Glasul Bucovinei, iunie 1920 (Anul 3, nr. 435-457)
1920-06-11 / nr. 442
Pari. 2 Mizeria banilor mărunți Administrația actuală a Bucovinei începe a se afunda de-acuma. Nu î vorbă, ea din capul locului nu plătea nici o ceapă degerată,dar nimeni nu voia să creadă acest lucru. De-acuma însă, alegerile, în care comisiunea de îchidare și-a consumat, pe lângă toată energia sa, și întregul său rezervoriu de știință și înțelepciune administrativă, fiind terminate, toată lumea va avea prilej să se convingă de adevărata valoare profesională a celor ce cârmuiesc astăzi afacerile publice le noi.. Experiența aceasta insă o va face publicul pe socoteala sa proprie, ceea ce va fi numai răsplata sa binemeritată pentru nesocotitul avans de încredere dar cu atâta ușurătate faimosului lichidator de la noi și tuturor ajutoarelor sale. Alegerile ap trecut și viața normală ar vrea să-și reia cursul obișnuit, se împiedecă însă la tot pasul de mulțimea neajunsurilor pricinuite de vicuria sau nepriceperea celor de la cârma țării.. Unul din aceste neajunsuri este și mizeria banilor mărunți, devenită iar acută după canalizarea ei îndrumată de administrația care nu i -a convenit d-lui general Averescu. Lumea se zbate în ghearele ei ca musca în țesătura fină și diafană a păianjenului. Un redactor de la „Czern. Aug. Zeitung“ are însă o inspirație. El aleargă la administrație și cere soluția de la „secretarul general pentru finanțe, domnul senator și consilier aulic Erast de Tarangul“, cum îl numește el pompos in Nr. 842 din 8 iunie ccl. al ziarului său, probabil din recunoștință pentru serviciul prompt ce marele demnitar i l-a făcut într-o singură clipă. D-l secretar general pentru finanțe și declară că el „a prins îndată situația“, a discutat-o prin aparatul Hughes cu ministrul de finanțe, căruia i-ar fi declarat hotărât că dacă nu vine ajutor de la București în timpul cel mai scurt, el, secretarul general pentru finanțe, nu mai răspunde de urmări, în sfârșit că ministerul de finanțe a trimis numaidecât la Cernăuți un milion coroane în bani mărunți și va mai trimite regulat totul ce va mai lipsi în Bucovina. Ceva mai sceptici decât colegul de la „Czeru »hieg. Zeitung,“ noi am controlat știrea, nu fiindcă am dubita în expectivitatea secretarului general pentru finanțe, ci fiindcă suntem cuvinși că Administrația actuală nu va mai servi lumea după alegeri decât cu gogoși. La casieria țârii ni s’a răspuns că nu se știe absolut nimica despre acest faimos milion de coroane mărunte trimis de la București, unde, după cât suntem informați, nici nu se imprimează coroane în hârtie. Rămâne deci ca țara să dea mai departe avansuri de încredere celor de la conducere și să continue a se zbate in ghiarele mizeriei banilor mărunți ca musca în țesătura fină și diafană a păianjenului. Corduneanu— m al operei noastre in această direcție a fost singur Statul. s . înainte de câteva zile s'ă trimis dela București o ordonanță către toate casieriile statului în Bucovina, ca să primească plățile și în coroane, (înofidit se relațiunea 12. In adevăr cinci zile a fost măsura aceasta respectată. Dar numai cinci zile. O nouă ordonanță a venit să o desființeze pe cea dintâiu pentru a compromite prin această lipsă de seriozitate, autoritatea statului în ochii noullor cetățeni, în fața căroră ne crapă obrazul de rușine și nu știm ce s. să spunem, care nu este în Sânul guvernului nici un om care, să înțeleagă jocul primejdios ? ----------—te.-------------- Cum își îngroapă Statul autoritatea Una din grijile noastre de fiecare zi , a fost să ajutăm statul nostru a și impune aici autoritatea contestată de mulți dintre nou îi cetățeni. Cu gelozie am apărat bunul nume al României. Dar cu durere a trebuit să mai mult decât odată că cel mai mare constatăm dușman GLASUL BUCOVINEI . « — ® »— ........ c Desmințiri ! Primim dela d-nul dr. leofil lupii, fost senator, următoarele : Afla din presa averesc sua, cât mă privește anele , aserțiuni eronate " 1. „Dreptatea“ susține că nu mi-aș fi înaintat demisia la primele alegeri. î Adevărul este, că demisia inaintată conform iergii electorale a și fost primită oficios. — Fiind numai o formalitate electorală, firește că după dizolvarea parlamentului s’a revenit la cererea mea asupra acestei demisii.— Și demisionat, n’am încetat a cânta de cei cari aveau lipsă de mine. * 2. „Morgenblatt“, făcând o propagandă pentru candidatura averescană, divulgase știrea că ași fi șters puțini, se vede de frica popularității candidatului oficios. J Dimpotrivă, nu mi s’a admis candidatura, deși era anunțată, conform legi electorale, Dr. Teofil Lupu, fost senator ! Activitatea fostului prefect Cojocariu ■ . Primim la redacția ziarului nostru o scrisoare în care sunt înșirate faptele vrednice,care e-au săvârșit în județul Gura-Humorului în timpul când a fost prefect al acestui județ d. D. Cojocariu. In județul Gara-Huc moreiul erau multe nevoi , drumurile stricate, multe case ruinate, familii sărăcite, erau procese între țărani și proprietari, starea invalizilor era deplorabilă și asemene rău stăteau și școalele. Prefecții D. Cojocariu a îmbiat prin toate colmanile județului Gara Humorului și a grijit de nevoie locuitorilor in mod cât se poate de satisfăcător. Pe șoselele județene și pe drumurile comunale s’au cărat movili de piatră, prin sate s’au împărțit alimente în deajuns și cu prețuri reduse ; țăranilor le-au stat deschise în orice vreme ușile prefecturii și li s’a dat ajutor întru toate, invalizii județului au fost constatați de comision! constituite anume pentru acest scop și până la avizarea pensiunilor li s’au împărțit ajutoare bănești ; la școala de meserii din Câmpulung au fost trimiși 10 invalizi și orfani cu taxă lunară 150 cor. j Școalele din toate comande au fost redeschise. j Județul Gara-Hanaorului a primit în timpul cât a fost prefect d. D. Cojocariu o înfățișare prin introducerea ordinii din vremurile bune, mai vieae Locuitorii acestui județ îi sunt recunoscători și mulțumitorii fostului prefect D. Cojocariu. Nr. 442 . INFORMATIUNI POLITICE Alegerile pentru Senat din Ardeal.— Rezultatul global din 12 circumscripții : Part. poporului 7 locuri Independent 3 „ Balotaj 1 „ Alegerea pentru balotajele din Ardeal. — Dumineca viitoare vor începe alegerile în Ardeal pentru locurile unde s’a declarat balotaj. EXTERNE Geneva rămâne sediul Ligei Națiunilor. — După o știre din Geneva ambasadorul Franței la Berna a transmis președintele confederației elevețiene o notă a guvernului său declarând că nu a fost vorba nici o dată de a transfera de la Geneva sediul llger națiunilor. Conferința de la Praga. In zilele de 24, 25 și 26 iunie se va ține o conferință la Praga pentru reluarea relațiilor economice între guvernul român, german și austriac la care vor participa din partea: CF. R. d-nii C. Stănurea ca subdirector general, C. Merăuța directorul serviciului comercial și Carmazin. La această conferință la care vor lua parte delegați germani, austriaci, ceho-slovaci și probabil și unguri, se va studia chestiunea reluării traficului direct de mărfuri și călători, cu scrisori de trăsură internaționale și eventual introducerea taxelor directe, așa cum a fost înainte de războiu. Comunicat polonez din 51 lunid.— Varșovia 8 Iunie .(Damian) Luptele dintre Dnjiepr și Dniestor pentru noi favorabile. Prizonierii roșii declară, că inamicul a avut mari pierderi, in ultimele lupte slăbind mult, ln nordul Kienului activitate febrilă. Avantposturile noastre înaintează cu tot pericolul și rezistența înverșunată inamică, ajungând linia Glembogye-Doczyce. Trupele noastre au făcut mulți prizonieri, au capturat peste 100 mitraliere. Toate atacurile bolșevicilor de la Beresina au fost respinse cu succes. Aflând că bolșevicii concentMtrează trupe multe pentru un atac la capul de pod de la Beresina am trecut la oferteiva care s’a sfârșit cu victorie pentru noi. PERSONALE .Sosirea ministrului Stârcea la Cernăuți. — Erl a sosit din Bucureșt ministrul Bucovinei d. baron I. V. Stârcea. FINACIARE. fost Leul nostru in străinătate.— Leul nostru a cotat la bursa din Paris cu 28.25 cet l- time. STUDENȚEȘTI Dela societatea stud. „Dacia“.— Duminică, 13. Iunie la orele 4 d. m. va avea loc a 2-a ședință literară, în semestrul de sară 1920 ținută în cabinetul societății stud. „Dacia“ str. Băncii No. 1. Va vorbi prof. d. Tudor Batea, membru ementat al societăți. Subiectul conferinței Dr. Emilian Slușanschi Publicul românesc e invitat sa participe național 3 „ , Popularitatea pueralului Averescu Prin rezultatul alegerilor parțiale pentru Senat, «’an pus din nou în evidență, de »,stă dată cu precisiunea cifrelor, dimensiunile unei popularități care de două ani e faptul dominant al vieții noastre politice. De dani ani, într’adevăr, trăim, in ce privește politica, sub teroarea acestei popularități care e mai mult dacât un partid, decât o doctrină și decât o ideie politică, — e un mare act ,de credință colectivă prin care, fără vot universal, fără partid, fără program și fără presă, masele rurale, organizate brusc și topite într’o singură voință, și-au făcut furtunos apariția în mijlocul vieții noastre politice. E unul din acele fenomene sufletești cu caracter colectiv pe care nu le poatem explica decât psihologia mulțimilor, și cred că nu ef tradă mai zădarnică decât să incerci cu argumente și mijoace raționale să combați o popularitate în plămădirea căreia nu întră nici o rațiune. Căci mulțimile nu pot fi mișcate din loc decât prin magia unor formule sugestive care, rostite des, acaparează imaginațiile și îndepărtează puterea și autoritatea rațiunii. Odată formula găsită, ea e mânuită sugestiv de către fanatismul agitatorilor, și la rostirea ei se trezesc elementar tendințe și pasiuni pe care nici o judecată nu le mai poate domina. Cu cât e mai scurtă și mai ușor de prins, cu atât se răspândește mai iute, și, cu cât e mai absurdă, cu atât se înfinge mai adânc în spirite mărindu-și mereu puterea de fascinație prin repetiție și contagiane. Nu cu adevăruri, prin urmare se mișcă și se mânuiește o mulțime, ci cu scurte formule creatoare de tiMi, — și pentru masele noastre rurale cuvântul fascinant și creator de Husii e numele generalului Averescu. In acest singur cuvânt se întâlnesc deodată, libere de orice constrângere, naivitatea, neștiința, misticismul, religiositatea, și tot acel amestec de superstiție, de fatalism și de bravură care constitue fondul sufletesc al țărănimii noastre. Și de aceia, insaide de a fi expresia unor convingeri politice, popularitatea generalului Averescu înfățișează o pornire mistică, o descărcare afectivă și superstițioasă, fără logică și fără rațiune, decât doar logica și rațiunea pasiunilor despățuite religios. Ce lucru mai zadarnic, prin urmare, decât să cauți să dobori puterea unui mit prin slabele puteri ale rațiunii ? Tăcută din ilusii, popularitatea generalului Aversen nu se poate distinge decât prin desilune. Căci, de la început, generalul Averescu a săvârșit o mare greșeală : acela de a se lăsa târât de valurile acestei popularități și de a presida, el, om de realități, o mișcare cu caracter mistic și religios. Cu o asemenea popularitate, poți să faci cruciadele, poți să faci o revoluție, poți să faci campaniile lui Napoleon din Egipt și din Rusia, dar ha poți să faci politică, politică cu partid, cu program și cu presă. Orice încercare de a canalisa această popularitate după disciplina unui program politic va produce totdeauna o demiresie, fiindcă totdeauna rezultatele acțiune sale politice vor fi covârșite de avantal mistic al imaginației populare. In popularitatea generalului Averescu,intră aspirații care nu pot fi înscrise în niciun program, într- o energie morală pe care nu o poate capta nici o organizație de partid, intră o nevoie de credință,și o deslănțuire de fanatism care nu se pot epuiza numai printr’o mare demonstrație electorală in folosul „Ligei Poporului“. Fiindcă , generalul Averescu nu este creatorul, ci este creația popularității sale. Poți să dirijezi o popularitate când ți-a și creat-o singur printr’o activitate cu merite precise și când, prin urmare, dispui de ea ca de un rezultat al silințelor Vie. O asemenea popularitate e etrâns legată de ideile și indicațiile care se desfac din activitatea ta, și ea nu-ți poate cere mai mult decât ceia ce Nu însuți ai învățat-o să ceară. Dar,când popularitatea ibucnește morbid din adâncimile necontrolate de rațiune ale sufletului popular, îngrămădind în jurul tău aspirații și credințe care nu se potrivesc nici cu ce ești și nici cu ce poți să fii,atunci ești nu conducătorul ci prizoniera popularității tale. Ea ține ca s’o servești, și nici când ca să te servească. Și cum ai putea să satisfaci, prin politică, o popularitate care se cere consumată într’un mare act de fanatism, la care credința și nu realitatea, aspirațiile și nu posibilitățile, himera și nu adevărul sunt j elementele hotărâtoare? Politica înseamnă contact cu ? realitățile, înseamnă silință, metodă, calcul și așteptare — pe când popularitatea generalului Averescu e o epică ieșire din mijlocul posibilităților, și înseamnă deci ^și suprimarea oricărei politici și* Intr’adevăr, în compoziția sufletească a curentului avereseac intră, în primul rând, setea de miracol~a țăranului nostru pe care contactul cu tehnica și mat