Glasul Bucovinei, iunie 1921 (Anul 4, nr. 716-735)

1921-06-11 / nr. 723

No. 723 în Pătruți ' pe Suceavă serbarea de 10 Mai a fost așa de plăcută ca ziua de Paști. La școala s’a făcut o frumoasă serbare școlară cu elevii, cari au cântat cântece și au recitat poezii patriotice și naționale. După înilacarata cuvântare a d-lui învățător Luca Buliga asupra zilei de 10 Mai s’a încins hora Unirii. Poporenii s’au veselit împreună cu preoții, învățătorii și alți cărturari din sat. In sat nu s’a lucrat nimic în ziua de 10 Mai, ceia ce este spre lauda Patrăucenilor. In satul Frumosu s’a făcut asemenea o serbare școlară cu recitări și cântece patriotice și naționale. Mulți copii au dovedit talente rare. învățătorul superior A. Popescu i-a mulțumit în numele școlarilor bătrânului gospodar Andrei a lui Toader Niga pentru râvna ce-a arătat-o el, până ce s’a clădit școala, care e una din cele mai frumoase din tot județul Câmpulungului. Bătrânul gospodar i-a răspuns cu lacrimi în ochi că e fericit că a putut aduce satului un sprijin ca acesta. Ar fi trebuit să fie de față la serbare mai mulți săteni, iar casele, măcar cele din centru împodobite cu steagul tricolor. La Rădăuți sărbătoarea de 10 Mai a fost înălțătoare. Cu o seară înainte s’a dat de către elevele de la școala de fetițe o prea frumoasă serbare cu concert (cântece), recitări de poezii, jocuri drăguțe și cu piesa de teatru , In poiana castelului Peleș. Piesa a reușit peste așteptările Radauțenilor. D-na directoare A. Mihalcean și d-na înv. Nastasi, diriginta corului, merită toată lauda pentru osteneala ce și-au dat-o pentru buna reușită a serbării. Școala de fetițe din Rădăuți ar putea sluji ca pildă pentru toate școalele noastre. In ziua de 10 Mai serbarea s’a aranjat de liceul de bâeți Eudoxiu Hurmuzachi. D. director Em. Isopescu a vorbit despre însemnatatea acestei zile, iar elevii au cântat foarte frumos mai multe cântece sub conducerea de profesor Cocinschi. La biserică s’a făcut apoi un serviciu divin. De față au fost autoritățile civle și militare Biserica din Rădăuți fiind foarte veche și neîncapătoare, de pe vremea lui Bogdan Vodă care așezase capitala Moldovei la Rădăuți, s-a luat hotărîrea să se adune fonduri bănești pentru clădirea unnei biserici mari și frumoase care să poarte numele „Biserica Unirii.“ Astfel ziua de 10 Mai începe a se încetățeni și la noi. Statul a hotârît ca toate sărbătorile naționale să se serbeze în această zi. N’ar fi bine ca pretinderea să facă propagandă printre săteni ca să se serbeze numai această zi, care pentru noi Românii înseamnă biruința noastră în toate, în locul atâtor sărbători băbești de peste ani din Austria ca să se alipească la Germania. In felul acesta nu e liniște, deplină nici în Austria, căci poporul austriac care nu mai poate îndura atâtea sarcini ,și își vede mântuirea în Unirea cu Germania Aliații nu îngăduie însă această unire, aci Germanii ar câștiga prea mult pământ. Ministrul președinte austriac gâsindu se între frâu și ciocan și-a dat demisia. Pe de altă parte Sârbii simțind mișcarea din Carintia pentru Unirea cu Germania au așezat trupe la graniță ca să puie mâna pe o bucată din Carintia slovenă, pe care nu au primit-o la conferința păcii. Cum stăm Blocul provinciilor alipite Federația sau mai bine zis înțelegerea dintre cele cinci partide ce-au format odată blocul parlamentar s’a desfăcut prin hotărîrile congreselor de la Cernăuți, Cluj și Chișinău. Ardealul, Bucovna și Basarabia văzând adecă cum că nu e bine să se unifice totul peste noapte, cum au făcut averescanii, de-au întors lumea pe dos, au hotârît sa facă o politică mai cuminte și să-și apere interesele lor. Astfel e vorba acum că cele trei partide din teritoriile noi în frunte cu arelenii Maniu și Vaida, cu d. senator Nistor din Bucovina și Inculeț din Basarabia să formeze un bloc deosebit al provinciilor alipite, care va colabora cu orice guvern dela centru (din București). Ziarele spun cum că comitetul executiv al acestui bloc s’a și ales. Din comitet se spune că fac parte reprezentanții partidului democrat al Unirii domnii Nistor și Ungurean. Totuși se pare că situația politică încă nu e destul de limpede și nu se știe dacă acest lucru este înfăptuit sau numai sânt vorbe. Oricum începe a se luneca pământul sub picioarele averescanilor. Frământările pentru Silezia Se apropie 3 ani de zile de când armatele s’au întors acasă de pe fronturile de luptă, războiul cel mare însă nu s’a sfârșit deplin nici până azi. Căci în Asia Mică se luptă cu furie, pe viață și pe moarte. Grecii cu Turcii, în Rusia n’a mai răsărit încă soarele, iar în celelalte părți ale Europei sunt încă tulburări, când ici, când colo. Astfel de o bucată de vreme lumea se îngrijește de răscoala Polonilor din Silezia germană. Supușii poloni vrea să se lipească la Polonia, dar sunt împiedecați de Aliați iar în rândul întâiu de plebiscitul (alegerea) ce s’a făcut și pe care l-au pierdut Polonii. Germanii din Silezia fiind mai mult târgoveți îndură cea mai neagră mizerie. Germania ar fi voit să apuce armei să și apere supușii, dar n’o lasă Aliații. Aceștia singuri vor să-i liniștească pe Polonii răsculați pentru libertate. Au și sosit în vremea din urmă ajutoare din Anglia și Franța pentru trupele aliate ce se gâsiau acolo de mai înnainte. In împrejurările acestea Germaniei îi miroase că va pierde o mare parte din bogata Silezie și ca să nu fie în pagubă a început a ațâța pe Germanii GLASUL BUCOVINEI Ce va fi cu Albania Albania , o țară nu tocmai mare lângă Marea Adriatică. Și-a câștigat libertatea după războiul din anul 1912 a statelor balcanice cu Turcii. Și-a ales și un plin pentru tron, dintr’o casă domnitoare strânia, dar acela a trebuit să plece din Albania la începutul războiului celui mare. Acum cetim prin ziare că Grecii și Sârbii au făcut un sfat pentru împărțirea Albaniei între ei. România nu poate îngădui acest lucru cu nici un preț, căci în Albania trâiesc peste 200 de mii de Români, cari se bucură de cea mai mare libertate, pe când Românii din Grecia și din Sârbia sunt asupriți din cale afară. Astfel credem că Grecii și Sârbii se vor astâmpăra. De altfel ministrul nostru de externe Tache Ionescu a plecat la Belgrad ca fsâ stea de vorbă cu guvernul sârbesc asupra multor lucruri. De bună sama că va aminti și despre împărțirea Albaniei și va spune cuvântu .României în această chestiune. Din Banat Împărțirea Banatului între noi și Sârbi este o adevărată nenorocire. Sătenii români au ogoare și dincolo de granița cea nouă ; astă primăvară le-au arat și sămânat și acum, când se aproprie secerișul Sârbii au închis granița. In felul acesta Românii noștri de-a lungul graniței sârbești nu se pot duce în țarina lor. Ministrul nostru de externe credem că va face rânduială la Belgrad și cu aceste nevoi ale Bănățenilor. --------------------gas-------------------- De la Societatea „Principele Mircea“. Printr'o greșală s’a omis în raportul despre dieta « Principele Mircea», publicat în No. 22 din 6 Iunie a. c. un răm în care li se mulțumea «domnilor, și în special domnilor ofițeri ai Diviziei Sa», cari au contribuit cu munca lor la reușita dietei. Facem cuvenita rectificare. Deschiderea școalei de mișcare Pe ziua de 1 Iulie 1921 se va deschide școala speciala de mișcare de pe lângă Direcția 8-a Regională G. F. R. Cernăuți. Concursul pentru admitere va avea loc în ziua de 15 Iunie a. c. ora 8 a. m. Cununie Duminica, la 29 Mai a avut loc cununia dlui Valerian Costineanu-Beuca, funcționar vamal în Galați, cu domnișoara Eufrosina Gramatovici, fiica dlui N. Gramatovici, șef la secția 1 a direcțiunei de finanțe în Cernăuți. Gratulăm tinerii perechi. Cât e de mare România? România are o întindere de 291.902 kilometri patrați, întocmai ca și Italia. O faptă frumoasă din comuna Baiaceana Comitetul comunal în frunte cu primarele Tofan au făcut în ziua de 28 Mai, o ședință în care s’a hotărât desrădicarea crâșmelor pentru totdeauna. Laudă și cinste li se cuvine pentru această faptă. Ar fi bine să auzim și din alte sate vești bune ca aceasta. Ședințele Camerei La Cameră se discuta îneforma agrară. Foarte mulți deputați luând cuvântul au arătat lipsurile acestei reforme, care în felul cum au alcătuit-o Averescanu nu e de nici un folos pentru țărani. Aur pentru România La Banca națională din București au sosit eri din Viena 74 lăzi cu napoleoni în coroane de aur, în valoare de 14 milioane și 300 mii. Din Suceavă Rotarii sătești din județul Sucevii și împrejurime sunt invitați la o adunare pe joi 16 iunie a. c. orele 9 jumătate a. m. la Suceava (Hotel Rosbroy) cu următoarea ordine de zi : Starea materială și Eventuale. Convocatorul adunării Maximeanu. Pag. 3 Din Parhăuți Președintele comisiei agrare din Pârhâuți părintele Ott ne trimite într’o scrisoare următorul răspuns la articolul publicat în No. 719 al ziarului nostru și iscălit de mai mulți Pârhăuțeni . Cele 10 de fălci de pășune despre care se spune că sânt loc expropriat sânt pământuri particulare și comisia agrară n’are nimică cu ele. Demisia ministrului de răsboi. Știri sosite din București arată că ministrul de răsboiu, generalul Râșcanu, și a dat demisia. Prețul banilor Leul nostru prețuește la Paris 19 și șapte optimi centime. Dolarul american se plătește la Cernăuți cu 60 - 61 lei, iar cel canadian cu 51 52 lei. Opn cercuri Industriale. Din fabricatele primei și unicei noastre fabrici pentru mașini agricole și alte articole trebuincioase. „RUSTICA“, se vând deja pentru anul acesta mașini de tăiat nutreț (șiscomiți) precum și trăsuri agricole complete. Totodată „RUSTICA“ lucrează de prezent și la fabricarea altor mașini agricole, cari vor fi puse încă anul acesta la dispoziția agriculturii. Faptul acesta îmbucurător din toate punctele de vedere , ne arată, că se lucră energic în industria noastră, pentru a acoperi trebuințele noastre cu fabricatele din țară, fără a avea nevoie de ajutor străin, ceea ce poate fi numai de folos economiei noastre naționale. Vizitați expoziția de tablouri Dora Constattinovici în Muzeul industrial, str. Mickievici silnic intre orele //—/ dim. ți 3—7 d. m. Mașini și unelte agricole cu preț convenabil se găsesc orișicând la „Manea** Str. Dr. Reis Nr. 15 în fața secretariatului pentru agricultură și domenii. — Tot acolo se iau în entrepriză executări de instalațiuni noi de mori și eherestase. Bifa«!«! Băncii ..Wiener Buț Verein“ In ședința de azi a consiliului de administrație de la „Wiener Bank Verein“ s’a prezentat bilanțul pe anul 1920, care inclusive cu solda din anul trecut de cor. 3.810.678.63 la venitul brut de cor. 397.955.048.23 arată un venit net de cor. 76.774.589.32 față de cor. 43.861.438.89 din anul trecut. La propunerea direcțiunii consiliul de administrație a hotârît ca să propună adunării generale ce se convoacă în 21 iunie a. c.. Se vor distribui dividende de cor. 48 pentru fiecare acție = 12"/0 (față de cor. 34 = 8*/2 °/C din anul trecut) acționarilor pe anul 1920 pentru capitalul de cor 100.00.000, se va adauge la fondul de rezrvă pe lângă cvota stabilită în statute de cor. 6.396.391.391.07 alte cor. 20.000.000, iar fondul pensiunilor funcționarilor băncii se va spori, cu cor. 20.000. 000, iar suma de cor. 148.471.88 se va socoti din nou. S’a ținut cont și de astă dată de angajamentele pentru efecte și conturi consorțiale și s’au luat în considerare mai ales obligațiunile de natură voluntară, precum și avansurile acordate asupra împrumuturilor de războiu și însăși efectele împrumuturilor de războiu. Consiliul de administrație a hotârît mai departe să propună adunării generale sporirea capitalului sub rezerva aprobării ulterioare a statului, de la cor. 300.000. 000 la cor. 500.000 000, sâ-1 împuterniciască cu manipularea sporirii și cu schimbarea necesară a statutelor precum sâ-i și autorizeze de a stabili termenul și modalitățile nouii emisiuni. InstitutiUiCISOieiic! îngrijirea feții j~ MANICARE ELEC. PARULUI COLORAREA ȘI RECOLORAREA ONDULATIUNE » La Institut se pot procura cele mai bune articole pentru colorarea părului Cernăuți.—Piața Unirii No. 4 -------- ETAJUI vii = Medicale» Dentistul Dr. Frucht, Strada Dr. Reis 8, s-a întors din străinătate și a reînceput consultațiile. Outră depozitarii ziarului nostru.— P. T. Domnii Depozitari sunt rugați & trimite notele și socotelile asupra ziarelor vândute pentru a nu fi siliți să le sistăm ziarul.