Glasul Bucovinei, ianuarie 1921 (Anul 4, nr. 602-621)

1921-01-28 / nr. 619

t Anul IV ■ mitragi SO heal­ogg|i> Onor. B 1 Exemplar a? are zi­nie­a^A&»anui«r>».î^waa»a­s jeti Cernauți Vineri 28 Ianuarie 192­ etec^/ Universitară IV'Martie 1904/ ...• > I 'V'' V, / Organul partidului democri al unirii Terenses W ®. 81 ffcean­lar? Sas ® Porto liber con­. ,egea ABONAMEMTI Hi: f REDACȚIA ȘI ADMM­IS­­ aAȚIA: | »»««»w, §m» ««K pe «m* 2» |«4 | CwsSap. Strada D © s^».«sa^ *!•& ®§ f ^eamtttei, p«%te#Wi («însiSRS­ W^ | „ ‘ ——­­ . »ta**, kmom ** Vámsuké ș« «a aa 1© à«Î» »* *fe •* » KÍ. | s« ******** smm&i Mttatt* ftttftsttta jt* teas tatai £58 isi. 1 Mmmtámie «s #s few^-«s£á | Nr. 619 AMINȚimi Șl mCLAÈA&t étspi fetfff |S 8© pÉBMÉS Is Z&msi ENusættsi&ûig *waSr® fcsssssíe &« taásdsstó s»**»'s* a« «,«* tacm ««b 58% Satul arde și baba se piaptănă Maiestatea Sa Regale, șeful suprem al Armatei Române, a dat ostașilor țării, ca prin lejal analul nou, tradiționalul Ordin de zi, prin care le mulțămește pentru ținuta lor vitejească de până acuma și se exprimă toată încrederea in credința și vitejia armatei pe viitor. Ca o fericită consecință a unirii noastre și ca o dovadă a consolidării patriei iubite, Mi*­­teaîcitea Sa Regale zice ca o deosebită mândrie în acest Ordin de zi : „întâia dată s'entremit anul acesta recruți din tot cuprinsul României întregite și au răspuns chemării Mele cu­m da simțământul datoriei“. D. general Averescu, șeful suprem al armatei civile a Partidului Poporului, nu putea să rămână mai pe jos și hai! că dădu și a sa, cu acelaș prilej, un ordin de zi telegrafic, pe căprarii sau, cu alte cuvinte, către „organizațiu­­nile județene ale Partidului Poporului“, un ordin care constituie nu numai un do­cument al vremii lor noastre, ci care dă și proba unei mentalități, a cărei dovadă nu se putea face nici din loc mai competent, nici cu o mai uimitoare francheți. Adusă de însuș oficiosul guvernului „în­dreptarea"“ , Ho. i. Anul al IV-lea P. din 15 Ia­nuarie 1921, la rubrica „Cronica Politică“ sub iscălitura d- lui general Averescu, îndoială asupra identității acestei confesiuni politice a șefului Partidului Poporului, care este însă și șeful gu­vernului actual, nu poate sa existe. Cum Insă cetitorii noștri nu prea ceresc ,,îndreptarea“ D-lui general Averescu și cum avem toate mo­tivele s­ă credem că ,,Dreptateau D-lui Dori Popovici, pudică cum este, nu va reproduce spo­vedania de anul nou a supremului șef, o punem noi­ la dispoziția cetitorilor, spre mai buna lor edificare, chiar cu riziuni de a face ni­ică pro­pagandă pentru cel mai combătut de noi partid politic“. „Anul încheiat 1920 a fost anul constituirii Partidului Poporului, primul partid politic unitar, în care s' au înfrățit elemente din întreagă Ro­mânia Mare, care Anul în care Intrăm 1921, va fi anul în Partidul Poporului își va da tributul său de activitate la marea operă de refacere și consolidare internă a Patriei. Cu prilejul trecerii de la un an la altul urez fiecărui membru al partidului, în parte realizarea propriilor aspirațiuni în viața privată, iar tuturor la un loc li urez realizarea aspirațiunilor s­fenti ale Partidului și anume îndrumarea înfăptuirii prin muncă, cinste și legalitate a marilor reforme prin care se va asigura propășirea Țârii. Partidul Poporului va face Prin activitatea lui patriotică dovada cea mai pipăită ca Țara nu s'a înșelat în speranțele și așteptările , a­­tunci când î a acordat încrederea în alegerile din cari a ieșit actualul Parlament.» Astfel Sună starea de anul nou a preșe­dintelui Partidului Poporului către partizanii săi, cari vor conveni cu toții că din ea nu lipsește nimică în ceea ce îi privește personal. Ca un bun părinte ce este, d. general Averescu na­rează fiilor săi spirituali „fiecăruia în parte, real­izarea propriilor aspirația­­ în viața privată, iar tuturor la un loc, realizarea aspirațiunilor sfinte ale Partidului­, recomandând grației divine și îndurării noului an soarta celor scumpi ai săi și ca indivizi cu daraveri „private“, și ca colec­tivitate cu „aspirațiuni sfinte“ de partid. Dar președintele Partidului Poporalei mai e și șefal guvernului actual al țării, și atunci ne întrebăm, cu a­stă cu țara ? Țara să mai aș­tepte. „Anul încheiat 1920, zice d. general, a fost anul constituirii Partidului Poporului“, și cu aceasta și-a împlinit j„anul în care intrăm 1921, medirea sa, și numai va fi anul în care Partidul Poporului își va da tributul său de ac­tivitate“ și „va face dovada că Țara nu s’a înșelat când i-a acordat încrederea în ale­geri“. Țară să nu fie deci nedreaptă în judecata sa, nici nerăbdătoare în aspirațiunile sale. Par­tidul, cârâia î s­ au încredințat destinele ei, tre­buia doar mai întâi să se mare nu e vina lui că anul constituie, prin ar­1920 a trecut fără nici un alt folos pentru țară. Rămâne doar a­­nul 1921, care are și el 365 de zile, în cursul cărora „Partidul Poporului își va da tributul său de activitate“, firește, după realizarea propriilor aspirațiile­" Individuale și colective, și „va face "dovada“ capacității sale. In așteptarea acestor lucruri frumoase, jară să se mângâie cu constatarea că anul 1920 ră­mâne, cu toate că guvernul recunoaște că n’a făcut nimică pentru ea, un an memorabil prin însuș faptul constituirii Partidului Poporului, „primul partid politic unitar, în care dau în­ frățit elemente din întreagă România Mare“, de­clară triumfător d. general Averescu. In fața acestui succes ne plecăm și noi ca­petele, dar ni se plecăm cu durere și rușine, gândindu-ne în situația în care se găsește țara și văzând că cei ch­emați să săvârșească „ma­rea operă de refacere și consolidare internă a Patriei“ nu numai că au dat preferință, prin un as întreg, înaintea operei acesteia, constituirii partidului lor politic, ci mai găsesc și curajul sâ reliefeze inactivitatea și să se mândrească cu constatarea fățișă a negați­unii chemării lor. înțelepciunea poporului nostru dă, ca tot­deauna, explicația faptului : Satul arde și baba se piaptănă. Iorgu G. Toma. „Dictatură morală“ Sub acest titlu d. prof. univ. S. Mehedinți pub­­lică ia z’artfi „Dacia* un eptiziast și bine intenționat prim articol. Astorai­e de părere, ci țara ar putea scăpa din h­osul de astăzi, dacă la cârmit ei ar ajunge oameni ca prestigiu și s’ar întâtara toți băr­bații cari fac sau s’a făcut politică. Punem la îndoială realizarea acestei idei, mai ales, când d. S. Mehe­dinți arată și numele câtorva bărbați ca prestigiu. Așa se recommandă Vas­ie Stroescu, Dr. Mihu, Flondor etc. etc. Avem toată stima pentru bărbați ca Vasile Stroescu și Dr. M'ina. Dar poate d. Flondor să fii un bărbat ca­ pre­is­tigio, după ispîels d-sale iresponsabile comise de la unire încoace?? Amintim numai golisarea din 2 Iuunie 1 1919 și întâlnirile ce se a avut ca iesderii socialiști și 1 averesesni Îs rest*ergntul Enescu. Despre acest din larmă gest al baletelo! d da Flondoreni de bună samă [că s­after da prin ziare și d. prof. utniv. S. Mehe­dinți. Ne mirăm atunci unde s-a găsit prestigiul și­­ cam de-l posta recomanda ca dictator morel. § ! 1326 Ianuarie 1918 Ieri Joi s’«a împlinit trei ani de la intrarea tra­ I prior române în capitala Basarabie!. La 13 / 26 ianuarie 1917 regimente din Oltenia,­­ având în fruntea lor pe domnul general Broșteesti, l pun stăpânire pe Chișinău, întâ­mplându-se grijei mi­­­nunea minărilor. Voinicii Olteni de al lui Todor V­a­­ldimirescu vin în Basarabia ca să asigure Moldovenilor­­ drepturile câștigate prin revelația lor. Ziua aceasta Ieste ana d­e cele mai mari zile de sărbătoare na instaaț­ia Basarabiei dar și­­ neamului întreg, căci prin ca­­­ga inaugurează întregirea Neamului nostru. Această nemorabilă și ne-a vedet pe una din­­ cele mai frumoase provincii. Basarabia se întoarce la ♦ mamă țară, iar poporul moldovenesc Își reia locul de rcinste în marea familie românească. Acest blând popor a contribuit și va contribui­­ încă prin «ph­itai său democratic mait la democrați­■s«­zarea României, răsplătind astfel pe dorobințul lui Tu­dor Vildim­irescu, care i a rupt lanțul robiei de peste o sute de ani. Căci dacă prin intrarea armatei române în Ba­sarabia s’a ispiicit revoluția românească peste Prut pentru restul României a reînceput revoluția msreia­ Oltean, care în zilele noastre se mântuiește prin îm­proprietărirea țăranilor dincoace de Preț și dincolo de munți, pm­plinindu-se astfel după o sută de snat visul de aur al marelui nostru Tudor Vladimirescu. Tricolo­rul nostru care plecase în 1918 în vremea ocupației germane, poate cu culori mai pala și șterse în spre Nistru," se îiîtoarce szî spre Tisa cu csiori vii, Isvio­­r­ânci toată Dăda iul Traian. Nu pot isprăvi fără a aminti ca durere faptul că toți luptătorii basarabeni sunt azi în­ăturați din locu­rile lor de conducere. E dureros iscrul acesta, dar e numai trecător. Seninătatea zilelor noastre mari, tul­bureți pentru puțină vreme de bizantinismul politicia­nismului obscur, va trebui sa se întoarcă în curând, căci nu se poate cl­asa, după o sută de ani dela lupta cea mare împotriva sevastienilor, sâ mai dureze o ast­fel de stare de lucruri. Sunt poari cari vor trece re­pede, fâcând loc soarelui nostru românesc, care va în­călzi la sol toate provinciile românești. Ovidiu Țopa. -­c Politice Comisia d lui Octavian Goga. — „România Nouă“ scris : D. Octavian Goga, ministrul cărtelor și artelor și-a serbat zilele trecute în cea mai strict­ in­inațiafe căsătoria dh de ns Veturia Triteanu, cunoa­­cută sub numele de „Privighetoarea Ardealului“ care fn­ timpul războiului nostru a jiscat un rol de-o anume importanță fațiosală, a cărei smintire nu poate scăpa aprecierea nimănui. Lucrariis­itând astfel, aflăm că d. Octavian Goga și-a dat demisia din guvern înainte chiar de contractarea călătoriei, preferind să rămână pe viitor un simplu scriitor român. ■8«-

Next