Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)
1921-04-01 / nr. 670
Fag. 2 0 serata binevenita Dumieică în 20 Martie a. c. „Cereul Studiaților Bucovinei” din București a aranjat, sub prezidenția de onoare a d-lui prof. univers. Simion Mândrescu, o mare aerată dansantă, la care ai fost invitate delegațiunile din intreacă țara venite si serbările centenarului lui Tudor Vladimirescu. Această aerată, la care a participat — pelasga doamne din înalta societate românească și reprezentanți din cel mai distinși al întregului Regat — un numeros pubiic din toate unghiurile țării, va rămâne una din cele mai frumoase manifestationi ale Studenților bucovineni din București. Căci naga poate să nu a produs o adâncă impresie asupra tiaror participarea la o serată a Studenților bucovineni a onor doamne ,dis frustra societăți românești ca d-na General Periicarij, doamnă de onoare la Palat, d-n* praf Misdrisca, d na Colonel Brindel, d-na Sever Boss și a unor distinse reprezentante ale societății dansuri naționale »Chindia“, precum nu poate rămâne fără efect moral acest frumos exemplu de Solidaritate națională și dragoste frățească ce au ținut «l-l dea studenților d-oi Italia Mante, șeful partidului național — Ștefan Cicio Pop, Dr. Iaacu N stor, d-nai senator Ipolit Tarnavi,hi d-sii depafsți Țrcîu, Grigorcea, V. LJjgareas etc.., d-nii consilieri comistoriali Șî*an și Dan etc , binevoind a imparte — mulți ca familiile lor — la această serată. Toți a cești oaspeți s’as întreținet timp îndelungat cu delegațiunile ce se aflau 3s sală șî plînsându-se !* «setași horă stau împărtășit de aceleași bucurii. Studenți Cerealu! bucovinean vor răspunde desigur cu aceiaș nemărginită stimă și dragoste pentru toți jos că larnrasesză sforțările lor de s-și da o educațiune, Inspirată de o solidaritate națională perfectă, ii înălțimea nevoilor de astăzi sie neamului nostru. " Rep. —...................... Comemorarea lui Tudor Vladimirescu la Radaud Liceal d’n sociHiste a aranjat in ziua de 20 Martie in scopul comemorării lui Maior Visiimirescu o serbare școlară pentru elevi și in seara aceleiaș zile una pentru public. La ambele serbări întreg programat, ce consta din recitări, coruri bărbătești, coruri mixte, teatre și exerciții gimnastice a fost executat de elevii liceului, cari au dat dovadă de o mască serioasă depusă pe acest teren. Mai ales s’a distins corul condus de dl. prof. Codnschi care deși diletant, a dovedit a fi un priceput diriginte ds cor. La reușita bună a festivalului a contribuit mult și cvartetul de coarde compus din d-nii avocat Dr. Rosenfold, judecător Pasi, prof. Dr. Weinstein și prof. Maio, care au executat o p esă de Sabert cu o dibăcie, ce se intimplna arareori la detanță. La serbarea de dimineață du prof. Covașă sub a cărui conducere elevii au exercitat presa dramatică și recitările, arată in conferința sa despre Tudor Vladimirescu «sferiețeie poporulei român îndurate pe timpul Fimrioților și relevează caracterul național al revoluției. La serbarea de seară dl. director Em. Isopescu asupra caracteruui lui Tudor Vladimirescu, relevând mirtea jertfei adese de el pentru reafiearea totalului sân și arată importanța revoluției lui Todor pentru evenimentele care au urmat și au creat Statul român în forma de szi. Serbarea a aduss și un venit curat in suma de 1000 lei, care e destinată cumpărării de cârți didactice pentru devii serios. Cor. ------------------------------------------- taind pe toți reprezistanții economiei naționale cari ingădeic ca averea noastră oațională să se piardă, iar baza nsusnei noastre, care e poporul de jos să sufer» până ne mai poate. Sau cred acești reprezentanți ai nsumei că sama! ei singuri sânt chim*!? să gaste o viați mai dae ? Dacă cred așa, atunci ca ei drept șă cere asțanea deia oamenii mizerie!, ca aceștia să producă muscă pentru binela naflssei și să produci și să crească urmași sănătoși pentru apărarea patriei. Această mizerie sigur că nu va produce nimic bun pentru națiune, ci din contră, va trebui la un dezastru național. Satele vor fi pline de tuberculoși și spitalele împovârate ca tot fetist de bolnav. Să nu credem că la acest dezastru sont vinovați numai exploatatorii fără suflet, care storc toată vlaga bieților musestori, spre a avea numai un câștig momentan și fără să gândiască că după un timp mai îesg sau mai surt vsseca mulțimea brațelor puternice de mescă atât in dauna lor cât și in datina obștimei întregi. Și ce socoteală ar putea pretinde națiunea dela exploatatorii impurilor omenești rău nutrite și neîngrijite numai din iglicența sstietelor negre ? Să ie datoria sfântă a statului ca în contractele încheiate Intre stăpân și muncitori să se stabilească calitatea bună a Missei, grăsimea și cantitatea «moiestă a brânzei și laptelui, slănina să nu lipsească nici intr’o zi, carne bană să se deia mesei totale! măcar de dosi ori k săptămână și schhmbar! carate să aibă fiecare în toată duminica pentru săptămâna viitoare. Un inspector al secretariatului pentru agricultură care va avea pe fecare stăpân și pe fiecare muncitor în evidență să controleze toată vara ori de condiționiie din contract sânt îndeplinite la tocmai și aceasta numii h starea locului. Cred că sântem datori a face aceasta și e timp ca să gândim mai serios și la ora acestor stări de farieri. Temistocle Freud. immm, — mmmm— .. — Să avem grijă de soarta muncitorilor agricoli ! Cine s'a gândit la soarta muncitorilor bucovineni cari pleacă în Reganul vechia 1« manca câmpului ? Intr’o zi ploioasă și rece din toamna trecută trecând întâmplător prin gara Burdijeai, am observat cam un grup de muncitori, bărbați și femei, rău imbricați și cu cămeși negre, supți de foame, aștepta» șezând pe pietrele reci, trenai <a neam. Chemarea mea da funcționar agrico m’a îndemnat a cunoaște mai desproape isuprijurările cari ii adnc în mizerie pe acești bieți muscitori și neobservat deci, m’sra răzimit lângă o fereastă trăgând mereu cu urechea, făcându-mă că nu-l văd. O frumoasă copilă cam de 18 ani, dar cu o față parcă ar fi fost oftigoasă, tot se uita un gare na un bărbat mai în vârstă cere tot mușca dintr’o bucățică de pâne, neagră și vfrioasă. Dupa mai mult timp bărbatul a înțeles-o pe privitoarea sa fi rupântat din pasea sa, fără si-i spate an cuvânt, l-a întins o fărâmături. Copila cu pofti teghițea din fălia primită și lacrima privind in jos. Mati aș fi dat să știu ce s’a petrecut in sufletul copilei in acele momente. Visările ei cari se culam din ochii ei mari și negri mă frământau și imi ințepau sufletul, dispre GLASUL BUCOVINEI min Increstări — Bostanii ~ Cine ne cunoaște viața și folosui bostanilor? Ei cresc prin ogoarele cu porumb iatinzându-și vitele cu frunze mari in toate părțile. Dacă easi prea deși se trată pe firele de porumb, se trag la pământ și bieâdașe cu umbra lor. De aceea ia prășit sânt tăiați ți se iasă numai ici colo câte und. ,M*1 basci și firă da a fi semănați de masa omuli! cresc bostanii p» gunoiștele pirăjite, de unde iși Istred vitele ne samă riîe peste g «râuri, peste drum arî ș! cărări acoperind total ca fîsa zele lor spinoase și ca florile mari, dar fără de miros. Foarte puține din florile bostanilor pri Iac fructe, adecă bostani adevărați. Aceștia ai întrebanțează ca hrană pentru animale, iar «Imbarfi lor ia fabricarea doiaia și ca distracție pentru o anumită specie de oameni in loc de iederă. Dar bostanii mai au o aplicare in viața de toate zilele» a copiilor și ghida «Hor. Copiii construesc de bostani curse pentru prinderea paserilor. Fâcându-le o sșață pe care o razi mă pețin deschrisă pe ca btucașii așează intr’un pom, iar b dele paseri nevinovate și chinuite de foame sbazând in lăuntru și ciupind sâmbarii urnesc bețișorul, clap cade sșars încizându-le în bostanal amăgitor. Șarlatanii, când vroiesc să-și bată joc de lame, iau un bostan mare, ii deschid ln un capăt și, dspft ce sed din ei tot conțnetul, tac în coaja la deschizături în formă de ochi, nas și gură ca dkți rari, ii impan ds multe ori și mustăți, barbă și favoriți de lână, întrodus apoi in el o lmânare aprinși ( implâctâeda 1 iotr’au parses nospteaca dânsei pe stradă băgâni groasă în trecătorii naiv), dar mai ales boabe și copii. iipstachi corsi și bostanii sperietoare as sasst in Bucovina fraților Dor și Eeseb Popovici un rol foarte imponant. Cresceți pe ogorul de mărăcini și avereacacsmalii și au întins vitele și frunzele spiooase, peste toată țara, incercând sa inndașe total ce credea că are dreptul la o viață cinstită. Vitele au produs apoi câțiva bostani mari cari, după ce și au aruncat b âmbaril seci in presa averea«că drept hrană intelectuală, în Societatea pentru c<isră, in consistor, io. cooperativa Moldova de sus și posta tot, unde credeau că vor putea prinde rătăciri, s’au transformat apoi in bostani curse și bostani sperietoare. Bostanii cursa au cheulat mai ales pe timpul alegerilor și au ajuns să fie cocoțați io pompieumacan zis parlament. Acolo, ca portița deschisă, îți pândește fiecare afacerile. Bostanii sperietoare, noii cu favoriți de chelner austriac, alții cu mustăți pomădalie, iar alții cu bărbi stufoase, anii chiar ca ccbilari, erau impâniați în câte de deferite dmenziuni după cum au ieșit din fabrica svertscsnnima si, și cearcă sa înspâimânte lumea sau *’o dacă în eroire. Cel mai isteț dintre ei e Bostan Iile, care și-s aromit «ambarfi până pe misa jidecitorelui de instrație. Urmează apoi bostanii anonimi ca „Un vechi cetâțsan dln Suceavă* și toți anonimii dela „Dreptatea*, cari mai bâlgisesc de „afacerile glasiste*. Dar li s’a trexat sezonal, căci vântul de primăvară i-a mutat și cad in cetrebnicia din care s’as ridicat. ...........................»E ..... No. 670 Dela centrul cultural român din Cupca La invitarea „Cesira’ul coltérar român“ de aici a lsstat Societatea academică română „Dacia“ din Cercăuți Duminică is 20 Martie a. c. a noua șesătoare literară in această comună, care a avut o renștă strălucită. Președintele acestei Societăți d. Vernissesan sprne cu această ocazie o conferință despre „Todor Vladimrescu" fiind ascultat ca lacrim la ochi de ei presenți. A mai vorbit cu mult succes și d. Dacian Vsrfcovachi despre aneltirile dușmănoase după războiu ale Ungariei față de Statul Român. Societatea „Dacia“ a dovedit și de astă dată că-și cunoaște pe depiin menirea și că e capabilă și de cele mai mari jertfe pe terenul cultural pentru laminarea poporului romin de la țară. Ea poate servi da pildă multor altor societăți calcarale românești cari sunt cunoscute doar după neme. T. Zigres, înv. Situația externâ Discuțîunile în chistia Silesiei de Sus ,continuă aprins. Pe când Franța e de părere, ca provincia contestată să se împartă între Germania și Polonia, potrivit voturilor exprimate de comunele singuratice, simpatiile Angliei se îndreaptă mai mult spre Germania. Pentru a înlătura neliniștea ce domnește printre locuitori, e necesară o soluțiune grabnite a problemei. In Germania au izbucnit cu multă violență serioase mișcări comuniste, puse la cale de agenți bolșevici ruși și de instigatori naționaliști germani, care trag nădejde să profite din situația aceasta încurcată. Focarul mișcării e Saxonia pruiană. Cuvântul de ordine al răsculaților e de a înceta imediat lucrul, de a pune mâna pe arme, de a întrerupe comunicația pe căile ferate. Prin aruncarea în aer a podurilor și de a distruge legăturile telegrafice și telefonice Guvernul a luat repede măsuri de reprimare, pentru a restabili ordinea și liniștea. La Eislebm a avut loc o ciocnire destul de sângeroasă între trupele guvernului și comuniști, care au capitulat. Simultan însă au izbucnit revolte la Mannsfead, Bitterfeld, Imn, Gotha, Bremen, Elberfeld, Hamburg și Berlin. Răsculații din Hamburg și-au săpat in sudul orașului tranșee și au încercat să reziste însă au fost îndată puși pe fugă. Deoarece cei mai mulți comuniști sânt minori sau elemente străine s'au luat măsuri aspre pentru îndepărtarea tuturor străinilor din teritoriile răsculate. Guvernul e stăpân pe situație și e decis să distrugă cuiburile bolșevice. Aliații privesc cu multă neliniște situația din Germania. * Insusta contrarevoluționarii au cucerit Odessa, bolșevicii s’au retras spre Razdelnaia, și Nicolaiv. Cererea sovietelor de a relua relațiile comerciale cu America, a fost bine primită de guvernul american, turcii luând contraofensiva anunlă succese, ei ar fi capturat dela greci lypo prizonieri și 20 de tunuri. as------------------INFORMAȚIUNI POLITICE Mare edunare politică — Duminică 3 Aprile c. se va ținea in sala Casei Poisne o mare adunare, la care d. senator Mister va face o expunere a situației politice. ARTISTICE Teatru românesc. — In teatrul orășenesc, marele artist Ormatriade cu trupa sa compusă din 30 persoane va da 4 representațiuni extraordinare cu piesele : Hamlet (In 2 Aprilie), Necunoscuta (La fimme) (3 Aprilie), Vlaicu 3 Vodă (4 Aprilie), Taifun (3 Aprilie), Duminecă, Aprilie, Hamlet matineu pentru școli cu si prețuri reduse. Biletele se găsesc de vânzare de pe acum la librăria Ostașul Român. financiare Leul nostru in străinătate. Leul nostru a fost cotat la bursa din Parisie și trei sferturi centinue. A