Glasul Bucovinei, iunie 1921 (Anul 4, nr. 716-735)
1921-06-25 / nr. 733
Par. 2 GaVenit se clatină? Știm că dl general Averescu î-a deprins pe deputații sil Averesceni să asculte la comanda d-sale. Și toți deputații așteptau să vadă numai cum d. general mișcă mâinile, capul, degetele, și bieții deputați ințelegeau că li poruncesc boierii să voteze ceva pe placul lor. Se pare insă că reforma agrară se cam deschide ochii deputaților averescani, cari până acuma erau prea îmbătați de deputăția ce le-a dat-o generalui. La una din ședințele din urmă s’a iscat o mare ceartă între majoritatea averescani din Adunarea deputaților și între guvern. Sunt vreo câteva zeci de deputați din majoritate (cari țin en gaverns!) cari au cerut de la guvernul boieresc să mai îndulcească pleacă câteva puncte din reforma agrară și să le deie astfel țăranilor mai mait pământ. Și anume acești depistați se cerat următoarele puncte : 1. Să se exproprieze toate moșiile cari au fost arendate în cei din urmă zece ani. 2. Proprietarii ca mai multe moșii să fie expropriați ca și când ar avea o singură moșie, dându-lise partea ce vine expropriată sau dintr’o moșie sau din toate, să nu se exproprieze insă fiecare moșie deosebit ca și când ar fi mai mulți proprietari. 3. Exproprierea să fie samă numai de moștenirile ca s’au făcut până la publicarea decret sini- lege asupra reformei agrare din vechiul Regat din 15 Decembrie 1918. 4. Să rămâie prețul de 20 de ori arenda, așa cum prevede proiectul de lege dinainte. S’a iscat o ceartă pe chestia articolului 3 și la votare a căzut articolul ticluit de guvern. D. ministru al reformei agrare visând că nu mai are sprijinul majorității, se vorbește că-și va da demisia. Asemenea și d. Averescu s’a pus pe gânduri, îndată după ședință i-a chemat pe averescanașii săi și le-a spus că dacă nu sprijinesc guvernul ca să reușească boierii cu reforma agrari așa cum vrmau el, guvernul va fi silit să-și deie demisia. . Astfel miniștrii averescani stau și dau din umeri, cum spune o gazetă din București, și se uită unul la altul de parcă nu a'au văzut niciodată. Dintre deputații averescani deja noi n’am auzit iacă ci ar fi măcar anul pe partea celora cari au întors frontal împotriva guvernato!. Toți vrea ca țăranii să capete cât mai puțin pământ și ingăduie vânzările moșiilor expropriate precum și Împărțirea lor printre moștenitori. Împotriva legii de expropriere. ------------------•----------------Declarațiile d-lui ministru Tache Ionescu D. ministru de externe Tache Ionescu a declarat unui ziar francez că politica Aliaților în partea de la amiază și de la răsărit a Europei trebuie să fie așa ca să se înfăptuiască o apropiere cât mai mare între țările biruitoare precum sunt România, Polonia, Iugo-Slavia, Ceho-Slovacia, Grecia apoi celelalte țâri ce s’au născut din Rusia : Estonia, Livonia, Curlanda, Finlanda ș. a. Legătura aceasta e trebuincioasă pentru că numai printr’ânsa biruitorii din acest râsboiu vor putea avea garanța păcii față de foștii dușmani, cari pearcă s’o strice. D. ministru a declarat ca România va căuta să înfăptuiască această apropiere. D sa a spus chiar că s’ar putea încheia între aceste țări alianțe pentru apărare. România va căuta sa se înfăptuiască și pe acestea în interesul păcii. ----------------------------------------- GLASUL BUCOVINEI No. 733 Din Părtești de Jos Dn Pârtești de Jos primim o lungă și frumoasă scrisoare, in care se arată cam învățătorii din acel sat Înțeleg să-și Îndeplinească datoria. Nu s’a perdut nici un prilej mai însemnat, la care oamenii școalei să nu-și fi spus cuvântul. Astfel ziua de 10 Mai, s’a sărbătorit un chip foarte frumos. Școlarii au mers la biserică, iar de acolo s’au întors la școală, unde d. învățător superior A. Coztrchievici Ie a vorbit despre insemnătatea zilei de 10 Main, S’sa cântat apoi mai multe cântece, Iar la afirșii n’a iscat hora unirii. Deasemeni nu s’a trecut cu vederea nici ziua de 5 Iunie a. c., la care s’as împlinit 100 de ani dela nașterea lui Vasile Alexandri și nici ziua de 9 linie, ziea eroilor. In amândouă aceste zile tineretul școlar a fost condus la biserică, iar apoi s’a întors la școală, unde s’au făcut frumoase serbări. D. înv. sup. Cosarchievîci a arătat ce întâmplare se sărbătorește, d-șoara Învățătoare Eliaaveta Lazarovici a vorbit despre viața și faptele lui Alexandri, iar d. învățător C. Andronic a executat cu coral școalei mai multe cântece. Tipărim cu plăcere această veste îmbucurătoare din Părtești de Jos, căci vedem că acolo dragostea pentru școală e mare și cei chemați să lumineze poporul Își fie datoria. Dovada cea mai bună este că Părteștii de Jos e printre cele dintăi sate, cari au dat un număr mai mare de oameni «coifți. In privința aceasta laudă și recunoștință se cuvine d-lui înv. sup. Cocarchievici, care viața sa întreagă a jertfit-o pentru ridicarea, luminarea și întărirea poporului nostru. Coreap. Cătră toți agricultorii mari și mici ! D. consilier agricol Temistocle Prelici adreseazâ tuturor agricultorilor mari și mici următoarea scrisoare : Avem onoarea Va aduce la cunoștința cu Ministerul Agriculturii și Domeniilor organizează pentru zilele de 10, ÎL#și 12 Septembrie a. o. la Bâneasa lângă București, pe terenul Fermei Model Herăstrău pentru popularizarea și încurajarea motoculturii, adecă aplicațiunea mașinizmului în agricultură, mai cu samă arâtura mecanică cu (mașina), îngăduind astfel cultivatorilor să cunoască diferite sisteme (mai multe feluri) de mașini, să le vadă lucrând, să poată aprecia (socoti) care este tipul (felul) care le convine mai bine ș. a. m. d. Ministerul Comunicațiilor a aprobat cu Nrul 11490 I921, o reducere de 50 la sută asupra tarifului de călătorie pe C. F. R., pentru persoanele cari vor vizita demonstrațiunea. Călătorul va plăti costul întreg al (întreg) al biletului până la București, acest bilet va fi însă reținut de călător și îi va servi la întoarcere drept permis fără plata. Toate aceste bilete vor trebui să poarte la înapoere, pe dosul lor, ștampila Ministerului Agriculturii, Comisiunea de exposițiune și demonstrațiune. Ziua și ora întâlnirii la Ițcani cu scop de-a pleca deodată le vomu publica la timp. Consilierul agricol : Temistocle E. Prelici tr.r-Mattir sfat al imperiului englezesc Anglia este cea mai puternică țară de pe fața pământului. In toate părțile lumii te lovești de pământ englezesc. Canada este englezească, India englezească, Australia tot așa, Egiptul, Arabia, Palestina, Siria, Mesopotania, apoi mari întinderi din Africa, și nenumărate insule mari și mici din toate oceanele. Aproape toate apele și toate strâmtorile sunt in stăpânire englezească. Numărul populației acestui regat se ridică la peste de două ori numărul tutuor popoarelor din Europa E lesne de înțeles că după acest războiu greu nu au ivit o mulțime de nemulțumiri Intre nenumăratele popoare ce le stăpânește poporul englezesc. Pentru a inlătura aceste nemulțumiri, guvernul englezesc a invitat toate națiunile supuse la un mare sfat în Londra, unde s’a hotărât că ei dă tuturora cea mai mare libertate. De acuma încolo toate țăriie supuse Angliei vor avea dreptul să aibă miniștrii lor în toate țările din lume. Ele se vor conduce după plac rămânând însă soție cu Anglia. Guvernul englezesc va trebui să intrebe in viitor guvernele țărilor supuse în toate chestiunile mari ce privesc regatul întreg. Mare pelerinaj la Mănăstirea Putna Primim de la Ateneul Popular din Tatarași, Iași, următoarele rânduri In vederea unui mare pelerinaj la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putnei. Asociația Culturală Ateneul Popular azi, organizează un pelerinagiu (o călătorie) din al cetățenilor ieșeni, la mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, dela Mănăstirea Putnei, cu prilejul aniversării morții Sale, 1n Iulie șt. pentru care s’a și obținut o reducere de y g la sută pe căile ferate. Numărul pelerinilor (călătorilor) va fi, intre 800—1000, iar întoarcerea la Iași se va face cu vizitarea orașelor Rădăuți și Cernăuți. Programul pe scurt va fi următorul [UNK] Plecarea din Iași, cu tren special, în seara zilei de 14 Iulie st. n. Sosirea la Putna, in sorii zilei de 14 Iulie st. n. Parastasul și cuvântările omagiale (de preamărire) între 7—9 dimineața. Serbarea de preamărire intre orele 10—12. Masa comună intre 12—2. Plecarea spre Rădăuți la ora gd.m. Parastas în catedrala Rădăuților, între orele 4 jum. și g jum. Seara șezătoare artistică culturală, în Rădăuți și găzduirea în acest oraș. Plecarea spre Cernăuți in ziua de 16 Iulie, ora 6 dimineața. Rămânerea în Cernăuți seara și plecarea spre Iași a doua zi, 11 iulie, ora 4 d. m. In seara zilei de 16 Iulie șezătoare artistică Culturală în Cernăuți. Citiți „Glasul Bucovinei" strtara crailor la Câmpina. In ziua de Înălțarea Domnului Câmpulungul a avut o înfățișare sărbătorească ca nici odată. Cu mic cu mare, gospodari și gospodine, flăcăi și fete, toți îmbrăcați în ce-au avut mai bun au luat parte la sărbătorirea eroilor. Programa serbării, întocmită de Prefectură, a fost executată întocmai. Farmecul sârburii l-au dat societatea Pârnașul Codrilor, reactivata acum nu demult, și societatea „Cercul de gospodine“ amândouă din Capu-satului, încă de dimineața Capu-satului era în mișcare. Vreo 50 de feciori, membri ai societății „Pârnașul Codrilor“ s’au așezat, călări, câte 8—4 în rând și de-o parte și de alta a șoselei naționale, având tot la câte un grup de 10 călăreți câte un comandant. In fruntea tuturora stăteau căpitanul societății, învățătorul diriginte Val. Danileanu, vicecăpitanul Gheorghe Nisioiu, gospodar și Stegarul Vasile Hopinca cu steagul treicolor fălfăind în adierea vântului. Comandanții de grupuri au fost : I. P. Dominti, N. Sabie și Dogar, toți cu panglici late treicolore la piept. Toți călăreții purtau insigniile societății (tricolorul), apoi cușme la fel, iar caii lor erau împodobiți cu fermecătoare cununi de flori. Comanda era ca la armată. Lumea se adunase atâta de multă, de nu mai încăpea pe șosea. Nu se vedea nimic alta decât mândrul port muntenesc. Cortegiul pleacă și păstrează cale de aproape doi kilometri aceiași rânduiala. Din când în când căpitanul sună din corn și lumea întreagă izbucnește într’un »Uraș puternic de răsuna valea Moldovei. Pe drum trei buciume răsunau cântecul lor jalnic întru preamărirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă. Era un entusiasm, cum nu s’a mai văzut în Câmpulung. întregul cortegiu de lume s’a oprit abia în fața prefecturii manifestând sentimentele ei patriotice. Apoi a luat parte la scurta rugăciune, făcută de toți preoții din Câmpulung în cimitirul eroilor de la biserica din oraș. Răspunsurile le-a dat corul Clubului Rarâu sub conducerea păr. Prelici. La sosirea reprezentanților Prefecturii s’a intonat «Imnul Regal». Elevele de la școale au depus flori pe morminte în timp ce buciumele răsunau jalnicul lor cântec. De aici cortegiul a plecat spre cimitirul de la biserica cea veche dinspre Dea, înainte mergeau Păunașii călăreți, apoi plutonul de jandarmi, școalele, meseriașii cu drapelul și Cercul de Gospodine „Principesa Elena“, a cărui prezidenta e bătrâna gospodină Alboiu-Șandru. Foarte drăguți au fost cercetașii cari și ei purtau steaguri de diferite mărimi. In drum spre cimitir cântau cântece patriotice întorcându-se cu corul Clubului «Rarâu». In cimitir s’a oficiat o panachidă în limba română, germană și rusească. Rânduiala a fost fără șaman. Toată lumea, în parte covârșitoare gospodari și gospodine, flăcăi și fete, erau cuprinși de o evlavie sfăntă față de morții înmormântați acolo. După panachidă buciumele și-au început iarăși tânguiosul lor glas, iar prezidenta „Cercului de gospodine“ gospodina Alboiu Șandru a pus pe un mormânt un semn de recunoștință o frumoasă cunună de stejar cu o frumoasă panglică tricoloră în numele societății. Fetele și celelalte gospodine puneau în acelaș timp cununi și flori pe alte morminte. Au vorbit, arătând rostul zilei eroilor, d. prof. Popescu, locotenentul Dim. Dan și preoții Rotar, Haschier și Kostetzki. Și nu era ochiu care să nu fi lăcrămat și inimă care să nu se fi zdrobit în acele clipe. La urmă Păunașii au strigat un puternic «Ura», plutonul de jandarmi trage câteva salve în onoarea celor căzuți pentru apărarea țării, buciumele răsună din nou, iar corul cântă câteva cântece funebre (pentru morți). Astfel s-a făcut sărbătorirea eroilor la Câmpulung. A fost mult mai frumos, decât s’a putut prinde în aceste câteva cuvinte. Ceia ce e bine să se știe este că la această serbare a participat poporul de rând și el a dat întreaga înfățișare sărbătorească acestei zile. Meritul este al societăților Pârnașul Codrilor și al Cercului de Gospodine, cari, prin conducătorii lor destoinici au știut să organizeze serbarea și să arate poporului de rând, și bărbaților și femeilor, câtă cinste poate avea ei dacă este oganizat în societăți. Fără aceste două societăți nici gospodarii nici gospodinele și nici flăcăii și nici fetele n’ar fi avut un loc de frunte, cum l’au avut și cum se și cuvine să-l aibă, dacă vrem să ajungem a fi un popor luminat. Acesta este rostul societăților culturale. ————— .—n ——,——-----Un Câmpuluegaan 's