nu mi lipseşte niciodată Togal ul. Eu însumi întrebuinţez Togal-ul la migrenă, soţul meu contra durerilor reumatice, şi de când cunoaştem Togal-ul nu mai întrebuinţăm alt medicament. Togal-ul ne-a devenit un sincer prieten de casă, care ar trebui să nu lipsească din nici o gospodărie. G. Borghidai, Timișoara.