Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)

1920-10-14 / nr. 539

¥\ \ Pag 2_____________________________ GLASUL BUCOVINEI Adunarea din Sirete sfîrli­a La 28 Septembrie a. c. partidul democrat ai­s­­țin­ut o adunăre populară in orașul Siret, la care a participat un nota­r de câteva sute de târsai din județul Siret și un numar frumos de târgoveți din oraș. . * Adunarea a fost descrisă de părintele Emilian Vasilescu din comuna Oprișeni, care este președi­n­­tele comitetului județean al partidului democrat «1 U­­niri. Salutând numeroasa asistenți d-sa a dat ca»ân­tal d lui deputat V. Ungureanu, ca re i­ntr’o frumoasă cuvântare a arătat, care a fost activitatea reprezen­tanților partidului nostro in sesiunea extraordinară de asia-vara in corpurile legiu­toare. Vorbind üi spre­­ reforma agrară a vestejit piedi­cile, cari Ji-an.­ pus ceila­ți deputați ten Baco­vi­a* pen­tru a amâna această chestiune care nu mai poate su­feri nici o Întârziere. Trecând apoi la alte chestiuni a relevat n­drep­ta­tea ce se face taraaimic din partea organelor fiscale prin impunerea lo­ra­ul pe venit gospodarilor germari ale căror gospodarii in mare parte au fost disp­use in războiu, pe când ei Își face­au datoria in razboiu, ș a tăgăduit că la­­ toamnă își va ridica cu­vantul in Parlament, ca să se curme eu aceste­ nedreptnd. Li se pare b­i pe venit și cât de mare, pe cei imbogăț­i, dar nu pe cei cari facându-și toate datoriile, nu se bucură sub stăpânirea actuala, nici de drepturile lor, dar nu facă de unele privilegii. După d. deputat Ungureanu, a luat cuvântul d. A. Berac, fost de­putat al acestui județ in parlamentul trecut și a a explicat scopul acestor adunări, care este de a întreține un contact viu cu masele poporu­lui. U­n astfel de conact se naște un interes mai mare pentru viața publică și astfel se face o opera de educațiune politică. La sfârșitul expunerilor sale ca sosit și d. sena­tor Dr. I. M­tur, fost maistru, șefel»­a­rtidului Însoțit de d. Iorga Tom­a fost deputat și secretar general, d. Dr. Aurel­ Morariu, fost deputat și d. Dr. A­ecu Procopovici profesor ad­versitar din C­rriuți. Aduna­rea l-a aclamat vin făc ându-le multe ovații. Suindu-se la tribună d. senator Nistor expune, care este citan­­ția politică in țară și in Întreaga Românie* mare, a­­rată apoi cari sunt problemele z­iei, cari zadarnic aș­t­aptă de„a guvernai actual o resolvire dreaptă și folositoare. Vorbind despre ultimele alegeri și despre lipsa de pace notați zice, că activitate parlamentară la ceilalți de­de sft fie drept învățătură pentru viitor. Vorbește apoi d. Dr. Aurel Morariu, care re pune cum ră­­ facerea generalului Fisch­­, care mai ales Îs Șiret și-a arătat pururile Lui criminale, și în­cheie cu o potrivită ironie la adresa a,elor intelec­­uali români din județul Siret, cari la alegerea trecute și au dat silință sa ne«ga pe un neamț deputat într’un cerc e ecîoral românesc.­­ . • Dupa D ea vorbește d. Iorga Toma, exporând care este atitudin­a partidului democrat al Ualiei fațâ de minor tăți, cari au avut din vremea, când partidul noastră ocis­te s'o cunoască avea­ răspunderea politică în țară, și a cărei caracteries că era nu nu­mai dreptatea, dar ți o deosebită realitate și pre­venire, căci partidul democrat al Volrei consideră drept cetățeni români pe toți cari sânt născuți aice in țară set și au câștigat la vreme indigenatei, dar cari­tea și do­vezi, câ iși iubesc statul și patria mă­rită, cărei aparții. Pe urmă citește rezoluțile adunării cari puse la la vot să primesc unanim. In­ine «orbește părintele Leon Roșca din Tres­­tiana, care arată, că numai partidel democrat al Unirii înțel­ge nevoie țărănimei și-și dă toată silință să se îndrepte. De acee­a este mai­ ales în Interesul ei, să-i dec tot spijinul. După aceste cuvinte președintele adunări mulțumește pentru frumoasa participare și închide adunarea Astfel a decurs adunarea politică din Siret, pe care d. Dori Popovici cu Vasile Grigorcea, cântau cu ori­ce phîp s'o ladiarntbeasca umblând ca zile înainte prin sate, cu au ontobilu­ statala! ca să abată popo­rul de a participa la ea. Cei câp­ va ®verescasi, cari au participat la aceasta frumoasă adunare, când au fost provocați să se sue la tribamă, ca să desmită acuzațiunile ridi­cate contra partidului tot ți stăpânirea actuale au tu­lit-o la sănătoasa în hohotele de râs ale adunării. Siret, 3 Octombrie 1920. Corespondent. v Adunarea generala a reuniunii de cântare ,X pri an Pormn Deacu'4 DIN LUGE.AVA*) s’a ținut Luni în 11 O­tombrie într’o atmosferă de caldă însufleție. A fost prima adunare după o pauză de șapte ani, (a tuta înainta da răsboi se ți­nuse in 25 S p­embrie 1913). A triunfat de astă dată dev­za reuniunii: „Pe-al nostru steag e scris unire", ici s'a făcut Împăcarea între în­eme leterm­­ei, d. prof. Severin Procopovici și cei ce au venit după el la cârma reuniunii. A­dunare* a prezidat-o d. prof. V Morarii*, ca reprezentant al comitetului ales la 1913, din care 1­’au rămas in Su­ceava ,decât 4 membri. După o pauzâ mtât de lungă a fost scos: să se facă o privire asup a trecutului l o­larii. A vorbit deci fonul d. prof . Procopovici despre inființarea ei, acum 37 ani, la 1903 și dispre activit­tea de sub condu­cerea df saie, p­ină la 1908. Continuând de aici îna­inte, d prof. M­rariu a amintit sărparea din 7 iunie 1908 la mormăitul dela Stupea, când se impuneau 25 de ani dela moartea lui Ciprian Porumbescu, co­memorarea lui Porumbescu în acelaș t­ip în alt centre românești, din vechile gat și din Ardeal, is­pos marea întreprindere a prolivarii compozițiunilor sale inedite, întrepr­idere care a progresat în deo­sebi­­ anul 1909 1 10, când s’a ajuns până la fasci­cula X-a, căreia i-a mai uinat apoi toca o fasci nlă. A amintit în deosebi turneul din vara anului 1908, când reuniunea a cântat la Câmpulung și Vatra- Dornei. ' In era acea­sta a doua, dirigent artistic a fost întâi d. A­fred S h­lter, apoi, dela 1909 actualul di­rigent d. August K­met. Trecând­ in perioada dela ultima adunare gene­rală încoace,­ raportul amintește cooperarea reuniunii la iar barta jab­leului de 25 ani al „Școalei Române", (6 Noembrie 1913), apoi converusi aia 14 D­cembrie 1913 in jum­atatea iotă a a anului 1914 ati idi sia re­uniunii a stagnat ca total, iar apoi ispâcnind razboiul, o activitate nici n’a mai fost posibilă. In Apriie 1918,« după reîntoarcerea a doua Austriecilor, reun­unea a cooperat la un concert în fo­a­losul „Crucii de argint", iar în 24 Noimbrie 1918 s’a aranjat o mare serbare în cinstea armatei Române, Care își fu­use Intrarea in Suceava la 6 Noembrie. In timpul războiului, reuniunea a permit câțiva membri din ce mai devotați: Dr Ammpodist Daș­­chievici, load Teleaga, Vasi­le Bumbac, dr. Ion Luția, Meu Tarasievici și d­ra Veronica Verenca. Trecând la raportul, special, raportorul ceteunlca că s-a pierdut toată arhiva și procesele verbale, pe când Biblioteca a fost salvată in­­ partea cea mai mare. Amintește pierderile din mobiliar, în schimb s’au păs­trat instrumentele musicale, donate de mult regretatul Leon­cai', de Go­ian (* 16 Octombrie Iplis și par­tea cea mai mare din Dip ioteca muzicală, donată de el. . . Starea cassi d­e mulțăm­oare : reuniunea are 2500 lei, fond destinat pentru continuarea t­ră­ri­i com­pozițiilor isi C. Porumbesco, iar acum de curând s’au încasat defi membrii activi, sprijinitori și fondatori sum­ia de 1454 lei. S’au pregătit pent­u tipar compozițiunile „Dorul" (romanță pentru vioară și pian) și „Cissa“ ( or bărbat<asc). Trecându-se la alegerea comitetului, se aleg prin aclama pane d-nti: Severin­ Procopovici, Constantin Procopovici Ioachim Chniuleac, Ioan Hostiuc, Procopie­­ Ro­­dinatc, Marian Beresnîțchi, Victor Morariu, Pen­telei Borosan, G­rig­orie Sotnițchi, Eugen Palie, Orest Procopovîci și Christi Saca. Iar în comisia revizuitoare au fost aleși d ari : Dragoș Bumbac, Pante­limon Nimigean , Dmitrie Olinic. *) Z­are­le românești de pretutindeni sunt regate să retipărească. a N 1 539 Situația externă La Riga se grăbesc mmtivele pentru pacea preliminară ruso poloneză. Bolșevicii au renunțat cu inimă ușoarnă la condițiunile cu privire la Galiția prin KÊÊksî Ucraina, condițiuni socotite ca nu acceptaoiWplicat­­ă delegații poloni. Primite c al Êole din tratatul păcii preli­minare au fost aprobate, celelalte puncte sânt încă în discuție Punctele asupra cărora s-a ajuns la un nord sunt respectarea reciprocă a suvera­nității, ambele părți renunță la despăgubiri pro­tecția minorităților și desfășurarea culturală re­ligioasă. Bolșevicii și-au îndreptat, după cum era de așteptat, întreaga lor atențiune spre frontul ucrainean și cel alul SP­rangel. Contra acțiunea bolșevică a început. Se anunță că Wrang­el ar fi respins puternicul atac. Intre ucraineanul Petliurm și­­ Wrangel urmează trativele cu privire la lupta comună ce o vor duce împotriva trupelor roșii. Lloyd George într-un recent discurs a spus, că e greu să se îmbu­te pace cu Rusia. Bolșevicii sânt șireți și nu inspiră încredere, rup tratativele și chiar pe când o tratează caută să facă propagandă înveninând atmosfera. Pe de altă parte ziarele italiene spun, că Italia recunoaște guvernul so­vietelor și va recunoaște la rândul său și un guvern Wrangel, dacă acesta va ajunge la putere în Moscova sau Petrograd. Krassîn­ a răspuns la nota Angliei, Rusia va elibera prizonierii englezi aflați în Bu­c­ sia, ce privește însă pe prizonierii englezi din Basm sugerează, că ar trebui să se urmeze t­a­­tive la Siflis. La Moscova au sosit 24­ de re­prezentanți din Turcia, India, China, Persia, Buhhara, Turkestan, China, Caucaz, ca să par­ticipe la ședințele celei de a treia internaționale. S-a format un comitet de acțiune în scop de a pregăti revoluția prntre popoarele Asiei ; se va publica și un ziar de propagandă în cinci limbi orientale: * Dupa știrii din Vima se pregătește pro­clamarea unei stări excepționale asupra întreg ei Slovacii. * * In Clociția și Slavonia ar fi mereu tur­burări și mari mmulțămiri. ----------------------------­-------------V. m. A­ BUZURI Decwând Prefectura județului Cercăuți a distri­buit zahăr la anumite persoane ((?) din comitetele co­­m­un­aie ale*.- primăriilor acestui județ cu condiția ca prima jumâtate din cantitatea acordată de zahăr să fie plătită bănește, pe când a doca jumătate să de acte tert­en­ouă și cartofi, o măsură noua, care a dat cauză >a­nomfil­umtri și băoțeli. Bieții săteni se întreabă, dacă și această măsură ingenioasă și desigur practică pentru­unt a isvorit din capul faimosatei președinte al comisinei de lichi­dare, sau a vredi lealul său prefect de Cernăuți, a d-lui comisar Pompe Alfred. Ori­cum ar fi acest procedeu, fi­ce să se creadă că cârmuitorii de azi, cari, vezi doamne, or­i chemați să conducă treburile țării și să facă administrație, s ocupă de gh-șertarî sau, cum s’ar zice, fac afaceri in­­ dauna poporului. Oare până­ când Își va bate joc­ul Pompe de­­ răbdarea poporului acestui ju­deț, care a suferit atât de mult de pe urma războiului ? ■in­.n­.­i..— ... ............&v. • I ! Faceți daruri internatelor noastre ! % 1 . — ■■■■■«■■ mrmrtmmmmmmm mu 11 1 ■ 1 ..ma.« ■—n»rw..,n.«.i.—i, Secta pocăiților în Cosmin (Molodia),­­ Ceva din isprăvile acestei secte. In comuna, aceas a pocăiții pun icoanele pe ios, propovăduesc ță­rănimii că lumea se va prăbuși cât de curând. Vasile Cibiac a lui Simioc, cel mai apr­u pocăit, a fost m­ainc puțin smiatit, și reîntors din spital a fost re­crutat. uar in scurt timp s’a intors seara aducând cu sine niște cărți rele și a câștigat pentru secta pocăiților, pe fratele sâu loan pe un fiu și două fice de ale sale, pe una am soției sale, p­ Iice Io>ub (relators din Rus­aț, pe Elena soția r»p. gheorghe Badragan, boiu iui Vasile Ci0­ac n’a voit șa p­im a«câ iig­­a aceasta și din pricina aceasta a sufer­t groza­v. O ne dorește sa latre la societatea lui Vasile Ciolac prunele dela dânsul ajutor bă­n­esc și ori­și­ ce alt ajutor. Vasile Colac șt*­ făcut vâosu­ oare toata gospo­dar­a sa, deși are o m­aî­­ț­me de copi*. — La năului st țte consfătuimi ca toți pocăiții din Cosmin ș la toa­t Vraerca pleacă la fe­lurite adunări generate la Mihaia. Care va fi efectat final dacă ră­ âciți de aceștia vor temură cooștilor de poporeniîjr psciulci? Va contribui aceasta la șcare la consilidarea Ro­mâniei M«n ? N. R­. — Ce face Prea­veat»r«birai Consistor ? Afaceri la Primar­e și la „Agricole“? 11 1 1 11 1 .P. Popescu, Increstari Parcă ar fi în Bucovina. — Un profesor dela liceul din S­tul mare d. Loiuu sau Lihan se zice ca a instituit un fumoar pentru liceeni.­­Făptul a ajuns la cunoștința domnului­ director regional cu ocaziuniea vizitei sale. Un student sonor s-a plimb» Indiapas pe co­ndor La întrebarea dom­­nului director und** se duce, l­c­snal il răsp­unde : „Mă dec în te moar, aeți cu mi­ntece *a fu­ri. z dar trebuie, că Își bai joc de mine cellot— alți studenți". y ► « ¥'

Next