Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)

1921-04-01 / nr. 670

Fag. 2­ 0 serata binevenita Dumieică în 20 Martie a. c. „Cereul Studiaților Bucovinei” din București a aranjat, sub prezidenția de onoare a d-lui prof. univers. Simion Mândrescu, o mare aerată dansantă, la care ai fost invitate dele­­gațiunile din intreacă țara venite si serbările cente­narului lui Tudor Vladimirescu­. Această aerată, la care a participat — pelasga doamne din înalta societate românească și reprezen­tanți din cel mai distinși al întregului Regat — un numeros pubiic din toate unghiurile țării, va rămâne una din cele mai frumoase manifestationi ale Studen­ților bucovineni din București. Căci na­ga poate să nu a produs o adâncă impresie asupra t­iaror parti­ciparea la o serată a Studenț­ilor bucovineni a onor doamne ,dis frustra societăți românești ca d-na General Periicarij, doamnă de onoare la Palat, d-n* praf Misdrisca, d na Colonel B­rindel, d-na Sever Boss și a unor distinse reprezentante ale societății dansuri na­ționale »Chindia“, precum nu poate rămâne fără efect moral acest frumos exemplu de Solidaritate națională și dragoste frățească ce au ținut «l-l dea studenților d-oi I­talia Mante, șeful partidului național — Ștefan Cicio Pop, Dr. Iaacu N stor, d-nai senator Ipolit Tar­­navi,­hi d-sii depafsți Ț­rcîu, Grigorcea, V. LJjgareas etc.., d-nii consilieri comistoriali Șî*an și Dan etc , binevoind a im­­parte — mulți ca familiile lor — la această serată. Toți a cești oaspeți s’as întreținet timp îndelungat cu delegațiunile ce se aflau 3s sală șî plînsându-se !* «setași horă stau împărtășit de aceleași bucurii. Studenți Cerealu! bucovinean vor răspunde desi­gur cu aceiaș nemărginită stimă și dragoste pentru toți jos­ că larnrasesză sforțările lor de s-și da o educațiune, Inspirată de o solidaritate națională per­fectă, ii înălțimea nevoilor de astăzi sie neamului nostru. " Rep. —...................... Comemorarea lui Tudor Vladimirescu la Radaud­ Liceal d’n sociHiste a aranjat in ziua de 20 Martie in scopul comemorării lui Maior Visiimirescu o serbare școlară pentru elevi și in seara aceleiaș zile una pentru public. La ambele serbări întreg pro­gramat, ce consta din recitări, coruri bărbătești, coruri mixte, teatre și exerciții gimnastice a fost executat de elevii liceului, cari au dat dovadă de o mască serioasă depusă pe acest teren. Mai ales s’a distins corul con­dus de dl. prof. Codnschi care deși diletant, a dove­dit a fi un priceput diriginte ds cor. La reușita bună a festivalului a contribuit mult și cvartetul de coarde compus din d-nii avocat Dr. Rosenfold, judecător Pasi, prof. Dr. Weinstein și prof. M­aio, care au exe­cutat o p esă de Sabert cu o dibăcie, ce se intimplna arareori la d­e­tanță. La serbarea de dimineață du prof. Covașă sub a cărui conducere elevii au exercitat presa dramatică și recitările, arată in conferința sa despre Tudor Vladimirescu «sferiețeie poporulei român îndurate pe timpul Fimrioților și relevează caracterul național al revoluției. La serbarea de seară dl. director Em. Iso­­pescu asupra caracteruui lui Tudor Vladimirescu, relevând mirt­ea jertfei adese de el pentru reafiearea to­talului sân și arată importanța revoluției lui Todor pentru evenimentele care au urmat și au creat Statul român în forma de szi. Serbarea a aduss și un venit curat in suma de 1000 lei, care e destinată cumpărării de cârți didactice pentru devii serios­. Cor. -------------------------------------------­ taind pe toți reprezistanții economiei naționale cari ingădeic ca averea noastră oațională să se piardă, iar baza nsu­snei noastre, care e poporul de jos să sufer» până ne mai poate. Sau cred acești reprezentanți ai nsu­m­ei că sa­ma! ei singuri sânt chim*!? să gaste o viați mai da­­e ? Dacă cred așa, atunci ca ei drept șă cere asț­anea deia oamenii mizerie!, ca aceștia să­ producă muscă pentru binela naflssei și să produci și să crească urmași sănătoși pen­tru apărarea patriei. A­­ceastă mizerie sigur că nu va produce nimic bun pentru națiune, ci din contră, va trebui la un dezastru național. Satele vor fi pline de tuberculoși și spitalele împovârate ca tot fetist de bolnav­. Să nu credem că la acest dezastru sont vino­vați numai exploatatorii fără suflet, care storc toată vlaga bieților musestori, spre a avea numai un câștig momentan și fără să gândiască că după un timp mai îesg sau mai s­u­rt vs­seca mulțimea brațelor puter­­nice de mescă atât in dauna lor cât și in datina obștimei întregi. Și ce socoteală ar putea pretinde națiunea dela exploatatorii impurilor omenești rău nutrite și neîn­grijite numai din iglicența sstietelor negre ? Să ie datoria sfântă a statului ca în contrac­tele încheiate Intre stăpân și muncitori să se stabi­lească calitatea bună a Missei, grăsi­mea și cantitatea «m­oiestă a brânzei și laptelui, slănina să nu lip­sească nici intr’o zi, carne bană să se deia mesei totale! măcar de dosi ori k săptămână și schh­mbar! carate să aibă fiecare în toată duminica pentru săp­tămâna viitoare. Un inspector al secretariatului pentru agricul­tură care va avea pe fecare stăpân și pe fiecare muncitor în evidență să controleze toată vara ori de condiționiie din contract sânt îndeplinite la tocmai și aceasta numii h starea locului. Cred că sântem datori a face aceasta și e timp ca să gândim mai serios­ și­­ la ora acestor stări de farieri. Temistocle Freu­d­. immm, — mmmm— .. — Să avem grijă de soarta muncitorilor agricoli ! Cine s'a gândit la soarta muncitorilor bucovi­neni cari pleacă în Reganul vechia 1« manca câm­pului ? Intr’o zi ploioasă și rece din toamna trecută trecând întâmplător prin gara Burdijeai, am observat cam un grup de muncitori, bărbați și femei, rău im­bricați și cu cămeși negre, supți de foame, aștepta» șezând pe pietrele reci, trenai <a n­eam. Chemarea mea da funcționar agrico­ m’a în­demnat a cunoaște mai desproape isuprijurările cari ii adnc în mizerie pe acești bieți mu­scitori și neob­servat de­ci, m’sra răzimit lângă o fereastă trăgând mereu cu urechea, făcându-mă că nu-l văd. O frumoasă copilă cam de 18 ani, dar cu o fa­ță parcă ar fi fost oftigoasă, tot se uita un gare na un bărbat mai în vârstă cere tot mușca dintr’o bucățică de pâne, neagră și vfrioasă. Dupa mai mult timp bărbatul a înțeles-o pe privitoarea sa fi rupânta­t din pasea sa, fără si-i spate an cuvânt, l-a întins o fărâmături. Copila cu pofti teghițea din fălia primită și lacrima privind in jos. Mati aș fi dat să știu ce s’a petrecut in sufle­tul­ copilei in acele momente. Visările ei cari se cu­lam din ochii ei mari și negri mă frământau și imi ințepau sufletul, dispre­ GLASUL BUCOVINEI min Increstări — Bostanii ~ Cine ne cunoaște viața și folosui bostanilor? Ei cresc prin ogoarele cu porumb iatinzându-și vitele cu frunze mari in toate părțile. Dacă easi prea deși se trată pe firele de porumb, se trag la pământ și b­ieâdașe cu umbra lor. De aceea ia prășit sânt tăiați ți se iasă numai ici colo câte und. ,M*1 basci și firă da a fi semănați de masa omuli! cresc bostanii p» gunoiștele pi­răji­te, de unde iși Istred vitele ne samă riîe peste g «râuri, peste drum ar­î ș! cărări acoperind total ca fîsa zele lor spinoase și ca florile mari, dar fără de miros. Foarte puține din florile bostanilor pri­ Iac fructe, adecă bostani adevărați. Aceștia ai între­ba­nțează ca hrană pentru animale, iar «Imbarfi lor ia fabricarea d­oiaia­ și ca distracție pentru o anumită specie de oameni in loc de iederă. Dar bostanii mai au o aplicare in viața de toate zilele» a copiilor și ghida «Hor. Copiii construesc d­e bostani curse pentru prin­derea paserilor. Fâcându-le o sșață pe care o razi mă pețin deschri­să pe ca btu­caș­ii așează intr’un pom, iar b dele paseri nevinovate și chinuite de foame sba­­zând in lăuntru și ciupind sâmbarii urnesc bețișorul, clap cade sșars încizându-le în bostanal amă­gitor. Șarlatanii, când vroiesc să-și bată joc de lame, i­au un bostan mare, ii deschid ln un capăt și, dspft ce sed­ din ei tot conțnetul, tac în coaja la­ deschi­zături în formă de ochi, nas și gură ca dkți rari, ii im­­pan ds multe ori și mustăți, barbă și favoriți de lână, întrodus apoi in el o lmânare aprinși ( im­­plâctâeda 1 iotr’au parses nospteaca dânsei pe stradă băgâni groasă în trecătorii naiv), dar mai ales b­­oabe și copii. iipstachi corsi și bostanii sperietoare as sasst in Bucovina fraților Dor­ și Eeseb Popovici un rol foarte imponant. Cresceți pe ogorul de mărăcini și averea­­cac­smalii și au întins vitele și fr­unzele spiooase, peste toată țara, incercând sa inndașe total ce credea că are dreptul la o viață cinstită. Vitele au produs apoi câțiva bostani mari cari, după ce și au aruncat b âm­­baril seci in presa averea­«că drept hrană intelectuală, în Societatea pentru c&ltisră, in consistor, io. coopera­tiva Moldova de sus și posta tot, unde credeau că vor putea prinde rătăciri, s’au transformat apoi in bostani curse și bostani sperietoare. Bostanii cursa au ch­eulat mai ales pe timpul alegerilor și au ajuns să fie cocoțați io pompi­eumacan zis parlament. Acolo, ca portița deschisă, îți pândește fiecare afacerile. Bostanii sperietoare, noii cu favoriți de chelner austriac, alții cu mustăți pomădalie, iar alții cu bărbi stufoase, anii chiar ca ccbilari, erau imp­âniați în câte de deferite d­menziuni după cum au ieșit di­n fabrica svertscsnnima si, și cearcă sa înspâimânte lumea sau *’o dacă în eroire. Cel mai isteț dintre ei e Bostan Iile, care și-s aromit «ambarfi până pe misa jide­­citorelui de instra­ție. Urmează apoi bostanii anonimi ca „Un vechi cetâțsan dln Suceavă* și toți anonimii dela „Dreptatea*, cari mai bâlgisesc de „afacerile gla­­siste*. Dar li s’a trexat sezonal, căci vântul de primă­vară i-a mutat și cad in cetrebnicia din care s’as ridicat. ...........................»E ..... No. 670 Dela centrul cultural român din Cupca La invitarea „Cesira’ul coltérar român“ de aici a lsstat Societatea academică română „Dacia“ din Cercăuți Duminică is 20 Martie a. c. a noua șesă­­toare literară in această comună, care a avut o ren­ștă strălucită. Președintele acestei Societăți d. Ver­­nissesan s­prne­ cu această ocazie o conferință despre „Todor Vladim­rescu" fiind ascultat ca lacrim­ la ochi de e­i presenți. A mai vorbit cu mult succes și d. Dacian Vsrfcovachi despre aneltirile dușmănoase după războiu ale Ungariei față de Statul Român. Societatea „Dacia“ a dovedit și de astă dată că-și cunoaște pe depiin menirea și că e capabilă și de cele mai mari jertfe pe terenul cultural pentru la­minarea poporului romin de la țară. Ea poate servi da pildă multor altor societăți calcarale românești cari sunt cunoscute doar după neme. T. Zigres, înv. Situația externâ Discuțîunile în chistia Silesiei de Sus ,con­tinuă aprins. Pe când Franța e de părere, ca provincia contestată să se împartă între Germania și Polonia, potrivit voturilor exprimate de comu­nele singuratice, simpatiile Angliei se îndreaptă mai mult spre Germania. Pentru a înlătura ne­liniștea ce domnește printre locuitori, e necesară o soluțiune grabnite a problemei.­­ In Germania au izbucnit cu multă violență serioase mișcări comuniste, puse la cale de agenți bolșevici ruși și de instigatori naționaliști ger­mani, care trag nădejde să profite din situația aceasta încurcată. Focarul mișcării e Saxonia pruiană. Cuvântul de ordine al răsculaților e de a înceta imediat lucrul, de a pune mâna pe arme, de a întrerupe comunicația pe căile ferate. Prin aruncarea în aer a podurilor și de a dis­truge legăturile telegrafice și telefonice Guvernul a luat repede măsuri de reprimare, pentru a res­tabili ordinea și liniștea. La Eislebm a avut loc o ciocnire destul de sângeroasă între trupele guver­nului și comuniști, care au capitulat. Simultan însă au izbucnit revolte la Mannsfe­ad, Bitter­feld, Imn, Gotha, Bremen, Elberfeld, Hamburg și Berlin. Răsculații din Hamburg și-au săpat in sudul orașului tranșee și au încercat să reziste însă au fost îndată puși pe fugă. Deoarece cei mai mulți comuniști sânt minori sau elemente străine s'au luat măsuri aspre pentru îndepărtarea tuturor străinilor din teritoriile răsculate. Guvernul e stăpân pe situație și e decis să distrugă cuiburile bolșevice. Aliații privesc cu multă neliniște situa­ția din Germania. * In­susta contrarevoluționarii au cucerit Odessa, bolșevicii s’au retras spre Razdelnaia, și Nicolaiv. Cererea sovietelor de a relua relațiile comerciale cu America, a fost bine primită de guvernul american,­­ turcii luând contraofensiva anunlă suc­cese, ei ar fi capturat dela greci lypo prizonieri și 20 de tunuri. as------------------­INFORMAȚI­UNI POLITICE Mare edunare politică — Dumi­nică 3 Aprile c. se va ținea in sala Casei Poisne o mare adunare, la care d. senator Mister va face o expunere a situației politice. ARTISTICE Teatru românesc. — In teatrul orășenesc, marele artist Ormatriade cu trupa sa compusă din 30 persoane va da 4 representațiuni extra­ordinare cu piesele : Hamlet (In 2 Aprilie), Ne­cunoscuta (La fimme) (3 Aprilie), Vlaicu 3 Vodă (4 Aprilie), Taifun (3 Aprilie), Duminecă, Aprilie, Hamlet matineu pentru școli cu si prețuri reduse. Biletele se găsesc de vânzare de pe acum la librăria Ostașul Român. financiare Leul nostru in străinătate. Leul nostru a fost cotat la bursa din Paris­ie și trei sferturi centinue. A

Next