Glasul Bucovinei, decembrie 1920 (Anul 3, nr. 577-601)
1920-12-08 / nr. 582
Par. 2 Răposatul profesor Dr. Emilian Vornțchia’a născut la 31 Martie 1850 Ia Cernăuți. După absolvirea liceului a studiat la Iașiitotal teologic de atunci terminându-și studiile în anul 1874 Apoi a format studii de specialitate la Universtâțile din Viena, Innsbruck și Stra«sburg. Ajunge apoi pr fact ia seminarul clerical de la Facultatea nouă de teologie In Cernăuți și la 24 Februarie 1881 ia cel diotăia titlu de doctor in științele teologice la această facultate. In același an este numit suplinitor pentru catedra de Teologie morală. La 1884 e numit apoi profesor agregat definitiv și in 1888 profesor titular la aceiași catedră. In anii 1890 | 91, 1896 | 7, 1899 | 900 și 1903 I - a fost decan al Facultății de teologie, iar in anii 1892 | 3 și 1901 | 2 rector al Universității. La 1891 este înaintat la rangul de protopresbyter, iar 1896 la rangul de arhipresbiter stavrofor. dela 1899 incoace a fost până in prezent și consilier consistorial onorific. Mai multi ani a îndeplinit și funcția de inspector diecezan. A fost membru al mai multor societăți culturale ca de ex. „Societatea pentru cultură”. Din activitatea sa de profesor de Teologie morală ne-au rămas mai multe scrisori ca un Manual de Teologie morală ortodoxă, o Colecție de predici (Împreună cu alții) o scriere despre Profetui soți, Despre superstiție, Despre emanciparea femeii ș. a. Ani de arândul a fost și redactorul revistei teologice „Candela“. La 30 Septembrie anul carrat a fost trecut la pensie la cerere proprie, și in 6 Decembrie c. pe la orele 10 dimineața o boală de inimă l-a culmat firul vieții. — ■ s----------------------O fabrică de distilat rachiu în centrul orașului Un evreu cu numele Jacob Peretz are o fabrică de distilat rachiu, instalată in clădirea Nr. 15 din sf. Circului. Fabrica e in funcția de zi și noapte, Încât cei vreo 20 de ciriași se mădușă de atâta miros, grea și otrăvitor. Ovreiul acesta cheltuește zilnic sute de hectolitri de apă, pe când Întreaga stradă nu are de multe ori de foc. Chiriașii se temerea să nu explodeze cazanele necorocindu-i pe tot, căci clădirea e slabă și cu e făcută anume pentru astfel de instalațiuni industriale. Chiriașii s’au plâns la primărie Întrebând In biroul pentru construcțiuni cire l-a dat evreiului autorizația să-și instaleze fabrica acolo In centrul orașului. Și funcționarii le-au răspuns că Peretz Jacob are autorizație in regulă dela primărie. Întrebăm acuma : cum se poate că s’a dat pvrelului acastă autonziție fără ca să se constate clădirea de către o comisane specială, cum prevede legea, și fără să se aibă in vedere și unele considerații de ordin sanitar, mai ales la tinpul de față când bântie atâtea boaie moi piitoare ? Cum de se permite să se cheltuească zilnic atâta apă pentru desfiflarea acestei otrăvi, când primăria se tânguește mereu că apaductul nu poate furniza apă suficentă pentru cetățeni ? Individul acesta, Jacob Peretz, săra, până la unire, s’a îmbogățirn vreme de doi ani Încât astăzi e multimilionar prin privilegiile ce se «redai la dauna populației. Toți chilașii cer insistent Îndepărtarea imediată a instalațiunilor de distilare, care poate să le pună viața in primejdie. Autoritare sunt datoare să țină cont de suferintele lor și si ia măsuri in consecință. Cât despre primăria d-lui Sandra, vom susține că și ea e în legătură cu această afacere, dacă nu ne va da lămuriri, cum devine Peretz să aibă pentru fabrici lai legâtură cu conductul principii, care cui seacă izvorul de apă ca nouă celorlalți muritori de rând. ------------------i&gft-------------------- Cursuri populare universitare. Marți 1 Decembrie cursul d lui Dr. Ghițescu : Din Lumea nouă , Australia din punct de vadere economic social. D. Dr. V. Marcu fiind plecat la București cursul d șah anunțat în ziar, nu se va ține. Biletele se vând pe preț de 2 lei zilnic la Secretariatul Universității intre orele 1o—17 a. m. Publicul este rugat să participe In număr cât mai mare. Cursurile se țin în sala VII, ora 6—7. Cursul dlui profesor R. Gândea despre Ideia Imperialismului, care avea să se ție Joi în 9 l. c. se amână din cauza înmormântarii profesorului E. Voiuțchi. Cursul dintâiu îl va ținea deci dl. R Gândea Duminecă în 12 Decembrie, iar pe al doilea Vineri în z1 Decembrie, ambele dela orele 6—7 în sala VII. — --------------mm— ------------------ GLASUL BUCOVINEI De la Căminul studenților de pe lângă Universitatea din Cernăuți Primim dela Comitetul de conducere al Căminului studențesc următorul apel : Oclul care are odană arunce o privire cât de scurtă asupra vieții studențești dela Universitatea din Cerninți, i se impune numaidecât o comutare, care descopere un fapt trist și inspiră cele mai serioase îngrijorări: foarte mult studenți, mai mulți decât s’ar crede, n’au putința să urmeze curssnre la Universitate, fiind lipsiți de mjloace de trai, astfel că sunt nevoiți să recurgă la alte ocupații decât cele in cari trebue să consiste activitatea unui student. Pentru a remedia această stare de lucrări, care nu mai poate dura fără să aibă urmări grave pentru viața socială și națională dela noi, s’a deschis un Cămin studențesc, care să poată adăposti măcar o parte din acești tineri loviți crud de urmările războiului. In aceste vremuri de scumpite nebune, insă, spesele pentru întreținerea acestui Cămin sunt așa de mari,"« fondurile deschise in acest scop — aproape zero. Sântem deci nevoiți să apelăm la acel, cari sperăm, că vor avea simțire și înțelegere pentru dorezile studențimii. Ne îndreptăm către publicul mare și așteptăm ca fiecare cetățean român să contribue cu obolul său la sporirea fondurlor Căminului studențesc de pe lângă Universitatea din Cernăuți. Ne adresăm pe această cale cătră preoții, cătră Învățătorii și gospodarii fruntași ai satelor noastre, cătră ofițerii armatei române, cătră marii proprietari, cătră avocați, profesori și funcțonari și către toți acei, cari au trecut prin această Universitate, — facem apel cătră direcțiunile tuturor băncilor din țară și așteptăm sprijin. Dați obolul Vostru, căci prin aceasta ii readuceți pe tinerii porniți pe drumurile nevoii Înapoi ia făgașurile in care trebue să fie Îndrumată viața tineretaLi, pentru ca acesta să-și întrebuințeze puterile dornice de muncă in virtutea devizei : „din intunerec spre lamina !“ Dați sprijinul Vostru Căminului studențesc, căci prin aceasta aruncați la pământ mănos sămânța ale cărei roade binefăcătoare pentru urmașii Voștri și pentru întreaga societate, ver fi răsplata cea mai binemeritată pentru jertfele ce veți ști să le ferți acama, ajutorând pe acei tineri dornici de învățătură, cari au ajuns in trista situație de a nu-și putea Împlini o sfântă datorie. F. Comitetul de conducere al Căminului studenților de pe lânga Universitatea din Cernăuți . Președinte: (si) George V. Cârsteanu. Secretar gen. (si) Silvestru Păuș. Notă: Orice donațiune In nummr se va adresa cătră Curatorul Că ininului studenților de pe lângă Universitatea din Cernăuți, str. Herescui 7. Donațiuni „in natură“ (alimente, lemne etc) sa vor munte la adresa Căminului studenților, Cernăuți, str. Șt. Wolf 11. Numele donatorior vor fi publicate în ziare. Toate ziarele din cuprinsul României Mari sunt rugate să retipărească acest apel. • Prefectul de Câmpulung mai are lasă și multe alte slăbiciuni. El este un pescar pasionat vara și un mare vânător la orice anotimp. Îndeletnicirile acestea 11 răspesc atâta timp, încât pe la birou nu l vezi cu răp Itămânile. Se ce lasă că salarul ii ridică regulat. Fire aristocratică cum este, el nu merge pe jos nici la pescuit, nici la vânătoare. Și cum s’ar putea lucra! acesta, când la dispoziția sa stă zi și noapte un automobi al Statului ? Prefectul de Câmpulung, multilateral cum este el, mai e și secretarul Intim al stăpânului său Dori. Ce slujbă o mai fi fiind și aceasta, credem că nici ■ Insuș taica dela București nu știe, dar ea pare si convie d-Ial prefect, căci îndată ce pleacă Dorina București, țap și secretar ei intim încolo ! Dar cum prefectul mai e și diplomat, acasă ii jură in stăpânii săi, pentru a nu se strica de tot ca „glasiștii“. E mare șmecher de prefect de Câmpulung și neastâmpărat ca argintul cel viu, căruia ursitoarele pare că l-au căutat la naștere: „Să fii prefect averescan, Lai Dori secretar intim, Să ai balcon de suveran Și-automobil noi iți ursim, Să fii prea fericit pescar, Și vânător să fii ta, dar Să nu ai atare Nici alinare Precum nu are Apa pe mare !“ — .......... 9«......................... ■ —----------------—mun—-----—---------Invrestări Ui prefect neastâmpărat — Prefectul de Câmpulung e ca argint.l cei vu, n’are astâmpăr deloc. Mai iată nu voia să vie la Câmpulung; clima i se părea peaaspă, reginea prea sălbatică, locuitorii pea dârzi. Apoi, obșnuindu-se, a declarat că nici mortasu-i vor mai sconta de-acolo. Și omul a Început a se așeza de-a binele, nu în inima locuitorilor, cari ii doreau acolo, de unde venise, ci in palatul prefecturii. Palatul acesta, aparținând fondului bisericesc, și convenea prefectului, până la un singur punct. N'avea balcon. Neastâmpărat, cum este, prefectul dădu târcoale pe la Administrație și pe la Direcția binarilor, până ce obțină balconul. Pretextul era că n’are de unde vorbim porului și ocazii solemne. Cu o cheltuială de cam 15 000 iei balconul prefectorial luă fiață. Nici Administrația, nici Drecția bunurilor, nici d. prefect nu se sinchisiră deloc de această istravă a bănuiai public, și considerația că cu banii aceștia s’ar fi putut repara ,una din maitele biserici, șosle sau case parohiae distruse de războii din acest județ sa» »’ar fi putut ajutora câțiva munteni nevoieși, nu ii pricinii aici o durere de cap. D. prefect de Câmpulung are deci de «sta vară balcon la prefectură, cu toate acestea el n’a vorbit sui niciodată poporului de pe acest balcon. Cauzele sunt maitple și cronicarii nu se unesc asupra nici uneia ca cea princ pilă, așa ca toate vor fi având temeiul lor. După unii, poporul nu se adană acolo, ca sa-i asculte, după alții, prefectul nu-i filei când acasă, alții iarăș susțin că prefectul nu prea are încredere in supușii săi cum nici aceștia n’au încredere în el, tot cronicarii insă se unesc in constatarea că pe f*inosul balcon se zvântează zi de zi așternutal lui prefect. Situația externă La Conferința interaliată de la Londra, s'a ajuns Joi, la 2 Decembrie, la un acord cu privire la criza dinastică din Grecia, Anglia, Franța ți Italia sânt deplin unite pe chestiunea atitudinea lor față de posibila revenire a lui Constantin. S-a trimis o notă comună cătră guvernul grec prin care se comunică, că Aliații au favorizat realizarea aspirațiilor seculare grecești și fără a voi să se amestece In afacerile interne ale Greciei se văd constrânse a declara, în mod public, că consideră restabilirea pe tron a unui suveran neleal și ostil față de Aliați ca o ratificare de către Grecia a ostilității fostului rege, fapt care ar da Aliaților toată libertatea de acțiune pentru a-și asigura respectul tuturor obligațiunilor în Orient. Această notă trebue publicată în presa grecească, spre a fi cetită de către greci cu 48 de ore înaintea plebiscitului. A doua zi Vineri Aliații au examinat în comun sancțiunile, cari vor trebui luate, in cazul când Grecia va trece peste avertismentul Angliei, Franței si Italiei ii va chema totusi pe Constantin I pe tron. După cum i se vede tendința vădită a Aliaților e să revizuească tratatul de la Sevres in favorul Turciei, acest fapt va creia un precedent, ale cărui urmări încă nu se pot brevedea. * Guvernul maghiar a căzut pe chestiunea împozitelor prea urcate, pe care voia să le imibute ministerul de finanțe, în scopul refacerii țării. Contele Bethlen va forma probabil noul cabinet. * Austria a fost admisă în Liga Națiunilor contra admiterii Bulgariei s’a opus reprezentantul Serbiei si României, din cauza atrocităților armatei bulgare. Wilson a răspuns că acceptă mediațiunea în chestia armeană. Armenii insă ajunși la aman au încheiat un nou armistițiu cu Turcia. ■ 3 8------------ ■ • Cronică muzicală ► • ___ | un concert al nou înființatului filarmonic Cernăuțean. Muzicanții noștri de profesie, Intranindu-se cu diletanții Cernăuțeni intr’o asociație muzicdă, au dat viată unei orchestre simfonice, menite să ne dea, sistematic și constant, mari audiții simfonice. Vom avea deci prin?jal de a gusta marile opere orchestrale mai adesea cum ni se da până acum numai „Societatea filarmonică" din Cernăuți, și, din când in când, câte o fugară vizită a unei mari orchestre din afară. Grație spiritului de Inițiativă al d-nil prof. I. K ämer ne găsim în fața unui fapt împlinit. O orchestră de 72 executanți, o orchstră cărreia numai arta ii mai lipsește pentru a fi desăvârșit completă, ne-a surprins in Dominica de 5 Decembrie cu o audiție muzicală, care la început s’a prezintat bine, iar pentru viitor rămâne să ne dea nu numai suprize, ci și așteptate fugă duiad complet realizate, la general atât programa cât și execuția, și de