Glasul Bucovinei, martie 1921 (Anul 4, nr. 644-669)
1921-03-01 / nr. 644
Cronica teatrală. »Stadental-Ger$et§r,« operată in 3 ® ot§ fie F. Zoll și R. Sene ®. Muzica de Karl Mitlöokisz, In opereil acțiunea propria stai nse , da ord!* mur» de cât un pretext pesstra ariile compozitorsto!, cam |i pentru *priîe!e, deseori anoste, are libret totoisai meșteșugar. Defect capital inerent gesesi cultivat astăzi exclusiv in vederea realizării unor tețte cât mai mari. Piesele de acest fel , având prea puține pesete de oaniaci ca arta adevărată, campania, pornită la Apel, pentru expsigarea acestor spectacole din teatru e îndrituită și puem prevedea că intr-un viitor apropiat satinai vandee-urile și cabareturiie vor mai adăposti epereta. „Studentei-cerșetor" e b'oisme de maiate pa o cârpă proastă. Artiști de seamă sfânși in rolanțe înguste ale east piese imposibile, lipsite de coordonare, !&râ ’haz și țâră «obiect. Muzica — un amestec hibrid de naotve poloneze și da anemiate valoari vientze. Un colonel lovit la feli pentru îndrăzneala ds a !juratat pe tímár o tiaură aristocrată, vrea să-și răebase petitre Insulta ce i s’ai das. In acest scop eliberează din Închegare pe un tăcit de liant politic, tm elad sat sărman, cn condiția ca acesta să ia in căsătorie pe aristocrat» cu pricina. Propunerea e acceptata £i bnenrie. La serbarea noastiie la fânsessă o deleste a foștilor tovărâși de pugcărîe tîmire în« spre » i prestata acestuia fel citările ier împreună și ss buchet de . . . paie, Ciopeici, care a preparat iovitura aceasta, e elabonat și satisfâcat, cu atât mai mult ei mariaj ®! pare zădărnicit Dar fiindcă -n operetă intențiunile matrimoniale !e poate țâră ele ? trebuie să se rea Hzeze, lucrare lau tamers tradițională și tineri! se ráesa” la roli Utolar — nani oaspeți, K. Metaer den« »Theater an der Wea*. Recunosștem că tânării ani*! sta silit ca succes să dea coatur și viați per» «oaaginlai era cioroîte. Caselor «I soaaielor lirice, a cântat patetic și impreabptat. Focul pe scenă concentrat slar și sfigial. Partenera d sale —■ d-șoara Steiser. Ca toate airipțiie onorabile ce le-a depus, incursiunea ei la domeniu speritei nu pare a fi de natari să ! adică lanii. D. Kronas se străduia să scoată tot ce se parea dintr-un rol isexietent. Dar Schwamm di liber 5. D-na Franser, cam șî d-nic Fleisch masa șî Vrana «a completat ca mintal Sambia!. Costemele pitorești, fără a fi in notă. Monterez conștiincioasa. Chiarle și orchestra, sub coada ceres d-ta! Dor.«.. și-au făcut datoria. fî§@r§@ Voovido« Dar daosizl, la o ședință a societății pentru cărturi (?) șî sverezcaulima Bucovinei, un profesor universitar, diecatând o chestiune, a amintit și numere d-isl „senatori8 C amice. „Senatoral", își rodus in mod fraudulos la societate de crită cârdășia politici din care faca parte, asista pentru prima dată la o ședință a societăți numite și auzindu-și armele, numaidecât l-a vând idea imunității sale și pe un ton foarte înțepat , a totsr zis profesoralei să i reunească pe neme, declarând că acel profesor nu există pentru d 8s ! Efectul puținelor caviste ale „senatorilui” — pâine firește și în cât privește calitatea lor — a fost covârșitor. ..... de ridicol 1 Sta minuneat o mie de oameni de această senatorială imunitate cu efecte ,atât de stranii, încât pe cei cse si vor si o recunoscâ îi desființează. Aiți, mai Inițiați in secretele dilomatice ale l lsi Coamnic, zic«as că „«enatoral* Himordal este și convins aderent el politise stroțul nî. Și f.radcă dl. „senator* știe că el însuș nu există prie nimic, neavând nimic din ceea ce se cere naui om politic §1 aere preaeBfând absolut nimic, se ascunde ca espal la tîmp, dezfiia Sadasa astfel pe sine și —■ potrivit logicei acestei politici —■ și ps aceia cari fi piimindaesc Imunitatea S Mare incra e și imunitatea «cestui „senator*, hmm de pris încercare de a desfisați insmisarmea complecțt f«țâ de sămânța inteligenței, « modestei și a banatot simți •aawMBWOTiaarirwaasmg^^ Si **■ ■>—mresasep ț Socotelile României cu Rusa Ziarul »Argus* publica dupa „Cronica Scandtară“ datele privitoire la «ocotele noastre ca rușii. Din acele date reiese că Suta român a evolnst la peste șastespresece mliarde franci materialele râmase la Rasta, lecsani de la Moscovi și pagubele cauzate de ruși ln România» In acelaș timp s’a stabilit că noi datorăm Rusiei pentru alimente și materiale militare suma de 873 milioane franci. Scuzând ceea ce avem să dăm din ceea ce vim să luăm rezert* că pretindem de la ruși o sumă rotondă de cincisprezece miliarde doua sute milioane franci francezi. Aceste socoteli vor fi presentați în conferința român-rusă în vederea căreia se va discuta ziele acesteă la Reva[. .—........——— increstari Instigaa »senatorului 14 Corwuo. Articolele 51 și 52 de Constituție stabilesc printapid Imam!« ții parlamentarilor. fisalitatea acestei dispozițații reg*3e un parlam?mar nu poate i urmării sa a orgonit ptn<la opiulacție și voturile emise de ei in exercinul mandatoral sân și el nu poate fi urmărt și arestat decât ca autorisat «nea nou taril din care face parte. Sata-1 deci imun și pe »senatorul* Cozmtoc ! D*r ce e vinovat oriai daci în trecuta! sân de agent al poliției secrete rus?, de agent-propagandist prin imprumuturile de războin ale Assmachev și de neguator copărtaș ale tuturor afacerilor din timpu ocopsițior rușești In Bwnovina sta «păcatea cerească Constt ța statulul români al atonei ce ä e mai mic . Ignoranța cea mai ștră ocitoare impizrdil«ta ca topeai specibe «a acestui parora t hcal Sca și ridici Intre averescani drept Mn pentru Senat. „Senatorul* însă e Imam și dl Cozmine, plecand dela o concepțe particulari a sa despre aceasta imanitate, a interzis oficial In tot capriotui ndiniul său de a se supune a neicritici arta- Oioeie și faptele sale. Profetul jad?fatal Qsra Hamornlal a întărit ca a sa va faca grena te știinific pricasul senatorului* privitor la imandarea sa. Prin urmare patru „ajegitori* dlui Cozmiac ».deaianea imastrând sate e sământa. •PI ELASUL BUCOVINE« Situația externă La Conferință dela Londra a fost ascultată delegațiunea turcă, care a expus un program de reinndudiri.. în Europa, reiindică tursii granițele din f [UNK]/j?, apoi deplina stăpânire asupra Dardanielilor și libertatea navigației prim trântelor în Asia renunță la Arabia și Mesopotamia, dar pretind Smyrna și Vărs, care l-au pierdut încă din 1S1Ț. Pretențiile turșilor nu sânt de loc modeste, dar ei mai au tupeul să ceară și despăgubrr pentru pagubele, ce le-au suferit în timpul războiului. Italia și Franța sprijină cererile turcești Deocamdată și a cerut delegației turcești, să înaințese un memoriu, prin care să arate se anume modificări pretind ei ca tratatul de la Sevres. Aliații pare că înclină spre o anchetă la fața locului, de aceea s’a hotărât să se puie Grecilor și curător unele întrebări prealabile, ori de acceptă această anchetă, ori de se vor supune în fața rezultatelor anchetei acesMa și în sfârșit ori de admitere clauza tratatului din Sèvres, afară de cele concemând teritoriul. * Din Ucraina și Rusia sud estică vin știri despre mișcări antibolșevice. Trupele sovietice sânt atacate de mulțimea răsculată. * Noul președinte Harding și a format ministerul cu Charles Hughues la externe, Andrew Meldon la finanțe și Ika Wells la râzboiu. Guvernul Statelor Unite a trimis un protest Consiliului Ligii Națiunilor, prin care declară, că nu recunoaște mandatul acordat Japonia asupra tuturor insulelor germane din oceanul pacific și cere revizuirea deciswnii, luată la 18 Decembrie in privire la aceste insule. « 644 INFORMATIUNI PERSONALE D. senator dr Iancu Nistor împreună cu dna au urmat invitarea Palatului și au luat parte la serbările nupțiale din Casa Domnitoare. EXTERNE • Regina Mșowîo amenința?. Răsvrătirea marinarilor bolșevic 1 din Kronstadt c«se departe de a se atinge, cam preț noi eoverde. Rămâi ții se atrodoesc și câștige trupele gernzoaiei din Petrograd pentru cacz« Dr ia sop de » răsturna guversul sovietelor. Forțe comuniste înconjoră acest «rar, and nimeni nu pose intra. —■ 3zi tot sud esta Rusiei din Erepa o mișcare revoluțonară de mare importanță se desf âșoară repede. Guvernul sovetelor a trimis în gabă forțe militare foarte conlerabile pentru a încerca de « tneorie la puterea sa această regles». Congresu! socialist |d tr Viena — in Viena sta desena [UNK]« Marți ecaterici« socialistă pentru fondarea eastternaționale care nu aderă la internaționale din Moscova, Au participat 73 de delegați din 11 țări. FINANCIARE Leul nostru In străinătate. Leul nostru a fost cotat la bursa din Paris 18 și trei sferturi centine, CULTURALE Conferința d-l ui prof. C. Rădulascu — Invitat de societatea Femeilor Române ă. C. Radctiessa a ținut Carafasca 27 f. c. Interesanta sa conferință întitulată :: Crimspas 1oea I &. D. prof. Ridulescu ștind că va vorbi nan! public compas mii rnoît das?xa! frumos, & traist, ca specialist în criminologie Sabîrea patologică, care atât de «dese, râpeste ființelor neapracise în dragoste rsuiase« și le face să comită cele mai oribile crime. Conferința a fost foarte »isterisantă și ascultatâ cu multă atenție. ARTISTICE Sesătean cultural la G«mâ«». Ia primife zile ale Ionel Martie va avea loc la teatrul orășenesc o șezătoare caitaraia românească, dis coner*al cuBos^asta! cântăreț popular din București, Alexandru St. Vernescu. ȘTIINȚIFICE Cearta da. cb ml ®. — In curând va atare cartea de chirie neorganică (fascicola 1) de Dr. N. D. profesor Universitar. Deoarece mumărul volumelor va fi limitat, toți cei cari doresc a cumpăra această carte, sunt rugați a depune la d Schwartz, demonstrator la »Institutul chimicw strada Universității No., un aconto de ro hi, care se va scădea apoi din prețul cărții. Această carte va umplea un gol care se simte mai mult ca oricând în învățământul universitar. Ea interesează nu numai pe studenți, dar și pe profesorii de chimii, pe chimiști, pe farmaciști, pe medici, pe ingineri, șîn general, pe toți cei care se ocupă cu studiul chimiei. REDACȚIONALE RecifisăH. In articolul „Catolicism și adevăr istoric“ s'au strecurat următoarele greșeli pecari le rectificăm : In col. J. alg se va ceti 8 ® rrenaess în loc de Doromaeus9 ale Kirelienfeind■itehes Regim ® în loc de Kirchsnfeindlicher Regime, iar în cot, îl al. Ø la mijloc se va ceti în paranteză, atest Sifrapsi t -S din Bucureti care sfinția mitrourniții Românilor transilvăneni, în loc de episcopii Românilor transilvăneni. ȘCOLARE Gersul profesorilor secanteri români din Bastrina își vs ținea ședința lunară viitoare Sâmbătă în 5 Martie s, c. orele 4 p. ru. Sx, în liceul Aroe Pat&ani d;n Civiineți La ordicea sili : 1. Verificerea proceselui verbal, 2. Coauneicări, 3. Contrnasrea discațiune! asupra reorgonisări șî unificării livața naRistai. 4. fires toata. Find sa orisiea zilei ehesten! foarte importante aspra cărora trebue iuate hotărîri tigene, tae cere o participare punctant și cât de numeroasă. Lamurire. Relativ la notița „Nereguli“ apărută in samarul 637 a) siaraiul contra se prezintă d. director « liceala! Bersinesn o rectificare ra sodlîi și de cererea elevului Golăniei Giî. care « anexa en certificat ilegal, afirmând că ast »ta bazat pe aprobarea acestei cereri de partea constitațial școlar «1 țârii, D I director ieșind din cassa șî v.es fiind acossiiiató școlar al țârii credem că nici ei l/ar trebui să admită cereri cu cer idee de netacâiie de conducere« școlară 8' ceiotârnie prin sigiliar cana este certif c*taleievnio! Galadul Gh. care a trecet dela școala ortodoxă in căștii pregătitor dela liceul ucrainene. Astfel de certe stanse și se poate precara oricine, complectând note și tacâmuri după plac. assssU fig @orputai didadtta primar din județul Sura Habarului. Adussarea genrală ordinari a „Alocației corpa.nl dida tc primar româd de jad. Gura- Humoralei se va ține Duminecă la 6 Martie Igis, orele ia dini în iocslui școlii primare germana die ■ Gum-Humorului ca armă oare* O dina de zi, 1. 1locurse și 1 apâriășiri. 2. Verificarea procesului verbal dtia altima «dau are. 3 Darea de samă aiaprs activitâții comite total și votarea abaolatomial. 4. Alegerea corn tetnial. 5. Shimbarea statutelor (ref. V. Botezat) 6. E*eotsare. Toți membri ordinari și extraordinari sânt invitați « ina pane în adunare. ARANJĂRI Ferrestre în Șirete. Petrecerea proiectata de trapa teatrală Papa, care «ta amânat din causa epidemiei, va avea loc Sâmbătă, 5 Martie ». c. In orele 7 seara, Pabcicai românea, este invitat și rugat să participe la această petrecere. SANITARE Mersul epdemiilor Intre 10—20 Februarie 1321. Typho« tx*B : b^navi ve.hi 101, not 39, viadreapt5, morți 7, riim»și 78 ; Tiphos abdominal : bolnavi vc* b : 17, noi 9, vitecti 9, morți 1, rimai« 16; Variolă: bolnavi vr . 4, noul 18,todi cați 2, morți 4r rimați 16; Scarlatin*, bolnavi vechi 43, poni 45, vindecați 26, morți 7, rămași 55. * ! .