Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)
1920-07-15 / nr. 468
P&fIn GLASUL BUCOVINEI Nr. 468 încătușarea libertății Parlamentului la una din ședințele trecute ale Camerei 1, majoritatea a votat modificarea Regulamentului inferior în condițiuni tot atât de neobișnuite cât de anarhice sunt înseși noulre dispozițiuni, datorite ne nevoilor vieții parlamentare cu duhului despotie și vinficativ al guvernului și al majorității sale. Combătute nu numai de întreaga opoziție care, văzând zădărnicia, a părăsit ședința în mod demonstrativ și în semn de energică protestare incorstra acestei noui samavolnici, ci și de unii deputați majoritari mai rezonabil), dispozițiunile modificatorii gi Regulamentului au fost totuș votate în urma cererii șefului guvernului, care a spus-o pe șleau că vrea să le experimeteze până la toamnă pe seama opoziției. Docila și nevolnica majoritate s’a conformat numaidecât, mametocismul mai triumfând odată in actualul Parlament român. Incomplet, cazon, și arbitrar, noul Regulament, polițienesc par excelence, nu răspunde nici cerințelor actuale ale unei vieți parlamentare ordonate nici spiritului vremilor noastre, ci satisface numai pofta anul guvern pornit pe primejdioasa pantă a legiferării sub presiunea baionetei. Restringând discuția asupra sumarului, asupra chestiunilor de regulament și asupra chestiunilor personale, pentru care admite cu zgârcenie numai 15 minute sau cel mult jumătate de oră, noul Regulament violentează principiul libertății cuvântului și micșorează dreptul de a face interpelări, elimnând asocierile și ordonând ca interpelările să se facă numai la scris și să cuprindă pe scurt numai obiectul interpelării, care o va ceti președintele, luându-i și data desvoltării până în 15 zile. Prin măsura aceasta precum și prin dispoziția de a face în scris rectificări la sumar, se eliminestă în mare parte viul grai din Parlamentul român și se introduce procedura in scris, ca și când moțiunea parlament nu ar deriva dela pariares vorbi. E mirare că mi se cere ca și orațiunile să fie prezintate tot în scris președintelui, care le-ar putea ceti și cenzura acasă. Dar toate măsurile acestea nu înseamnă nimic pe lângă noul text al articolului 34, pe care îl reproducem in întregime ca un document al vremii și al mentalității guvernului actual. Etnii: »Orice atacuri personale, orice cuvinte sau imputări defăimătoare ca și orice manifestări sau întreruperi cari turbară ordinea, sect interzise. Măsuri disciplinare Măsurile disciplinare ce se pot lua contra, membrilor Adunării deputaților sunt : 1) Chemarea la ordine ; 2) Chemarea la ordine cu înscrierea în proces-verbal al ședinței și 3) Excluderea temporală. Este chemat la ordine orice membru al Adunării care tulbură ordinea prin vreo infracțiune la regulament, prevazuta in aliniard de mai sus ■ sau în orice alt fel. Este chemat la ordine, cu înscriere în proces-verbal, deputatul care, în aceea ședință, a suferit o primă chemare la ordine. Numai președintele poate chema la ordine. Excluderea Excluderea temporară din Adunare va putea fi pronunțată contra oricărui cursul aceleiași seziuni a fost deputat care a chemat de doua ori la ordine s’au care, în ședință publică a făcutŭ apel ori s’a dedat la violențe, a îndemnat sau provocat la războiul civil ori la violarea legilor constituționale , care s’a făcut vinovat de ultragierea Adunării ori a președintelui ei, care a adresat unui sau mai multor din membrii guvernului injurii, provocațiuni sau amenințări ori care s’a făcut vinovat de ultragiarea Dinastiei, a Senatului, ori a guvernului. Excluderea care va putea fi de la 1—30 ședințe și se poate repeta, implică interdicțiunea de a lua parte la lucrările Adunării și de a intra în localul Adunării până la expirarea termenului fixat. In caz de opunere a deputatului de a se conforma imediat injoncțiunii președintelui de a părăsi Adunarea, ședința se suspendă și executarea măsurii disciplinare se îndeplinește prin îngrijirea chestorilor, chiar cu forța armată de ar fi nevoe, în acest caz excluderea aplicată deputatului se socotește de drept mărită la maximum 30 ședințe. Dacă deputatul reapare în localul Adunării înainte de expirarea termenului expulsiunii, el este considerat ca exclus pentru tot restul sesiunii și președintele are dreptul să întrebuințeze chiar forța armată pentru a l împiedica de a intra în incinta Camerei. Excluderea temporală este pronunțată de Adunare, fără dezbateri, după propunerea președintelui. Ea implică de drept pentru deputat pierderea întregii diurne pe timpul excluziunii se înscrie în proces verbal și atrage încă imprimarea și afișarea în 200 exemplare, pe cheltuiala deputatului, a extrasului procesului verbal,care menționează pedeapsa. Afișarea se va face in toate comunele circumscripției sau județului unde deputatul este ales. Acest text draconic, înlocuind textul vechiu al articolului 34, care oprește și replamente numai „orice imputare defâimătate“, pedepsind-o, la întâia abatere, de rechemarea oratorului la chestiune, la a doua, cu adresarea unei observări personae, la a treia, cu ridicarea provizorie a cuvântului și consultarea Camerei asupra unei eventuale disertări la ordine sau opriri de a mai vorbi vii discpțiune* aceea, acest text nedemn de o legiuire modernă constituie o rușine pentru Parlamentul român și poate să doră la cele mai ridicole deși extrem de triste, consecința. Căci, lăsând la o parte admiterea unor monstruozități ca „provocarea la război civil,“ violarea constitcției“ sau „ultragiarea dinastiei," art. 34, aplicat cu lipsa de obiectivitate și cu patima care le cunoaștem dela formularea și votarea lui, dă președintelui posibilitatea de a se debarasa foarte bine și foarte curând de toată opoziția. E suficientă doar o întrerupere pentru a fi chemat la ordine întâia oară și tot așa pentru a doua chemare la ordine în cursul aceleași ședințe, iar după chiemarea la ordine de două ori în cursul aceleași sesiuni urmează excluderea cu toate consecințele ei. Tot așa urmează excluderea pentru un simplu cuvânt nepoliticos la adresa președintelui Camerei cum și pentru cea mai justă sou inofensivă amenințare adresată unui ministru, cu toate că și aceste personalități sunt de multe ori oameni foarte păcătoși. In felul acesta ciocoilor nu i se mai poate zice ciocoi, anarhia trebuie să o numești ordine, samavolnicia devine măsură constituțională, pungășia e cinste și „ministrul permiselor“ e pus la adăpost. " Deputați de valoarea unui Iorga »au Dr. Lupu, cu temperamentul lor vioi, ar putea să fie ixcluși pentru o întrerupere cât de justă și cât de spirituală, dacă aceste nu-i va conveni d-lci președinte. Iar cm Cozmiuc oarecare ar putea să insulte, nepedepsit, cum a mai făcut-o, o generație întreagă de suflete nobile pentru că au luptat in contra Austro Ungariei, îndată ce întreruperea aceasta e pe placul d-lui președinte. Cum din cele arătate rezultă neîndoielnic că Regulamentul „modificat“ tinde să facă din președintele Adunării un pasa învestit cu puteri discreționare și inchizitoriale, iar din deputații opoziționiști simpli eunuci pe lângă mamelucii majoritari, opoziția a hotărât ceea ce trebuia să hotărască în asemenea condițiuni : nerecunoașterea valabilității acestor modificări făcute „cu furca". totgu G. Toma ------------------------------------------- Cronica școlară înființarea și organizarea comitetelor școlare Joi 4 Iulie s’a ținut în sais Ucenici „Regele Ferdinant I” din Strojineț o adunare a învățătorilor din județ, pentru a se discuta asupra decretului-rege privitor la înființarea și organizarea comitetelor școlare. Adunarea a fost prezidată de d. revizor școlar N. Cojocar. Cu încheierea sumarului discuțiunilor a fost însărcinat d. înv. diriginte L. Danilescu. După cetirea in întregime a decretullui-rege a urmat discuția amănunțită asupra lui, unde mai toți învățătorii prezenți precum și dis dirigenta Cojocar și-au exprimat părerile lor cu mult spirit critic. De față era și d. deputat Ungurean. Nu se putea ca d-sa să nu dea deslușirile trebuitoare asupra decretului. Din desbaterile cari au țnut mai multe ceasuri, s’a constatat din partea tuturor vorbitorilor că aceste comitete școlare, despre care e vorba în decretul lege, sânt instituțiuni vechi și prin urmare nu corespund necesităților din timpul de față atât prin compunerea lor dintr’un număr neegal de membri cât și prin atribuțiunile ce li se dau. D-na Cojocar a aratat că comitetele școlare, în această formă, vor fi de prisos după trecerea la stat a școalelor primare făcând apoi următoarea propunere care s’a primit unanim : Adunarea decide să se conformeze, in ceia ce privește decretul-lege din chestiune, decisiunilor comisiei centrale pentru unificarea învățământului intranică in Cernăuți in zilele de 26 Aprilie — 4 Mai a. c. După închiderea discuției in ordinea zilei de revizor Cojocar aduce la cunoștința adunării înființarea de la toamnă a liceului din Strojineț, apelând cu multă insistență la zelul invățâtorimii de a alimenta OI. INCULEȚ Campania ,Dreptății“ in centra celor mai aleși fruntași ai neamului nostru este un fenomen extraordinar de rușinos pentru acest colț al Moldovei. Ea nu ne..surprinde, căci de la morala politică a glorificatorilor unei scrisori trădătoare de neam, adresate împăratului Karl nu ne puteam aștepta la altceva. Extraordinar de rușinos este că în țara aceasta se gătește un public care poate să supoarte fără de orice murmur această ocară. Voim să dim un clasic exemplu cititorilor noștri despre câtă valoare au înjurăturile lansate prin „Dreptatea“ de d-nîi Cezar Scarat, Gheorghe Jerim*, Erast Tarangul, Gheorghe Șandru, Ipolit Tarnavschi, Aurel Țurcan, Eusebie Popovîci, Capetrâmb etc., spre a arăta cum d nar aceștia vor să întunece mințile cetitorilor lor, ca să el vadă luminile adevărate din cuprinsul patriei noastre. Din aceștia constituindu-se dintr’un comitet de ... , (cuvântul ar fi prea aspre, dar meritat), vor să execute pe oricine a însemnat ceva in istoria neamului nostru. In mod nemaipomenit de cinic îndrăznesc să facă d. p. din d. inculeț, căruia, nu sânt vrednici să-i șteargă prafa de pe ghete, »canalia cea mare, trădătorul neamului românesc«, Iată ce spune președintele Academiei, d. P. Poni despre d iacalei răspuns Inic-i la 26 Maiu 1919 li discursul de recepțiune. Firește că reproducem numai părțile în legătură cu trecutul politic al d-laî Inculeț. La 24 Maim 1906 a apărut la Chișinău, sub direcțiunea bătrânului luptător Gavrilița, primul ziar românesc al fraților noștri de peste Prut. Această dată este memorabilă nu numai în istoria Basarabiei, dar și in istoria întregului neam românesc. Dintre toate țările locuite de Români, cari gemeau sub rang străin, Basarabia era cea mai înstrăinată de restul Românilor. Intr’insa nu era cu putință să pătrundă o carte românească oricât de nevinovată un abecedar, chiar sub forma de azbuceaval, o psaltire, un ceaslov, o evanghelie erau considerate ct atentate in contra sigurenței Statalei, cari trebuiau să fie pedepsite cu cea mai mare strășnicie, îmi aduc aminte cu câtă greutate am putut trece în contrabandă peste graniță la 1891 și la 1895 câteva cărți necesare cuvântului divin. Din acest intinerec ne venia, ca o rază de lumină binefăcătoare, jurnal ci „Basarabia“, pământ și voie cetățenească“.... Dumneata, iubite coleg, deși de abia ieșit de pe băncile Seminarului duhovnicesc, ai luat parte, ai dat obolul de taxe de muncă la această înviere a neamului nostru; ai lucrat la ziarul „Basarabia« pentru a răspândi in popor ideile naționale și democratice. Amvonul in ruș începe că devină un mijloc de propagandă națională, in adevăr, protoieriul Chișinăulau da binecuvântarea unui tânăr absolvent al Seminarului să țină in ziua de 21 Noemvrie, in Biserica Noul, o predică în limba moldovenească. Acest tânăr, eraid-îe, domanele Inculeț. Revoluția rusească de la sfârșitul lui Februarie 1917 te-a silit să părăsești lucrările d-tale științifice pentru a-ți face datoria către Patrie. in Petersberg chiar, impreună cu ceilalți tineri basarabeni, cari se aflau acolo, au înființat o societate romanească. In garda împărătească era un mare număr de soldați moldoveni, cari fusese recrutați in această armă de elită din cauza staturelor înalte și a vitejiei lor. Acestora, ca niște adevărați apostoli, ați căutat să se insuflați sentimentele naționale. ,Ați făcut cu dânșii o adevărată școală de patriotism, de libertate și de democrație. » Când terenul a fost astfel preparat, ați convocat la începutul lui Aprilie o mare adunare basarabeană, care au asistat aproape 1000 de soldați moldoveni. Atunci s’a auzit pentru întâia dată, in Capitala împărăției rusești, glasul Moldovenilor, rostit în limba lor, cerând dreptul la vieața. Cu ajutorul acestor ostași, au organizat propaganda națională. Ați publicat intr’un mare număr de exemplare o broșurică, în care arătați, pe înțelesul tuturor, cari sunt drepturile șii cererile Basarabiei, ce este : autonomia și revoluția ; ați ales din fiecare ținut câte 8 soldați cari trebuiau să meargă din sat la sat pentru a explica mulțimea aceste drepturi și aceste cereri. La 25 Maia ați plecat in Basarabia, după ce ați defilat pe stradele principale ale Petersburgului, in frunte cu drapnlui, pe care era scris românește „Trâească Basarabia autonomă“. In Chișinfiu ați găsit partidul național moldovenesc constituit tot pe baza autonomiei Basarabiei. El cerea în special ca „toate legile care privesc vieața din lăuntru a țărei să se întocmească de Dieta provincială, potrivit obiceiurilor vechi și nevoilor de acum ale țării“. In urma revoluției, vechii guvernatori ai provinciilor fusese înlăturați și înlocuiți prin comisari gubernian. După propunerea unui congres țărănesc ținut la Chișinău, d-ta al fost numit ajutor de comisei gubernia!. La început partidul național a lucrat din toate puterile pentru ca ideia rațională și aceea de autonomie si fie înțelese și îmbrățișate de marea mássá *