Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)
1920-10-14 / nr. 539
¥\ \ Pag 2_____________________________ GLASUL BUCOVINEI Adunarea din Sirete sfîrlia La 28 Septembrie a. c. partidul democrat aisținut o adunăre populară in orașul Siret, la care a participat un notar de câteva sute de târsai din județul Siret și un numar frumos de târgoveți din oraș. . * Adunarea a fost descrisă de părintele Emilian Vasilescu din comuna Oprișeni, care este președintele comitetului județean al partidului democrat «1 Uniri. Salutând numeroasa asistenți d-sa a dat ca»ântal d lui deputat V. Ungureanu, ca re intr’o frumoasă cuvântare a arătat, care a fost activitatea reprezentanților partidului nostro in sesiunea extraordinară de asia-vara in corpurile legiutoare. Vorbind üi spre reforma agrară a vestejit piedicile, cari Ji-an. pus ceilați deputați ten Bacovia* pentru a amâna această chestiune care nu mai poate suferi nici o Întârziere. Trecând apoi la alte chestiuni a relevat ndreptatea ce se face taraaimic din partea organelor fiscale prin impunerea loraul pe venit gospodarilor germari ale căror gospodarii in mare parte au fost dispuse in războiu, pe când ei Își faceau datoria in razboiu, ș a tăgăduit că la toamnă își va ridica cuvantul in Parlament, ca să se curme eu aceste nedreptnd. Li se pare bi pe venit și cât de mare, pe cei imbogăți, dar nu pe cei cari facându-și toate datoriile, nu se bucură sub stăpânirea actuala, nici de drepturile lor, dar nu facă de unele privilegii. După d. deputat Ungureanu, a luat cuvântul d. A. Berac, fost deputat al acestui județ in parlamentul trecut și a a explicat scopul acestor adunări, care este de a întreține un contact viu cu masele poporului. Un astfel de conact se naște un interes mai mare pentru viața publică și astfel se face o opera de educațiune politică. La sfârșitul expunerilor sale ca sosit și d. senator Dr. I. Mtur, fost maistru, șefel»artidului Însoțit de d. Iorga Toma fost deputat și secretar general, d. Dr. Aurel Morariu, fost deputat și d. Dr. Aecu Procopovici profesor adversitar din Crriuți. Adunarea l-a aclamat vin făc ându-le multe ovații. Suindu-se la tribună d. senator Nistor expune, care este citanția politică in țară și in Întreaga Românie* mare, arată apoi cari sunt problemele ziei, cari zadarnic aștaptă de„a guvernai actual o resolvire dreaptă și folositoare. Vorbind despre ultimele alegeri și despre lipsa de pace notați zice, că activitate parlamentară la ceilalți dede sft fie drept învățătură pentru viitor. Vorbește apoi d. Dr. Aurel Morariu, care re pune cum ră facerea generalului Fisch, care mai ales Îs Șiret și-a arătat pururile Lui criminale, și încheie cu o potrivită ironie la adresa a,elor intelecuali români din județul Siret, cari la alegerea trecute și au dat silință sa ne«ga pe un neamț deputat într’un cerc e ecîoral românesc. . • Dupa D ea vorbește d. Iorga Toma, exporând care este atitudina partidului democrat al Ualiei fațâ de minor tăți, cari au avut din vremea, când partidul noastră ociste s'o cunoască avea răspunderea politică în țară, și a cărei caracteries că era nu numai dreptatea, dar ți o deosebită realitate și prevenire, căci partidul democrat al Volrei consideră drept cetățeni români pe toți cari sânt născuți aice in țară set și au câștigat la vreme indigenatei, dar caritea și dovezi, câ iși iubesc statul și patria mărită, cărei aparții. Pe urmă citește rezoluțile adunării cari puse la la vot să primesc unanim. Inine «orbește părintele Leon Roșca din Trestiana, care arată, că numai partidel democrat al Unirii înțelge nevoie țărănimei și-și dă toată silință să se îndrepte. De aceea este mai ales în Interesul ei, să-i dec tot spijinul. După aceste cuvinte președintele adunări mulțumește pentru frumoasa participare și închide adunarea Astfel a decurs adunarea politică din Siret, pe care d. Dori Popovici cu Vasile Grigorcea, cântau cu orice phîp s'o ladiarntbeasca umblând ca zile înainte prin sate, cu au ontobilu statala! ca să abată poporul de a participa la ea. Cei câp va ®verescasi, cari au participat la aceasta frumoasă adunare, când au fost provocați să se sue la tribamă, ca să desmită acuzațiunile ridicate contra partidului tot ți stăpânirea actuale au tulit-o la sănătoasa în hohotele de râs ale adunării. Siret, 3 Octombrie 1920. Corespondent. v Adunarea generala a reuniunii de cântare ,X pri an Pormn Deacu'4 DIN LUGE.AVA*) s’a ținut Luni în 11 Otombrie într’o atmosferă de caldă însufleție. A fost prima adunare după o pauză de șapte ani, (a tuta înainta da răsboi se ținuse in 25 S pembrie 1913). A triunfat de astă dată devza reuniunii: „Pe-al nostru steag e scris unire", ici s'a făcut Împăcarea între îneme letermei, d. prof. Severin Procopovici și cei ce au venit după el la cârma reuniunii. Adunare* a prezidat-o d. prof. V Morarii*, ca reprezentant al comitetului ales la 1913, din care 1’au rămas in Suceava ,decât 4 membri. După o pauzâ mtât de lungă a fost scos: să se facă o privire asup a trecutului l olarii. A vorbit deci fonul d. prof . Procopovici despre inființarea ei, acum 37 ani, la 1903 și dispre activittea de sub conducerea df saie, pină la 1908. Continuând de aici înainte, d prof. Mrariu a amintit sărparea din 7 iunie 1908 la mormăitul dela Stupea, când se impuneau 25 de ani dela moartea lui Ciprian Porumbescu, comemorarea lui Porumbescu în acelaș tip în alt centre românești, din vechile gat și din Ardeal, ispos marea întreprindere a prolivarii compozițiunilor sale inedite, întrepridere care a progresat în deosebi anul 1909 1 10, când s’a ajuns până la fascicula X-a, căreia i-a mai uinat apoi toca o fasci nlă. A amintit în deosebi turneul din vara anului 1908, când reuniunea a cântat la Câmpulung și Vatra- Dornei. ' In era aceasta a doua, dirigent artistic a fost întâi d. Afred S hlter, apoi, dela 1909 actualul dirigent d. August Kmet. Trecând in perioada dela ultima adunare generală încoace, raportul amintește cooperarea reuniunii la iar barta jableului de 25 ani al „Școalei Române", (6 Noembrie 1913), apoi converusi aia 14 Dcembrie 1913 in jumatatea iotă a a anului 1914 ati idi sia reuniunii a stagnat ca total, iar apoi ispâcnind razboiul, o activitate nici n’a mai fost posibilă. In Apriie 1918,« după reîntoarcerea a doua Austriecilor, reununea a cooperat la un concert în foalosul „Crucii de argint", iar în 24 Noimbrie 1918 s’a aranjat o mare serbare în cinstea armatei Române, Care își fuuse Intrarea in Suceava la 6 Noembrie. In timpul războiului, reuniunea a permit câțiva membri din ce mai devotați: Dr Ammpodist Dașchievici, load Teleaga, Vasile Bumbac, dr. Ion Luția, Meu Tarasievici și dra Veronica Verenca. Trecând la raportul, special, raportorul ceteunlca că s-a pierdut toată arhiva și procesele verbale, pe când Biblioteca a fost salvată in partea cea mai mare. Amintește pierderile din mobiliar, în schimb s’au păstrat instrumentele musicale, donate de mult regretatul Leoncai', de Goian (* 16 Octombrie Iplis și partea cea mai mare din Dip ioteca muzicală, donată de el. . . Starea cassi de mulțămoare : reuniunea are 2500 lei, fond destinat pentru continuarea trării compozițiilor isi C. Porumbesco, iar acum de curând s’au încasat defi membrii activi, sprijinitori și fondatori sumia de 1454 lei. S’au pregătit pentu tipar compozițiunile „Dorul" (romanță pentru vioară și pian) și „Cissa“ ( or bărbat<asc). Trecându-se la alegerea comitetului, se aleg prin aclama pane d-nti: Severin Procopovici, Constantin Procopovici Ioachim Chniuleac, Ioan Hostiuc, Procopie Rodinatc, Marian Beresnîțchi, Victor Morariu, Pentelei Borosan, Grigorie Sotnițchi, Eugen Palie, Orest Procopovîci și Christi Saca. Iar în comisia revizuitoare au fost aleși d ari : Dragoș Bumbac, Pantelimon Nimigean , Dmitrie Olinic. *) Zarele românești de pretutindeni sunt regate să retipărească. a N 1 539 Situația externă La Riga se grăbesc mmtivele pentru pacea preliminară ruso poloneză. Bolșevicii au renunțat cu inimă ușoarnă la condițiunile cu privire la Galiția prin KÊÊksî Ucraina, condițiuni socotite ca nu acceptaoiWplicată delegații poloni. Primite c al Êole din tratatul păcii preliminare au fost aprobate, celelalte puncte sânt încă în discuție Punctele asupra cărora s-a ajuns la un nord sunt respectarea reciprocă a suveranității, ambele părți renunță la despăgubiri protecția minorităților și desfășurarea culturală religioasă. Bolșevicii și-au îndreptat, după cum era de așteptat, întreaga lor atențiune spre frontul ucrainean și cel alul SPrangel. Contra acțiunea bolșevică a început. Se anunță că Wrangel ar fi respins puternicul atac. Intre ucraineanul Petliurm și Wrangel urmează trativele cu privire la lupta comună ce o vor duce împotriva trupelor roșii. Lloyd George într-un recent discurs a spus, că e greu să se îmbute pace cu Rusia. Bolșevicii sânt șireți și nu inspiră încredere, rup tratativele și chiar pe când o tratează caută să facă propagandă înveninând atmosfera. Pe de altă parte ziarele italiene spun, că Italia recunoaște guvernul sovietelor și va recunoaște la rândul său și un guvern Wrangel, dacă acesta va ajunge la putere în Moscova sau Petrograd. Krassîn a răspuns la nota Angliei, Rusia va elibera prizonierii englezi aflați în Buc sia, ce privește însă pe prizonierii englezi din Basm sugerează, că ar trebui să se urmeze tative la Siflis. La Moscova au sosit 24 de reprezentanți din Turcia, India, China, Persia, Buhhara, Turkestan, China, Caucaz, ca să participe la ședințele celei de a treia internaționale. S-a format un comitet de acțiune în scop de a pregăti revoluția prntre popoarele Asiei ; se va publica și un ziar de propagandă în cinci limbi orientale: * Dupa știrii din Vima se pregătește proclamarea unei stări excepționale asupra întreg ei Slovacii. * * In Clociția și Slavonia ar fi mereu turburări și mari mmulțămiri. -----------------------------------------V. m. A BUZURI Decwând Prefectura județului Cercăuți a distribuit zahăr la anumite persoane ((?) din comitetele comunaie ale*.- primăriilor acestui județ cu condiția ca prima jumâtate din cantitatea acordată de zahăr să fie plătită bănește, pe când a doca jumătate să de acte tertenouă și cartofi, o măsură noua, care a dat cauză >anomfilumtri și băoțeli. Bieții săteni se întreabă, dacă și această măsură ingenioasă și desigur practică pentruunt a isvorit din capul faimosatei președinte al comisinei de lichidare, sau a vredi lealul său prefect de Cernăuți, a d-lui comisar Pompe Alfred. Oricum ar fi acest procedeu, fice să se creadă că cârmuitorii de azi, cari, vezi doamne, ori chemați să conducă treburile țării și să facă administrație, s ocupă de gh-șertarî sau, cum s’ar zice, fac afaceri in dauna poporului. Oare până când Își va bate jocul Pompe de răbdarea poporului acestui județ, care a suferit atât de mult de pe urma războiului ? ■in.n.i..— ... ............&v. • I ! Faceți daruri internatelor noastre ! % 1 . — ■■■■■«■■ mrmrtmmmmmmm mu 11 1 ■ 1 ..ma.« ■—n»rw..,n.«.i.—i, Secta pocăiților în Cosmin (Molodia), Ceva din isprăvile acestei secte. In comuna, aceas a pocăiții pun icoanele pe ios, propovăduesc țărănimii că lumea se va prăbuși cât de curând. Vasile Cibiac a lui Simioc, cel mai apru pocăit, a fost mainc puțin smiatit, și reîntors din spital a fost recrutat. uar in scurt timp s’a intors seara aducând cu sine niște cărți rele și a câștigat pentru secta pocăiților, pe fratele sâu loan pe un fiu și două fice de ale sale, pe una am soției sale, p Iice Io>ub (relators din Rusaț, pe Elena soția r»p. gheorghe Badragan, boiu iui Vasile Ci0ac n’a voit șa pim a«câ iiga aceasta și din pricina aceasta a sufert grozav. O ne dorește sa latre la societatea lui Vasile Ciolac prunele dela dânsul ajutor bănesc și oriși ce alt ajutor. Vasile Colac șt* făcut vâosu oare toata gospodara sa, deși are o maîțme de copi*. — La năului st țte consfătuimi ca toți pocăiții din Cosmin ș la toat Vraerca pleacă la felurite adunări generate la Mihaia. Care va fi efectat final dacă ră âciți de aceștia vor temură cooștilor de poporeniîjr psciulci? Va contribui aceasta la șcare la consilidarea României M«n ? N. R. — Ce face Preaveat»r«birai Consistor ? Afaceri la Primare și la „Agricole“? 11 1 1 11 1 .P. Popescu, Increstari Parcă ar fi în Bucovina. — Un profesor dela liceul din Stul mare d. Loiuu sau Lihan se zice ca a instituit un fumoar pentru liceeni.Făptul a ajuns la cunoștința domnului director regional cu ocaziuniea vizitei sale. Un student sonor s-a plimb» Indiapas pe condor La întrebarea domnului director und** se duce, lcsnal il răspunde : „Mă dec în te moar, aeți cu mintece *a furi. z dar trebuie, că Își bai joc de mine cellot— alți studenți". y ► « ¥'