Glasul Bucovinei, decembrie 1919 (Anul 2, nr. 302-323)

1919-12-04 / nr. 304

Anal Ii 13« m - m limti. *Umi«s­ismi 11B0 zilkig. Aben­ai lei, p­s ?­j­a» 80 lei, ps tarSPh­o» cu g -Os gâ is­iei, peatra pe an­aij 80 lei, pe­­­ s­an 15 lei, pe trei numai numind «ie Duminică pe un an 10 lei. Pe '113­5 lei, pe trei lani 2.50 lei Uîs nnmar castă 25 baril. üesisffissa și asî minîstarat3» ilsra­nfir Strass« Faoetitir No. 33 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc articole numai iscălite Cernăuți, Joi 4 Decembrie 1919, Nr. 30 de ea calculează, după tarif și se primesc in administrație STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 60 %V­arian­ii par sii anu­i democrat al unirii Taktest nr. si. Fon­dator: Saxtil Pușcărian și psefamei O LECȚIE Opinia publică din țară și din Regat a fost m ■­r­­iot­a la campania neînfrânată de calomnii și Injurii, pe care o presă inconștientă de aici din țară și din ve­­chiul Regat o duce din ziua întâia a instalarii în Bu­covina a administrației condusă de ministrul-delegat dr. Ianca Nistor, chemat la acest post de încredere pe baza activității sale culturale din­ trecut și pe baza în­crederii largi, de care se bucura atât la noi în țară, cât și in cercurile conducătoare cele mai autorizate din Regat. Trecând peste interesele cele mai vitale ale țării și ale neamului, folosindu-se de cele mai nedemne mi­jloace de luptă, întovărășindu-se cu dușmanii declarați ai neamului nostru, incurajându­i in acțiunile lor rău­tăcioase, au căutat să-și potolească setea lor de mă­rire, ambița lor de s­ăpânire. Aruncând prin presa și agenții lor tot felul de zvonuri, fantastice, au tulburat liniștea necesară ță­rii și au căutat să zgudue încrederea masselor largi din noua ordine de lucruri. Acești câțiva oameni, cari n’aveau nici o ade­rență, în presa cărora nu scria nimeni un rând în a­­fară de scribii plătiți cu bani grei, se credeau un par­tid, care dorea să stăpânească țara cu sprijinul străi­nilor, și ’n spiritul lor. Prilejul cel mai bun de a dovedi încrederea și popularitatea, de care se bucură, au­ fost alegerile vo­tului obștesc. Dar in loc să se scoboare în mijlocul maselor de alegători, ei s-au af șat politicii de apțieri și in­trigi a așa zișilor conducători ai minorităților din țară, răspândind știrea că alegerile nu se vor face sau dacă da, ele vor fi anulate. Cu toate înfrângerile dureroase ce le-au suferit la prognosticurile lor neîntemeiate, ei nu s’au dat bă­tuți, ci au continuat a stărui în atitudinea lor antina­țională. Constituai in „Parlamentul de la Bulevard" ei alimentau campania lor de calomnii, folosindu-se de coloanele ziarelor-revolver­e la „Chemarea“ d-lui Cocea. Căci de fapt fondul acestei campanii condam­nabile nu e altul de­cât ca domnia cea mai scârboasă, care progresând din zi în zi, a ajuns sa culmineze b faimoasa afacere de 600 000 coroane, care va rămânea o pată rușinoasă, pe activitatea disolvantă a acestor spirite anarhice. Apariția pe scena „Daciei” în mijlocul maselor de anarhiști și bolșevici a marelui naționalist, care, într’o clipă de inconștiență, a fost în stare să gă­sească cuvinte de laudă pentru dominația călcâiului austriac, a ilustrat această agitație în chipul cel mai luminos. Cu toată zădărnicia acestor svârcoliri, cu toată dezaprobarea oamenilor de bine, ei nu și-au revenit în fire, ci au căutat să tulbure cu machinațiunile lor și momentele cele mai sărbătorești ale istoriei între­gului nostru popor. Cu concursul străinilor au căutat că pregătească lovitura de grație, de la care așteptam salvarea lor: anularea alegerilor din Bucovina. Ei au înaintat o contestație bazată pe neadevă­rari și fapte inventate în contra tuturor alegerilor din Bucovina. Dar ca o furtună înfuriată s’a ridicat indig­narea întregii Cameri împotriva sămănăturilor de ură și, cu aproape unanimitatea voturilor tuturor par­tidelor Camerii, alegerile din Bucovina au fost va­lidate, iar Camera a ovaționat in persoana condu­cătorului Bucovinei revenirea acestei provincii iubite la Patria Mamă. Manifestația unanimă a Camerii a fost o satis­facție meritată pentru campania de calomnii și j g­­uiri dusă de tovărășia străinilor și înstrăinaților con­tra intereselor neamului românesc din Bucovina. George Tofan --------—--------u-—--------—-----­ Abonați-vâ la „Neamul Românesc“ Formarea noului guvern Criza de guvern nu va lua sfârșit așa de de­grabă după cum s’a crezut la început. D-nii Al Vaida-Voevod, președintele Camerei și P«ul Bujor, P­ credințele Senatului vor fi invitați, să se prezinte la pătat. Conform unutui protocolar, numai după consul­tarea celor doi președinți ai corpurilor legiu­toare, Regele purcede la însărcinarea unuia din oamenii po­litici, cei mai indicați de situație, cu alcătuirea noului guvern. După știrile ce le reținem din ziarele din Bu­curești, faptul acesta nu s’a produs încă. Criza va mai ține deci încă câte­va zile, probabil până la sfâr­șitul acestei săptămâni,­deoarece dintre persoanele, cari ar urma să formeze noul guvern numai d. Iorga a luat o hotărâre definitivă în privința politicei ex­terne. D-sa susține semnarea imediatâ­ a păcii. Celelalte persoane păstrează în chestia aceasta încă oarecari rezerve: —-------——­——•••-------------■-----­Data societatea Jăr ăști Cu prilejul marei ofensire a armatei a doua ro­mânești, din luna iunie 1917, înpotriva armatei ger­mane puternic întărite, mai mulți generali, în frunte cu d. general Mărgineanuu, au pus temelia, acolo pe front,­ unei so Jetați pentru refacerea după răsboiu a satului Marăști, unde s’a dat cea mai mare luptă, ce­ a înfrânt puterea dușmanului. Inițiativa aceasta așa de frumoasă luată in toiul celor mai crâncene lupte nu putea să nu aibă resunetul meritat în toate locurile pe unde se aude graiul nostru. Intențiunea ceior ce­ au înființat societatea „Mă­­răști” este de a face din acest sat di­strus cu desă­vârșire un sat model, care va servi pildă și amintire tuturor generațiilor viitoare. In toate orașele trimițându-și reprezentanții săi, societatea „Mărăști” se bucură de sprijiul autorități­lor civile și militare precum și al marelui public, în această nobilă întreprindere. Cu prilejul aniversării unui an de la Unirea Bu­covinei cu România veche, Cernăuțenii au avut ferici­rea să contribuie cu obolul lor la înfăptuirea acestei opere naționale. Sâmbăta trecută comandamentul Diviziei a 8-a și ofițerii din garnizoană au aranjat un mare festival cu bal și tombo­l în sala casei Q­­rmane, având un succes moral și material din cele mai splendide. Tombola, foarte bogată, a fost condusă de doam­nele Loc. Gol. Rovinaru, Col. Fotin, Tovarnicc­i și Bogdan, care merită toată recunoștința pentru munca neobosită ce­ au depus'o. Corespondența ce­ a avut loc înaintea tombolei a stârnit în sufletele celor de față o veselie și o însufle­țire de nedescris. Începând dansul lumea a petrecut bine până’n zorii zilei, ridică Venitul net realizat cu prilejul acestui fes­tival de ia frumoasa sumă de 46 000 de coroane. Un participant ---------------------------------------------------------1 —.——------------------— Calendarul „Glasu’ui Bucovinei”. Peste câteva zile se pune sub tipar în tipografia gazetei noastre un prea f­umos calendar, care va cu­prinde povești, cântece, sfaturi gospodărești și felurite icoane. * Acest calendar, care va fi o carte bună și folo­sitoare să nu lipsească din nici o casă românească. Toți cetitorii, cari doresc să li se trimită acest calendar să se adreseze de pe acum la administrația gazetei noastre. „Glasul Bucovinei», Cernăuți, str. I. Flondor 33. ----------------------•«---------------------• Cronică bucureșteană Houa Const tuantă și opoziția tachistă­ averescană. — Despre noul guvern. Demisia d-lui Coandă — Un nou împrumut intern.—Introducerea cartelelor de pâne.— Impozitul asupra averilor de război­, Chestiunea dacă Parlamentul este sau nu Con­stituantă a stârnit vii discuții juridico-politice. Dar fap­tul a căpătat o soluție definitivă și logică cu situa­­țiunea. Suntem in plină Constituantă și aceasta va stabili punctele esențiale de conducere a României în­tregite, în viitor. Argumentul fracțiunei takisto­-averescane va f desigur o furtună într’un pahar cu apă, pentru că o­­pinia publică, dornică azi de refacere și unitate, nu va putea admite noi oboseli electorale, în momente ca acestea când vorbele de clacă trebue să facă loc faptelor vorbitoare. * * • Asupra viitorului guvern toți sorții sunt aruncați cu cumpănă d-lui Iuliu Mantu și a reprezentanților noilor provincii alipite. Combinația cu generalul Coandă nu e de admis și Interpretarea care caută să se dea demisiunei sale e­nelogică, pentru că această demisiune s’a produs incă de acum trei luni, soluțiunea dându-se abia aci. * «■ • S’a anunțat contractarea unui nou împrumut in­tern, dar nu s’au stabilit încă modalitățile. Se știe numai că el va f angajat pe baze cu totul deosebite ca acelea ale împrumutărilor de până acum.­­ • • Chestiunea va veni sub forma unui proect de lege, în discuțiunea Camerei, imediat după terminarea disensiunei la Mesaj, adecă peste 2—3 săptămâni.­­ * * Dela tribuna Senatului mi-a fost dat să auzim, din gura ministrului de industrie, o noutate surprin­zătoare. Se vor introduce cartele de până din nou, în cuprinsul țârii.­­* Măsura aceasta.—spunea d-sa,—va fi luată ca măsură de prevedere. S’am sămânat foarte puțin, 8—10 la sută din ce se semăna în alți ani, și este nevoi să se oprească de pe acum un stoc însemnat de rezervă, pentru eventualitatea când anul viitor n’ar corespunde așteptărilor. Nu vrem să judecăm motivele, dar ne îngrijește, desigur, o perspectivă așa de pesimistă. Guvernul are însă datoria imperioasă de a inter­veni energic, ca să nu ajungem la spectacolul tragic de a fi lipsiți de pâine, în cea mai agricolă țară a Europei. S’a ventilat ideia, la început cu sin­ciune, pentru ca in fiecare zi să devină mai puternică, sfârșind azi printr’un curent irezistibil care va antrena și Camera și Senatul . Impozit asupra averilor de războiu. Aplaudam cu amândouă mâinile această ideie, pe care noi o credem salutară și "care pusă drept bază a clădirei trainice, ce se chlamă țara românească cea mare, va fi un imbold, o întărire morală și o răs­­plată pentru oamenii cinstiți. 50 la suta asupra averilor câștigate peste cota permisă de bunul simți și de cinste, va îmbunătăți simțitor finanțele așa de zdruncinate și secate ale sta­tului. Miliarde stoarse prin speculă și operațiuni alătar cu codri penal, se vor lua pe drept din buzunarele îmbogățiților de războiu ca să se treacă tezaurului țării. Așa sperăm ! I. T.

Next