Glasul Bucovinei, ianuarie 1919 (Anul 2, nr. 42-61)
1919-01-03 / nr. 42
il IL Cernăuți, Vineri 3 Ianuarie 1919 Organ de propagandă pentru unirea politică a Românilor de pretutindeni, lipare silnic. Telefon Nr. 61. 1 ] Director: Sextil PuȘcariU. 1 1 îl *______________._______________.---------------------------*-------------■—■ Abonamentul:e 1,1 îr 60 Lei (84 cor), pe 1,1 an 30 Lei (42 cor.), per trei luni 15 Lei (21 cor.) Un număr costă 40 Bani. Redacția și administrația: Cernăuți, Piața Unirii Nr. 3 (Palatul național). Se primesc numai articole iscălite. Anunțuri și reclame: se calculă în Petit, coloana în două, pe pag. a a 4-a: un șir 30 b., de două ori 50 b., de trei ori 60 b. Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%SSV retul lege despre unirea Bucovintei cu ftnânia. Monitorul oficial din 19 Decemvrie v. 1918 (1 ianuarie n.) 1919 publică următoarele decrete:Sc ie.cL siui decret. I. PREȘIDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTrI FERDINAND L Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului președintelui consiliului Nostru de miniștri Nr. 2211 din 1918, luând act de hotărârea unanimă a Congresului *al al Bucovinei din Cernăuți dela 15 Noemvrie 1918 Am decretat și decretăm • Aht. B. Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne atarea unită cu Regatul României. Al. al„ Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat ecutarea acestui decret. Dat în București, la 18 Decemvrie 1918. Ifl r >reședințele consiliului de miniștri și ministrul afacerilor străine. FERDNTAXT D. Ion I. C. Brătianuu. Nr. 3744. II. PREȘIDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI. FERDINAND I. " Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La toți de față și viitori, sănătate. Având în vedere legea promulgată cu decretul Nostru Nr. 8205 din 11 Decemvrie 1916 Am decretat și decretăm : U< I. Domnii Iancu Flondor și Ion Nistor se numesc miniștri ai Noștri secre ’tarii stat fără portofoliu. Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat cu executarea acelat la București, la 18 Decemvrie 1918. FERDITAXTD. Președințele consiliului de miniștri și ministrul Nr 3746 afacerilor strâine, Ion X. C. Statianu. Prin înaltul decret Nr. 3745 se hotărăsc dispozițiunile tranzitorii pentru administrația și a Bucovinei. lancu Nistor. Regele a numit pe lancu Nistor ministru al Bucovinei. Neți, care scriem cuvântul „ministru“ cu nimic și nu avem obiceiul să facem temenele înaintea puternicilor zilei, am fi înregistrat faptul acesta, cu caractere tipografice mai mult sau mai puțin mascate, între „ultimele știri“, dacă personalitatea celui ce va avea să pregătească mai mult decât oricine altul fuziunea definitivă și înțeleaptă a Bucovinei cu Țara-mumă, ca membru în consiliul de miniștri din București, nu sar împune de sine atenției noastreîn zilele grele prin care am trecut înainte de actul măreț al Unirii, când, nepregătiți cum eram.ai fără orientare, am fost puși de odată, prin cascada nebună a evenimentelor mari din lupta Octomvre, în fața celui mai critic moment din istoria neamului nostru, s’au aflat la noi bărbați vrednici, inimi românești curate și minți luminate, care au spus cuvântul hotărîtor în momentul potrivit. Meritul acestor bărbați e mare și faptele lor sunt o dovadă pentru capacitatea politică a neamului nostru. tor bărbații de seamă rămâne de a se fi știut găsi în situația nouă cu repeziciunea cerută de năvala schimbărilor, pe care noi numai în mod indirect le-am determinat. Nu prea văd însă între ei pe cei ce, înțelegând rostul vremilor, ar fi lucrat dinainte, cu fapta, cu vorba propovăduitoare sau du scrisul dor, la pregătirea iatestei mari priienjeniri venită la sfârșitul războiului. De la ideea vedem că mulți dintre cei clare au fost în stare într’un moment de înălțător entuziasm să voteze fără nici o restricție actul Unirii, acum,abia după câteva săptămâni, au început să aibă fel de fel de nedumeriri, nemaisimțindu-se în toate apele lor în fața orizontului mare care li s’a deschis în locul unei zări a șederilor mărginite asupra unei provincii mititele. Precumpănirea intereselor, formalismul și a calciului, acest nimicitor al oricărui elan, trăsura caracteristică a generației trecute, lipsite de orice idealism și romanticism, fac ca mulți să nu se mai știe regăsi astăzi în noua situație ce li s’a creat. E evident că România nouă nu o vor putea clădi cei din generația trecută, ci numai o generație care să fi înțeles glasul vremii nouă și mai ales să fi lucrat înșiși la pregătirea ei. Un reprezentant tipic al acestei generații nouă este Iancu Nistor. De aceea suntem fericiți că înțeleptul și bine sfătuitul Rege al României Mari l-a numit tocmai pe el de ministru al Bucovinenilor în București. Iancu Nistor e fiu de țăran din Vicovul de sus. El aduce deci de acasă înțelegerea deplină pentru clasa țărănească, pe care România nouă va trebui s’o ridice și s’o cultive, precum și spiritul democratic care e azi la temelia întregii alcătuiri sociale. Nici o piedecă tradițională, nici un resentiment nutrit printr’o creștere aristocratică nu-1 desparte de opinca, pe care astăzi mulți o slăvesc în vorbirile lor, sfiindu-se totuși s’o ia în mână și s’o ridice de jos și strâmbând din nas, când ea lasă Urme de praf pe cove -’=’ persane ale saloanelor lor Ca toți cei de V vârstU' liceu, prin universitate băției într’o vreme cu" 1 inanilor de " ic<=* ; pi ,