Gazeta Transilvaniei, 1939 (Anul 102, nr. 1-99)

1939-06-11 / nr. 44

Deschiderea Corpurilor Legiuitoare Cu solemnitatea obicinuită s-a făcut Miercuri deschiderea Corpurilor Legiuitoare. După oficierea Te-Deum-ului la Patriarhie, pe la ora 12, Maiestatea Sa Regele şi Marele Voevod şi-au făcut apariţia pe tribuna din sala Adunării deputaţilor, salutaţi fiind de senatori 9*­ deputat­ cu salutul roman. Manifestaţia de simpatie pentru Suveran durează câteva minute. M. S Regele citeşte apoi Mesajul, des întrerupt de aplau­zele puternice ale senatorilor şi deputaţilor. In aceeaşi şedinţă a fost luat şi jurământul de credinţă parlamentarilor, după care s-a ridicat şedinţa. Mesajul Troului. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, înainte de a începe o muncă nouă, închinată unităţii, puterea şi propăşirii patriei noastre ro­mâneşti, vă rog să uniţi gându­rile Domniilor-Voastre cu ale Mele intru amintirea Reginei Maria, al cărei doliu l-am pur­tat cu toţii în anul acesta in sufletele noastre. Nu vom uita străjuirea far­mecului Ei, nici flacăra dragos­tei Ei de ţară, nici vitejia de care a dat dovadă în zile grele şi glorioase. Desăvârşind opera celor doi mari Regi, Regina Maria a strâns şi mai puternic legătu­rile atât de adânci şi de vii care unesc Dinastia de ţară­­ nepieritoare li va fi aminti­rea. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Cu deosebită mulţumire mă aflu astăzi în mijlocul repre­zentanţei naţionale, întrunită in primul parlament ales după pre­vederile nouei Constituţiuni. Adunările legiuitoare actuale sunt totdeodată reunite sub sem­nul renaşterii şi concordiei na­ţionale. încă din clipa din care am urcat treptele Tronului, nu am încetat a face stăruitoare ape­luri la unirea tuturor forţelor vii ale ţării, pentru o muncă rodnică şi patriotică. Şi, deşi multă vrem­e alte in­terese au precumpănit, întâr­ziind opera de consolidare a Statului, şi primejduind însăşi existenţa lui, prin frământări şi discordii, totuşi în ceasul suprem, poporul Meu şi a re­găsit liniştea salvatoare. Intervenind la 10 Februarie 1938 cu gândul curat şi cu conştiinţa că împlinesc un Co­mandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam şi moş­tenirea sfântă a făuritorilor României Mari, am dat Ţării Mele o nouă Constituţiune. Prin acest nou aşezământ s’a proclamat hotărît întâietatea Naţionalităţii române ; s'au sta­tornicit şi lămurit mai bine datoriile şi drepturile cetăţeni­lor ; s’a descătuşat viaţa publi­că de interesele strâmte de partid aşezând-o pe terenul a­­devărateior nevoi ale obştei româneşti ; s’a asigurat o mai dreaptă şi firească reprezentare In Parlament a agricultorilor, muncitorilor, intelectualilor şi a celorlalţi factori producători ; s’a aşezat astfel o bază morală mai temeinică pentru viaţa de Stat. Cu deosebită mulţumire su­fletească am putut vedea că nouile orânduiri ce am dat au găsit un mare răsunet şi o în­sufleţită primire în mijlocul po­porului Meu. Astfel cu prilejul Plebiscitu­lui din anul trecut, 99 la sută din cei îndreptăţiţi a se rosti, au votat pentru noua Constitu­ţiune. Aceeaşi însufleţire am văzut, reînnoindu-se după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Iar participarea în ultimile alegeri, cea mai însemnată din câte au existat în trecut cu prilejul consultărilor populare, a venit să arate pentru a treia oară, adânca prefacere ce s’a împlinit în sufletul Naţiunii, mulţumirea ei şi definitiva a­­lipire la nouile orânduiri. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, I­­n răstimpul de un an şi ju­­­­mătate în care Parlamentul nu­­ a putut fi întrunit, Guvernul Meu a avut să facă faţă unor numeroase şi grele probleme. Astfel mai întâi, el a trebuit , să restabilească ordinea internă, adânc tulburată prin frământă­rile din trecut şi să restabilea­scă ideea de autoritate în Stat, mult slăbită din aceleaşi cauze. Printr-o acţiune energică şi stă­ruitoare, această operă a fost realizată. Liniştea deplină şi uniunea sufletească ce domneşte astăzi în ţară a dat putinţa desvoltării unei munci produc­tive şi întărirea rezistenţei îm­potriva oricăror primejdii. De asemenea Guvernul Meu a avut să statornicească refor­mele organice ce decurgeau din noua orânduire constituţională. O nouă legiuire administrativă a realizat descentralizarea de atâta vreme aşteptată şi a pus la îndemâna iniţiativelor locale resursele necesare unei activi­tăţi constructive. Această operă va fi în curând desăvârşită prin instituirea organelor elective cerute de lege. A urmat apoi reorg­anizarea magistraturii şi reforma învă­ţământului care a primit o în­drumare nouă, corespunzătoare nevoilor actuale. Un nou statut al muncii a putut da soluţiuni unor­­însem­nate probleme sociale. In acelaşi timp s’a întreprins o largă acţiune constructivă prin modernizarea unei întinse reţele de drumuri, prin coas­­tta­tea unui însemnat număr de silozuri şi printr’o intensă acţiune de asistenţă socială şi sanitară a populaţiunii. Finanţele ţârii s’au bucurat de o grijă deosebită. Cu toate nevoile excepţionale­­cărora a avut să facă faţă, bugetul a ră­mas perfect echilibrat şi mo­neda naţională apărată. Armata ţării a continuat să formeze obiectul atenţiunii de căpetenie a Guvernului Meu. Corpii ofiţerilor şi subofiţeri­lor şi-a văzut situaţia materială îmbunătăţită, atât prin adausuri la solde, cât şi prin aşezarea Casei de asigurări a oştirii pe baze noui şi mai folositoare. Instrucţiunea şi hrana trupei au găsit o solicitudine specială. Dotarea oştirii a înregistrat pro­grese sensibile. Infanteria a fost înzestrată cu armament nou şi variat; artileria a dobândit ma­terial modern; aviaţia a primit un imbold pe care nu la cu­noscut până acum. Comenzile de material în ţară şi străină­tate au fost sporite şi efectua­rea lor urmărită de aproape. Industria de armament Internă a fost stimulată şi lucrează as­tăzi in plin randament asigu­rând potenţialul de războiu al ţării. Toate aceste activităţi au dat ţârii sentimentul unei depline siguranţe care s’a învederat pe de o parte, prin elanul admira­bil cu care s’a răspuns la che­marea sub arme, iar pe de altă parte prin înălţătorul spirit de jertfă pe care, dela cel mai a­­vut până la cel mai umil, l-au dovedit cetăţenii în subscrip­ţiile spontane pentru înzestra­rea armatei. De asemenea Guvernul Meu a căutat să întărească liniştea internă şi ideea de Stat prin examinarea cu deosebită înţe­legere a nevoilor minorităţilor etnice conlocuitoare. Printr’o legiuire specială s’a statornicit posibilitatea de liberă desvol­­tare economică, culturală şi spirituală a acestor minorităţi în cadrul Statului român şi cu deplinul respect al intereselor lui. Măsurile practice de înde­plinire a acestor nevoi sunt în curs de aplicare şi Guvernul Meu le va urmări cu toată sin­ceritatea. In fine, Ţara Noastră s’a a­­flat în timpul din urmă în faţa unor grele probleme pe cari le ridicau frământările şi preface­rile internaţionale cari aveau o firească atingere cu interesele noastre. Guvernul Meu a re­prezentat cu acest prilej o po­litică de pace, dar nu o pace cu orice preţ, ci numai cu res­pectul libertăţii, al independen­ţei, al integrităţii şi al demni­tăţii naţionale. Pentru a face să isbutească această politică, Guvernul Meu a chemat sub arme la un moment dat mai multe clase de rezervişti, de­clarând răspicat că înţelege să apere hotarele sfinte cu­­orice­­­rife Cu deosebită mândrie am constatat în aceste împrejurări că poporul Meu şi-a regăsit virtuţile strămoşeşti. In acestea aflăm chezăşia viitorului Pa­triei noastre. Ţara şi-a văzut prestigiul ei sporit de pe urma acestei ati­tudini cumpănită dar demnă. Cu prilejul vizitelor pe care Eu, însoţit de iubitul Meu Fiu, Marele Voevod de Alba-Iulia, le-am făcut de curând in dife­ritele capitale străine, am putut vedea nu numai primirea caldă ce Ni s’a făcut personal şi care Ne-a umplut inima de bucurie, dar şi preţuirea deosebită ce se atribue pretutindeni Româ­niei. Bogăţiile variate ale soiului Nostru, munca productivă a poporului, a deşteptat interesul tuturor. De­sigur toate aceste avuţii sunt rezervate Naţiunii noastre şi misiunii ei istorice, dar ele pot prilejui şi folosi­toare schimburi de mărfuri cu alte State. Acestor fireşti ce­rinţe, au răspuns convenţiile economice pe care Guvernul Meu le-a încheiat în timpul din urmă cu Germania, cu Franţa şi cu Anglia, cu care prilej s-au obţinut credite importante ce vor fi întrebuinţate în cea mai mare parte pentru nevoile a­­­părării naţionale. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Fără a slăbi un moment grija şi veghea sa asupra liniştei in­terne şi a apărării hotarelor, Guvernul Meu va folosi clipele de înseninare pentru a desă­vârşi organizarea politică a Sta­tului şi a da soluţiuni mulţu­mitoare problemelor economice. Astfel se va aduce o lege organică pentru definitiva aşe­zare a corpurilor profesionale, car­ sunt menite să constitue temelia desvoltării politice de mâine. Se va prezenta noul Statut al Funcţionarilor Publici ce va statornici drepturile şi poziţia acestor slujitori ai statului cari în vremurile grele ce am stră­bătut, au depus o muncă pre­ţioasă, ce trebue să le aducă toată solicitudinea scârmuirii. Atenţiunea principală a gu­vernului se va îndrepta însă în viitor asupra nevoilor econo­mice ale poporului Meu. Greutăţile numeroase cărora a trebuit să facem­­faţă, au ce­rut de­sigur şi la noi — ca de altminteri pretutindeni aiurea — sacrificii mari. Ele au fost consimţite cu un patriotic spi­rit de jertfă de către cetăţenii ţării. Cu atât mai mult este ne­cesar astăzi să se cerceteze cu deosebită luare aminte nevoile lor economice. In­deosebi Gu­vernul rsşu va înfăţişa o lege pentru asigurarea rentabilităţi produselor agricole. In fine va trebui să se pro­cedeze la completarea vacanţei ivite In fruntea bisericii orto­doxe creştine prin încetarea din viaţă a Inalt Prea Sfinţiei Sale Patriarhului Miron. Pierderea încercată prin dis­pariţia acestui mare luptător Ardelean, acestui distins băr­bat de Stat şi nobile figuri a bisericii noastre a fost adânc simţită de noi. Ţara întreagă va păstra o a­­mintire recunoscătoare primu­lui Patriarh al României şi Preşedintelui de Consiliu, care a prezidat la marile pro­f­esii ce stau la temelia aşezărilor publice de astăzi. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Sunt încredinţat că veţi da tot sprijinul Guvernului Meu ln opera ce va întreprinde. Acea­sta va fi cu atât mai uşor pen­tru Domniile-Voastre, cu cât liberaţi de preocupările şi am­biţiile politice de odinioară, as­tăzi, când guvernul potrivit nouei Constituţiuni, se alcă­­tueşte în afară de indicaţiile Parlamentului şi rămâne res­ponsabil numai faţă de Suvera­nul Ţării, Domniile-Voastre veţi putea rămâne pe liniile mari şi obiective ale intereselor supe­rioare de Stat. Cercetarea pro­­iec­elor de legi şi contribuţia Domniilor- Voastre legislativă în aceste condiţiuni va fi cu atât mai preţioasă. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Rog ca Cel­­-Tot-Puternic să lumineze mintea şi sufletele Domniilor-Voastre, pentru ca opera ce sunteţi chemaţi să în­făptuiţi, să fie din cele mai rodnice şi să contribue la fe­ricirea scumpei Noastre Ro­mânii. Eu declar deschisă sesiunea Corpurilor Legiuitoare. Dig? @icgi©ieul făcut ori în cameră de d-l ministru Gr. Gafencu Siguranţa noastră se sprijină înainte de toate pe noi înşine. Nu luăm nimic din ce nu este al nostru, dar întărim şi apărăm cu îndârjire tot ce ne aparţine. Am sprijinit această lozincă pe solemna înştiinţare dată în numele guvernului de primul ministru şi ministrul de exter­ne că ! Suntem hotărâţi să apărăm cu armele hotarele şi neatâr­narea ţării. La orice atingere a acestor bunuri ne vom bate.

Next