Glasul Bucovinei, iunie 1920 (Anul 3, nr. 435-457)

1920-06-02 / nr. 435

Preg. 2 »a alegatorii din circumscripția electorală Suceava La alegerile din 27 Mai am obținut cu toată te­roarea administrativă și a organelor ordinei publice frumoasa sumă de 2073 voturi țărănești. Din momentul ce total ce e străin de aspirațiu­­nile și fericirea țăranului și a poporului muncitor a fost contra mea, o reușită în aceste alegeri nu mai era cu putință. Bazat pe dragostea ce, țăranii alegători și câțiva cetățeni ai Sucevei au arătat-o pentru mine și ia spe­ranța că alegătorii din circum­pscripția electorală Su­ceava au cunoscut îndeajuns că lupta strașnică de acolo n’a fost îndreptată contra persoanei mele ci con­tra ideilor de care sunt condus rămân și pentru viitor luptătorul neobosit al acestor idei și mulțumesc ' din adâncul­ sufletului meu tuturor acelora care mi-au dat votul și sunt de aceleași gânduri cu mine. 'y.­...':­ ! ! Filaret Do­nș fost secretar șef­ pentru agricultură, fost deputat Criminali , rând-candidați averescani Citim în ziarul „Patria“ , in manifestul adresat către alegători, șeful orga­nizației averescane-gogiste din județul Teleorman, Mi - ia­! Vlădescu, scrie următoarele, relativ la un preot, candidat țărănist : «­« ce privește pe popa Drăghici, să­­ se știe ce, voi scoate revolverul și-l voiu împușca ca pe un câine. Când voiu fi­ trimis înaintea Cur­ții cu­­ Jurați, să veniți toți căci fapta am făcut-o Ca să vă răzbun. Să știți­ că nu am fost un asasin de rând, ii mi-am făcut datoria pentru părintele vostru, , generalul Averescu, al doilea Caza al țâ­­n­iilor».. • al unei organizații județiene a Partidului Po­­e laudă că va Beide­an , preot, stătâm­ că , ăsta din datorie către generalul Averescu, cal­­i 1­­n inconștiență atunci cănd ii arată, ca pa un ’ea Caza­­an­ Averescu și Goga trebuie să se simtă ă numără printre stegarii lor de frunte ase­­­riminali de rând. — GLASUL BUCOVINEI emoriul cantorilor la 22­ Aprilie 1920, după asinierea daicîi­lor a ti din Bucovina, prezentându-se înalt prea unui Mitropolit o delegație de vr’o sală de das­­ac citit in­­ prezența Cdnsistorului următorul me­moria : "­­ 1 P. Sf. Stăpâne, 1. P. V. Consistor, _ ne, nenumărate ori am implorat mila Înaltului Scaun Archiepiscopesc ca să’ni se facă dreptate, de nenumărate ori am apelat la forurile bisericești și Stăpânire ca să ci se ușureze traiul de insuportabila grijă ce­ ne apasă zilnic. Până­­ astăzi însă am fost lă­sați la voia întâmplării. Pentru toți slujbașii s’a avut griji și Ii s’a ajutat, atât pentru cei ai Statului cât și pentru cei ai bisericii, numai pentru cei mai săraci dintre sărmani, pentru dascălii bisericești din Bucovina nu s’a făcut aproape mimică. Soțiile și copii noștri, precum și văduvele și or­fanii sunt adese siliți după zbuciumai zilei pline de neajunsuri să se puie în pat fără pansa trebuincioasă, expuși boalelor și morții, căci sunt lipsiți de cele tre­buincioase. In urma enormei scumpete întreg șelarul unui cantor nu ajunge nici pentru îmbrăcămintea sa proprie, nic încă și pentru a soției și copiilor săi. A fi dascăl bis, înseamnă a zi a fi martir și un servitor de rând e mai bine situat decât patru dascăli bucovineni, fiindcă acesta primește până la trei sute iei la­­,­mar și mâncare, pe când dascălul din Bucovina e retribuit cu una sută lei, din care trebuie o lună să mănânce cu -i săi, să-i îmbrace pe toți, să plătească chiria ca­ld, să cumpere lemnul ș. a. E evident că trebuie­ să umble goi și flemânzi devenind ridicoli în ochii lumii și ne putând contribui astfel la înflorirea sf. noastre bi­serici, căci stăpânul se consideră după cum e ser­vil. Dascăle] bin­­e avizat numai la talar, căci alte venituri sunt înlăturate de popor cu desăvârșire în urma deprinderilor antireligioase din războiu șl distrugerii suferite. Dacă dascălului nu i se va da posibilitatea de a lucra alături de preot în via Domnului, atunci vom a­­junge, ca în câteva decenii vor rămânea bisericile fără credincioși. Rugăm deci cu toată supunerea ca să ni se du­bleze salariile până la resolvirea ultimului memorand, fiind aceasta în interesul sf. noastre biserici și a drep­tății omenești, pe care poporul ar trebui s’a vadă ma­ca, în sânul maicei noastre­­ biserici. Să trăiți mulți ani ! Scrisori Bucureștene Dela cor­spon­­entul nostru spacial Alegerile la Capitală, sub regimul și sub ocro­tirea „părintească“ a lui Maica Averescu, care a pro­mis alegeri libere, s’au desfășurat ca în toată țara cu aceleași procedeuri învechite și uzate de toate parti­dele istorice din vechiul regat. Singura luptă cinstită, fără Ingerințe, fără zăm­­bălău, a fost aceea a „Federației Social-Naționale“. Din partea acesteia nu s’a văzut nici o propagandă electorală, nici agenți cari cu umble să „sfătuiască“ pe alegători, cum fac de obiceiu partidele vechi. De­altfel după cum auzim aici, procedeurile au fost trans­portate și în Bucovina de­ către prea cinstiții naționa­liști ai d-lui general Averescu, dar să sperăm că a­­colo nu vor prinde, cum nu pot prinde nici aici. Ca să arătăm că d. general Averescu a lăsat toată libertatea alegerilor, e bine să menționăm că în capitală sânt sute de cetățeni cari nu și-au primit certificatele de alegători și care certificate fuseseră însă date dinainte agenților electorali averescani cari au votat la­olaltă și la fiecare secție de vot de câte 10—15 ori. Alegeri ca sub generalul Averescu încă nu au fost. Fără nici o ordine, fără a se fi dat­­ instrucțiuni complecte acelora cari aveau menirea să controleze buna ordine a alegerilor, averescanismul a pornit la alegeri cu teroarea drept deviză și având singurul sprijin a agenților electorali plătiți din fondurile se­crete ale Ministerului de Interne. Alegerile de azi reprezintă cea mai mare rușine făcută țârei de către „părintele poporului“ generalul— păpușe A­. Averescu. Până cel mult la 15 iunie guvernul de azi, cons­tituit un model inconstituțional cunoscut, va trebui să-și dea demisia. Parlamentul convocat pentru primele zile ale lunii Iunie va fi format dintr-o opoziție care va face ca guvernul sa fie ia neputință de a lua vre-o măsura în contra reformelor democratice elaborate încă sub gu­vernul trecut și care vor fi puse in aplicare­ in actuala seziune a parlamentului. Acest parlament se desemnează de pe acum , majoritatea o va avea opoziția. In toate cercurile po­litice se afirmă în mod­­ cert ca după ce Parlament­ul se va instuui, opoziția unită , de acum, și compusă din partidele democratice constituite in „Federația Social- Națională“—va avea un larg sprijin, pus în mod o­­cult și fără vre-o înțelegere prealabilă din partea unor partide politice cu trecut istoric. Sprijinul acesta se va mărgini la­ acela că gu­vernul având intenția să aducă in Parlament toate de­cretele leg, cari au­­ fost emise in mod cu totul ilegal de către guvernul încă și mai ilegal Averescu, va primi din­ partea opoziției una din cele m­ai strașnice lovituri. Pe de altă parte e absolut sigisr, că la întru­nirea Parlam­entului opoziția va citi un protest contra alegerilor , cari s’au efectuat în mod atât de scan­dalos. Se anunță că Camera va lucra la Ateneu iar Sinatai în vechea Cameră, așa cum a fost și în se­siunea trecută. Coresp. Nr. 435 Inaugurarea unei nouă grupări studențești , „Centrul stud­­enii“, din Cernăuți „Arb­oroasa“ era ziua S-tului George, cea mai tânără­­ grupare studențească , „Centrul stud. cniv. din Cernăuți“ „Ar­­boroasa“, și-a serbat inaugurarea. Un nou­ steag de luptă s’a înălțat prin gândurile tinere, mari și frumoase ale „naivilor id­ealiști“ cari a eram mai bine de un an au știut să se emancipeze de sub influența unei tradiții rău interpretate și să proclame­mn sufletele lor, în gândurile lor, în lumea lor, atât de tânără,­ atât de senină, unirea, adevărata și sinceră unire. Un suflu de­ rele vești, intenționat lansate, părea că va aduce valuri de negri nori pe orizontal atât de deschis și viu al noii grupări. Dar prea luminoase erau gândurile ce-au început să înflorească, multe, tot mai multe, după zbuciumul dureros din vremea războiului șc viața acelor tineri, prea adâncă și vie și adevărată era lumea lor — și norii grei și negri, n’au mai venit ! ' Dar a venit primăvara,­ primăvara gândurilor ce­lor mai mari, celor mai adevărate, și a împodobit cu lumea ei senină viața ce va să fie totdeauna adevă­rată și mare a Centrului stud. univ. din Cernăuți „Ar­­boroasa“. v. 1­­­­ ■ Totuși numirea noii grupări ar putea surprinde de vreme ce și­ cele 5 organizații studențești tradițio­nale își trăesc viața lor independentă. Știm bine insă că acest Centru studențesc poartă acest nume doar pentru a reliefa numai idea cardinală pentru care luptă, idee, expresie vie a acestor vremuri luminoase și to­tuși atât de zbuciumate, care singură poate determina o evoluție în mai bine a vieții studențești, evoluție ce-o reclamă imperios împrejurările critice de azi pentru un viitor, mai senin, mai­­ luminos al țării noastre. Se credea­u și unii continuă și azi să mai creadă că o fuziune măcar în fond intre, societățile noastre academice ar fi iluzorie de vreme ce „tradiția“ n’ar permite aceasta. Dar rolul ce-i revine tradiției in evoluția organi­zațiilor studențești—e bine stabilit—pe lângă prin­cipiile elementare cari trebue să stea totdeauna la baza unei organizații studențești în conferința ținută la festiva­lul de inaugurare al Centrului stud. univ. din Cernăuți „Arboroasa“ de cătră președintele secției literar-știin­­țifice. *) Se zice în acea conferință că „în evoluția or­ganizațiilor studențești trebuie să se țină totdeauna suma și de anumite elemente tradiționale, întrucât știm că ceea ce constitue puterea de rezistență a unui po­por în fața curentelor destructive, este tocmai bogăția de tradiții ce o are. Prin urmare elementele tradițio­nale trebuie mereu întărite spre o fortificare, cât mai puternică a ființei neamului. Da,­ însă numai întru­cât ele nu împiedecă o evoluție, o condiție hotăritoare pentru progres.­­ Rolul tradiției și în evoluția organizațiilor studen­țești trebuie să coincidă cu rolul unei forțe totdeauna vie, ce caracterizează un anumit fel de a fi și a voi ai neamului,­­ și nicidecum cu cel al unei forme, bine tăiată și păstrată din străbuni, întrucât forma unei or­ganizații trebuie mereu să evoluționese, să dea puls liber ideilor nouă ce le cuprinde, cari singure ara­ des­tinația să ne ducă înainte la năzuințele noastre de mai bine“. Dar motive de alt ordin, mai­­ serioase, impiedică o evoluție azi atât de necesară — a societăților noastre academice.­­Acest motiv e este a se căuta în felul de viață a studențimii­ noastre, lipsită — în urma stării precare în care se află —cu desăvârșire de-o educație în înțelesul adevărat al cuvântului, educație care să-l sugereze printr’o intensificare intenționată anume gân­duri mari și sentimente înalte. „O reorganizare radicală­­ a organizațiilor noastre studențești în virtutea ideilor mari ce-și reclam­ astăzi dreptul iar o acțiune intensă, progresivă,­­ va fi­­ deci iluzorie câtă vreme studențimii noastre îi va lipsi acel fond de idei, care eu simit o încadrare a lor în anumite forme, ce vor să fie eternizate, cere însă se pot dobândi,­­dar numai in urma unei desvoltări intense a facultăților noastre celor mai nobile“. Un eminent aviz pentru asu­critafile noastre uni­versitare, in ce privește modul cum acest Centru studen­țesc în­țelege să trateze chestiunea studențească de la noi, el este asemenea , definitiv stabilit, în conferința menționată mai sus, in cele ce urmezau : , „Din partea noastră, facem declarația că nicio­dată motive de ordin formal nu nu vor putea sta in cale în acțiunea de us­re a întregii noastre studențimi. Cu alte cuvinte niciodată o anumită titulatură sau un anumit statut nu vor constitui o predică în această acțiune ,mare a noastră. Ceea ce voim este numai rea­lizarea ideii noastre cardinale, adecă: concentrarea energiilor studențești pentru săvârșirea unei m­unci mari și serioase. încolo, noi cei mulți — puțini, câți sântem gru­pați în acest Centru studențesc, deplin co­nvinși că o soluționare a chestunii studențești dela noi, e condițio­nată de gradul­ și modul de educație ce­ vom ști să nî-o dăm, înainte de toate, mi nouă înșine și că «tarea culturală și materială a­­ studențimii nu o putem ridica în aceste vremuri greu­ decât prin noi înșine prin munca noastră­, adevărat mare și serioasă, de fiecare clipă, ce vom ști să o prestăm la Universitate, în se­­minarii și laboratoare, muncă care condiționează inten­sitatea desvoltării noastre intelectuale și sufletești ; — voim să fim totdeauna ai noștri, cu­ adevărat ai noș­­trii să creștem ln mijlocul nostru un spirit adevărat și curat studențesc, care să evoluționeze mereu prin adoptarea gândurilor celor mai mari și frumoase ce vor să ne ducă totdeauna pe calea progresului.“ „Prin noi unșineu este deviza acestui Centru, stu­dențesc, prin noi înșine, prin muncă, prin g­ânduri mari la o unire adevărată și trainică, la o înnobilare și ar­monizare a tendințelor tuturor f­iilor neamului nostru, pentru un viitor senin, adevărat senin și mare, ce va sa­ vie spre fericirea acestei țări. Gî. m­ 4­0­­ *) Vezi revista „Cugetări“ Nr. 16. CRONICA EXTERE SAPTAMANA. Dela 24 până la 31 Mai Bolșevicii au trecut la ofensivă și au atacat cu violență aripa dreaptă- polonă ,pe malurile Niprului. Armatele roșii sânt comandate de Brusilov , o mul­țime de­­ ofițeri țariști, cari ,mai înainte preferau să i fiasră de foame, au intrat in fața invaziuni poloneze, in armata roșie. Bolșevicii­ au capturat întreaga flotă albă com­pusă din ș­ase crucișătoare și ș­apte vapoare de trans­port și au mai luat o mare cantitate de material de război, ce aparținea armatei generalului Denikin. La Kiev au fost mari tulburări . Polonii sub presiunea armatelor roșii au fost măcelăriți in clipa când se pregăteau, să evacueze orașul. ■ Populația din Siberia afară de cea din p­rovincia Ba­cai s’a constituit în stat­ independent adopt­ând ,fo­rma­­ de guvernământ re­publicană: r

Next