Gazeta Transilvaniei, 1939 (Anul 102, nr. 1-99)
1939-06-11 / nr. 44
Deschiderea Corpurilor Legiuitoare Cu solemnitatea obicinuită s-a făcut Miercuri deschiderea Corpurilor Legiuitoare. După oficierea Te-Deum-ului la Patriarhie, pe la ora 12, Maiestatea Sa Regele şi Marele Voevod şi-au făcut apariţia pe tribuna din sala Adunării deputaţilor, salutaţi fiind de senatori 9* deputat cu salutul roman. Manifestaţia de simpatie pentru Suveran durează câteva minute. M. S Regele citeşte apoi Mesajul, des întrerupt de aplauzele puternice ale senatorilor şi deputaţilor. In aceeaşi şedinţă a fost luat şi jurământul de credinţă parlamentarilor, după care s-a ridicat şedinţa. Mesajul Troului. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, înainte de a începe o muncă nouă, închinată unităţii, puterea şi propăşirii patriei noastre româneşti, vă rog să uniţi gândurile Domniilor-Voastre cu ale Mele intru amintirea Reginei Maria, al cărei doliu l-am purtat cu toţii în anul acesta in sufletele noastre. Nu vom uita străjuirea farmecului Ei, nici flacăra dragostei Ei de ţară, nici vitejia de care a dat dovadă în zile grele şi glorioase. Desăvârşind opera celor doi mari Regi, Regina Maria a strâns şi mai puternic legăturile atât de adânci şi de vii care unesc Dinastia de ţară nepieritoare li va fi amintirea. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Cu deosebită mulţumire mă aflu astăzi în mijlocul reprezentanţei naţionale, întrunită in primul parlament ales după prevederile nouei Constituţiuni. Adunările legiuitoare actuale sunt totdeodată reunite sub semnul renaşterii şi concordiei naţionale. încă din clipa din care am urcat treptele Tronului, nu am încetat a face stăruitoare apeluri la unirea tuturor forţelor vii ale ţării, pentru o muncă rodnică şi patriotică. Şi, deşi multă vreme alte interese au precumpănit, întârziind opera de consolidare a Statului, şi primejduind însăşi existenţa lui, prin frământări şi discordii, totuşi în ceasul suprem, poporul Meu şi a regăsit liniştea salvatoare. Intervenind la 10 Februarie 1938 cu gândul curat şi cu conştiinţa că împlinesc un Comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam şi moştenirea sfântă a făuritorilor României Mari, am dat Ţării Mele o nouă Constituţiune. Prin acest nou aşezământ s’a proclamat hotărît întâietatea Naţionalităţii române ; s'au statornicit şi lămurit mai bine datoriile şi drepturile cetăţenilor ; s’a descătuşat viaţa publică de interesele strâmte de partid aşezând-o pe terenul adevărateior nevoi ale obştei româneşti ; s’a asigurat o mai dreaptă şi firească reprezentare In Parlament a agricultorilor, muncitorilor, intelectualilor şi a celorlalţi factori producători ; s’a aşezat astfel o bază morală mai temeinică pentru viaţa de Stat. Cu deosebită mulţumire sufletească am putut vedea că nouile orânduiri ce am dat au găsit un mare răsunet şi o însufleţită primire în mijlocul poporului Meu. Astfel cu prilejul Plebiscitului din anul trecut, 99 la sută din cei îndreptăţiţi a se rosti, au votat pentru noua Constituţiune. Aceeaşi însufleţire am văzut, reînnoindu-se după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Iar participarea în ultimile alegeri, cea mai însemnată din câte au existat în trecut cu prilejul consultărilor populare, a venit să arate pentru a treia oară, adânca prefacere ce s’a împlinit în sufletul Naţiunii, mulţumirea ei şi definitiva alipire la nouile orânduiri. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, In răstimpul de un an şi jumătate în care Parlamentul nu a putut fi întrunit, Guvernul Meu a avut să facă faţă unor numeroase şi grele probleme. Astfel mai întâi, el a trebuit , să restabilească ordinea internă, adânc tulburată prin frământările din trecut şi să restabilească ideea de autoritate în Stat, mult slăbită din aceleaşi cauze. Printr-o acţiune energică şi stăruitoare, această operă a fost realizată. Liniştea deplină şi uniunea sufletească ce domneşte astăzi în ţară a dat putinţa desvoltării unei munci productive şi întărirea rezistenţei împotriva oricăror primejdii. De asemenea Guvernul Meu a avut să statornicească reformele organice ce decurgeau din noua orânduire constituţională. O nouă legiuire administrativă a realizat descentralizarea de atâta vreme aşteptată şi a pus la îndemâna iniţiativelor locale resursele necesare unei activităţi constructive. Această operă va fi în curând desăvârşită prin instituirea organelor elective cerute de lege. A urmat apoi reorganizarea magistraturii şi reforma învăţământului care a primit o îndrumare nouă, corespunzătoare nevoilor actuale. Un nou statut al muncii a putut da soluţiuni unorînsemnate probleme sociale. In acelaşi timp s’a întreprins o largă acţiune constructivă prin modernizarea unei întinse reţele de drumuri, prin coasttatea unui însemnat număr de silozuri şi printr’o intensă acţiune de asistenţă socială şi sanitară a populaţiunii. Finanţele ţârii s’au bucurat de o grijă deosebită. Cu toate nevoile excepţionalecărora a avut să facă faţă, bugetul a rămas perfect echilibrat şi moneda naţională apărată. Armata ţării a continuat să formeze obiectul atenţiunii de căpetenie a Guvernului Meu. Corpii ofiţerilor şi subofiţerilor şi-a văzut situaţia materială îmbunătăţită, atât prin adausuri la solde, cât şi prin aşezarea Casei de asigurări a oştirii pe baze noui şi mai folositoare. Instrucţiunea şi hrana trupei au găsit o solicitudine specială. Dotarea oştirii a înregistrat progrese sensibile. Infanteria a fost înzestrată cu armament nou şi variat; artileria a dobândit material modern; aviaţia a primit un imbold pe care nu la cunoscut până acum. Comenzile de material în ţară şi străinătate au fost sporite şi efectuarea lor urmărită de aproape. Industria de armament Internă a fost stimulată şi lucrează astăzi in plin randament asigurând potenţialul de războiu al ţării. Toate aceste activităţi au dat ţârii sentimentul unei depline siguranţe care s’a învederat pe de o parte, prin elanul admirabil cu care s’a răspuns la chemarea sub arme, iar pe de altă parte prin înălţătorul spirit de jertfă pe care, dela cel mai avut până la cel mai umil, l-au dovedit cetăţenii în subscripţiile spontane pentru înzestrarea armatei. De asemenea Guvernul Meu a căutat să întărească liniştea internă şi ideea de Stat prin examinarea cu deosebită înţelegere a nevoilor minorităţilor etnice conlocuitoare. Printr’o legiuire specială s’a statornicit posibilitatea de liberă desvoltare economică, culturală şi spirituală a acestor minorităţi în cadrul Statului român şi cu deplinul respect al intereselor lui. Măsurile practice de îndeplinire a acestor nevoi sunt în curs de aplicare şi Guvernul Meu le va urmări cu toată sinceritatea. In fine, Ţara Noastră s’a aflat în timpul din urmă în faţa unor grele probleme pe cari le ridicau frământările şi prefacerile internaţionale cari aveau o firească atingere cu interesele noastre. Guvernul Meu a reprezentat cu acest prilej o politică de pace, dar nu o pace cu orice preţ, ci numai cu respectul libertăţii, al independenţei, al integrităţii şi al demnităţii naţionale. Pentru a face să isbutească această politică, Guvernul Meu a chemat sub arme la un moment dat mai multe clase de rezervişti, declarând răspicat că înţelege să apere hotarele sfinte cuoricerife Cu deosebită mândrie am constatat în aceste împrejurări că poporul Meu şi-a regăsit virtuţile strămoşeşti. In acestea aflăm chezăşia viitorului Patriei noastre. Ţara şi-a văzut prestigiul ei sporit de pe urma acestei atitudini cumpănită dar demnă. Cu prilejul vizitelor pe care Eu, însoţit de iubitul Meu Fiu, Marele Voevod de Alba-Iulia, le-am făcut de curând in diferitele capitale străine, am putut vedea nu numai primirea caldă ce Ni s’a făcut personal şi care Ne-a umplut inima de bucurie, dar şi preţuirea deosebită ce se atribue pretutindeni României. Bogăţiile variate ale soiului Nostru, munca productivă a poporului, a deşteptat interesul tuturor. Desigur toate aceste avuţii sunt rezervate Naţiunii noastre şi misiunii ei istorice, dar ele pot prilejui şi folositoare schimburi de mărfuri cu alte State. Acestor fireşti cerinţe, au răspuns convenţiile economice pe care Guvernul Meu le-a încheiat în timpul din urmă cu Germania, cu Franţa şi cu Anglia, cu care prilej s-au obţinut credite importante ce vor fi întrebuinţate în cea mai mare parte pentru nevoile apărării naţionale. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Fără a slăbi un moment grija şi veghea sa asupra liniştei interne şi a apărării hotarelor, Guvernul Meu va folosi clipele de înseninare pentru a desăvârşi organizarea politică a Statului şi a da soluţiuni mulţumitoare problemelor economice. Astfel se va aduce o lege organică pentru definitiva aşezare a corpurilor profesionale, car sunt menite să constitue temelia desvoltării politice de mâine. Se va prezenta noul Statut al Funcţionarilor Publici ce va statornici drepturile şi poziţia acestor slujitori ai statului cari în vremurile grele ce am străbătut, au depus o muncă preţioasă, ce trebue să le aducă toată solicitudinea scârmuirii. Atenţiunea principală a guvernului se va îndrepta însă în viitor asupra nevoilor economice ale poporului Meu. Greutăţile numeroase cărora a trebuit să facemfaţă, au cerut desigur şi la noi — ca de altminteri pretutindeni aiurea — sacrificii mari. Ele au fost consimţite cu un patriotic spirit de jertfă de către cetăţenii ţării. Cu atât mai mult este necesar astăzi să se cerceteze cu deosebită luare aminte nevoile lor economice. Indeosebi Guvernul rsşu va înfăţişa o lege pentru asigurarea rentabilităţi produselor agricole. In fine va trebui să se procedeze la completarea vacanţei ivite In fruntea bisericii ortodoxe creştine prin încetarea din viaţă a Inalt Prea Sfinţiei Sale Patriarhului Miron. Pierderea încercată prin dispariţia acestui mare luptător Ardelean, acestui distins bărbat de Stat şi nobile figuri a bisericii noastre a fost adânc simţită de noi. Ţara întreagă va păstra o amintire recunoscătoare primului Patriarh al României şi Preşedintelui de Consiliu, care a prezidat la marile profesii ce stau la temelia aşezărilor publice de astăzi. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Sunt încredinţat că veţi da tot sprijinul Guvernului Meu ln opera ce va întreprinde. Aceasta va fi cu atât mai uşor pentru Domniile-Voastre, cu cât liberaţi de preocupările şi ambiţiile politice de odinioară, astăzi, când guvernul potrivit nouei Constituţiuni, se alcătueşte în afară de indicaţiile Parlamentului şi rămâne responsabil numai faţă de Suveranul Ţării, Domniile-Voastre veţi putea rămâne pe liniile mari şi obiective ale intereselor superioare de Stat. Cercetarea proiecelor de legi şi contribuţia Domniilor- Voastre legislativă în aceste condiţiuni va fi cu atât mai preţioasă. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Rog ca Cel-Tot-Puternic să lumineze mintea şi sufletele Domniilor-Voastre, pentru ca opera ce sunteţi chemaţi să înfăptuiţi, să fie din cele mai rodnice şi să contribue la fericirea scumpei Noastre Românii. Eu declar deschisă sesiunea Corpurilor Legiuitoare. Dig? @icgi©ieul făcut ori în cameră de d-l ministru Gr. Gafencu Siguranţa noastră se sprijină înainte de toate pe noi înşine. Nu luăm nimic din ce nu este al nostru, dar întărim şi apărăm cu îndârjire tot ce ne aparţine. Am sprijinit această lozincă pe solemna înştiinţare dată în numele guvernului de primul ministru şi ministrul de externe că ! Suntem hotărâţi să apărăm cu armele hotarele şi neatârnarea ţării. La orice atingere a acestor bunuri ne vom bate.