Glasul Bucovinei, iulie 1921 (Anul 4, nr. 739-762)

1921-07-22 / nr. 754

£îfcj_______________________________________________GLASUL BD CO­VINEI__________________________________________|&JM Panamaua dela primăria din Cernăuţi Autorizaţiile fictive ale d-lui Şandru. — „Bu­wag* In slujba Intereselor ...............sale. — Speculanţii complici al actualei conduceri comu­nale a Cernăuţului. S’a vorbit atât de mult şi ce vorbeşte tacă de fraudeie dela Aprovizionarea averea caailor şi in spe­cia! de felii cam primăria oraşului Cernăuţi a inteiea in ultimul an că grije aici de trebuinţele alimentare ale populaţiei oraşului. Suntem in măsuri ai punem in evidenţi şi in afară de orice indoială gospodăria intr’adevir detes­tabilă si abiolnt necinstită a primăriei Cernăuţului, conduse de părintele consilier constatoriai George Şandru. Istă datele precize, inexorabile prin exactitatea lor, cari şi in acest domeniu al administraţiunii pub­lice vor dovedi că necinstea şi goana după mari câş­tiguri nemuncite II inspţeşte pe avereacani in toate acţiunile lor, ca şi umbrele pe cari le aruncă Întune­coasele lor siluete. Regimul autoritaţiunilor de aprovizionare, de import, export şi transit, autorizaţiuni eliberate de averesca şi mai mult cu caracterul de brevete de ex­ploatare şi jefuire a populaţi­­ail,­e îndeobşte ca posest. Fireşte că dreptcredinciosl primar averesca­n al Cer­­năuţlor l-a aplicat in largă măsură. Zeci de autori­­zaţiuni de acestea a eliberat primarul consilier con­sistorial şi, pentru ca nu cumva oficiosul guvernamental din Cernăuţi si se grabească a „rectificat faptei» pe cari le relatăm aci, vom cita doar numai câteva date, adecă autorizaţiunile cu Nr. 735 din 21 | XI 1920, Nr. 294 din 25 | IX 1920, Nr. 296 din 16 | X 1920, Nr. 738 din 2 | XII 1920 etc... etc..., toate eliberate pe numele d-lui Bernhard Dermer, delegatul societăţii anonime „Buwag“ din Cernăuţi. Asemenea autorizaţii ai la scopul aducerii pentru şi pe numele pr­măriei din Cernăuţi a unei latregi serii de vagoane de peşte proaspăt, coloniale, ferării, ceapă, varză, lămâi, zahăr, grâu etc... au fost acor­date de părintele primar şi consilier consistorial lui Hermann Frenkel, Maier Tattmann, Salomon Rosen­­mann, Markus Hochfelsen, Saruel Tattmann, Schaje Weltemann, Samson Gaber, Hermann Mentschel etc... etc... etc... In baza unora din aceste autorizaţi dnn societatea anonimi „Buwag" d­e Cernăuţi, al cărei valoros mem­bru e părintele primar Şandro, a adus — se zice — la Cernăuţi 14 (patrusprezece) vagoane de mărfuri coloniale, toate sosite aci pe numele primăriei. Nume­rele vagoanelor sânt: 306.233,155 864,302 518, 220.663, 146 955, 306 767, 155 288, 308 932, 315.675, 19.103, 110 001, 119 443, 30.789, 135.050 Ce s’a făcut cu aceste mărfuri nu ştie nimeni. O Infimă parte a luat-o primăria pentru funcţionarii săi d­incolo „Buwag“-ul d-lui primar Şandru a făcut cu ele ce-a vroit! Prin fictivlte autorizaţiuni, eliberate de părintele primar Şandru pe numele primăriei Cernăuţi, prin cari insă atâţia neguitori şi speculanţi îşi mascau afacerile lor particulare, s’au adus şi speculat intre timp pe piaţa oraşului nostru: peste 160.000 (aşa sută şasezeci mii) kg de mărfuri coloniale aosite in Cernăuţi In lunile O­tomvre, Noimvre şi Dacemvre 1920; peste 42.000 (patruzeci şi două mii) kg peşte proaspăt, adus aci dela Galaţi in 11 transportări au­torizate de dl. Şandru; 9300 kg ceapă şi varză adu­să la 14 I 10 1920 dela Dorne­şti; peste 20 000 (două zeci mii) kg. zahăr adus dela Dăogeni. Trei vagoane de grâu (No. 90 856 86 329 şi 70 385) sosite pentru primăria din Cernăuţi la 26­­ II 1921, au fost descăr­cate direct la moara Trichter ch­ar fără ştirea maga­ziei din gară, după care dl. Trichter nu vre­a nici să plâ­­tască taxele impuse de legile şi regulamentele C. F. R. in vigoare. Sau are ştire cineva de sosirea unor rela­tiv atât de considerabile cantităţi de coloniale, peşte etc. . .? Şi slaţb­u-s’a la iarna şi primăvara din urmă o ieftenire a traiului de pe urma aprovizionării primă­riei sas chiar a societăţii. „Buwag“ ! Dar gospodăria avereacană dela primăria părin­telui Şandin ajunsese dela un timp atât de deochiaţi.Încât nici d-sa nici sfe­tariul d-sa e Dr. Picker, nu mai ştiau ce se lucrează cu autorizaţiunile primăriei. Astfel la 9 Ianuarie 1921 dnil Şandru şi Picker, forţaţi de anume împrejurări nedorite de domitlor, adresează şefului de gară din Cerbăcţl o scrisoare oficială cu No. 17 1­7, in careil roagă aă binevoiaică a ie comunica câte­ţi cari va­goane au expediat dia Galaţi domnii Bernhard Dermer, Markos Hochfelsen etc. pe adresa primăriei Cernăuţi Începând dela 25 | IX şi pini la 31 | Xfl 1920, ca ce marfă au ajuns vagoanele într’adevăr încărcate la Cer­năuţi şi dacă şi de cine au fost recepţionate. Privind aceste date lumea obiectivă poate judeca imparţial gospodăria dela primărie a părintelui Şandru. Suntem informaţi că impotriva enormelor mal­versation­ şi abuzari dela primăria din Cernăuţi s’a ordonat o anchetă administrativă. N’ar fi cazul şi pen­tru o eventuali anchetă judiciară, deci pe cită din Iniţiativa parchetului ? Oricum noi vom reveni asupra chestiunii. --------------------sau-------------------­ Cetiţi „Glasul Bucovinei" Casiîtinul mitropolitan la slujba duşmanîior statului român Ni se comunică următorul fapt din Cioma­­huzl judeţul Vijniţa. Preotul acestui sat loan Frundzel, na pomenit până In Octombrie igig la serviciul divin de suveranul nostru. Cantorul satului loan Zcaduc un om de datorie, nu s'a identificat cu atitudinea antipatriotică a preotului renegat, ci l-a amintit pe domnitorul nostru în rugăciunile bisericeşti, precum se cuvine. Pentru purtarea aceasta corectă cantorul a trebuit să îndure şicanele cele mai mari din partea acestui preot minoritar. Intr’o Duminică T­caduc a­ fost apostrofat cu următoarele cuvinte de cătră păs­torul sufletesc al satului: „Ce aştepţi dela re­gele României că-l pomeneşti“. Divulgându-se acest fapt, preotul a ţinut de bine a-l acuza pe cantorul Tcaduc, pentru mai multe fapte incorecte, spre a-l face astfel inofensiv. Consistoriul a dat toată chestiunea pe seama protopopului ucrainean Semaniuk, care a mușaman­sat fapta antipatrio­tică a preotului sovenist, iar consistoriul averes­­cano minoritar bazat pe raportul lui Semaniuk, l a aflat pe cantorul­­ caduc vinovat, dându-i l la propunerea părintelui consilier Şandru o­ do­­jană aspră pentru purtarea sa necuviincioasă. Deoarece însă adevărul nu se poate ascunde, jandarmeria şi siguranţa, a dat de faptele pa­triotice ale preotului protejat de consistoriu. Chestiunea se află astăzi in stadiul cercetă­rilor. Rugăm pe d­l Dumitrescu şeful siguranţei din Cernăuţi să binevoiască a da o deosebită atenţie acestui fapt, căci după cum am auzit Preotul pomenit caută să influenţeze pe unii din agenţii siguranţei din l­im­ita, s care a urmat, in sala festivă a Casei Germane o tea­trală cu dans aranjată de soc. acad. „Junimea“ in pă­soarea oaspeţilor. Duminecă, la orele 9 dimineaţa Ii a’a­ficat ex­­cursioniştilor o frumoasă recepţie in sala Universităţii, node după salutul cald al prorectorului Universităţii, d-1 prof. Dr. V. Tarnavschi, a urmat o conferinţă strălu­­iucită a d-lui prof. univ I. Simionescu, ln care se arată indeosebi rolul ce-1 are universitatea din Cernăuţi. Dela universitate vizitatorii s’au îndreptat apre biserica Ca­tedrală, unde s’a oficiat de către P. S. S. Episcopul ipolit o doxologie in cobor, iar după aceasta o pana­­chidă pentru sufletul lui Gheorghe Tofan, la care, după predica d-lui prof. univ. Dr. N. Cotlarciuc, în care se accentua coincidenţa frumoasă dintre vizita fraţilor ieşeni şi parastasul pentru unul dintre redeştep­­ţitorii sufletului românesc din Bucovina, a vorbit în­duioşător şi Înălţător părintele I. Tincoca de la Iaşi. Răspunsurile la întreaga liturgie, la doxologie şi la pi­­nachidi le-a dat Corul Mitropolitan din Iaşi. La orele 3 rx,urs­oniştii, însoţiţi de foarte nume­ros public românesc, care par­ că nu voia să se de­­partă de ieşeni, au plecat la gară, unde a urmat o duioasă despărţire. Am relevat vn arul din numerele trecute ale ziarului nostru importanţa mare a acestei vizite, pentru care li aducem mulţumirile noastre frăţeşti tuturor celor ce au au ostenit să ne facă această bucurie, in frunte ca neobositul preşedinte al „Ateneului Popular din Tătăraşi“, d-l C.­ifrlm. Rep. ------------------------------------------------­ Vizita ieşenilor De la Putna ca aper­­ieţeni au plecat la Rădăuţi, unde au dat un frumos şi Însufleţit Festival artistic- lterar. Sâmbătă, 16 iulie, la orele 11 dimineaţa trenul a soiit in gara Cernăuţi. Pe peron i-a intimpnat d. con­silier municipal Schiller in numele primăriei, d. prof. univ. V. Gheorghiu in numele sominord­iei „Societăţii pentru cultură“ şi d. N. Ţurcan la numele societăţii­ muzicale „Tudor Flondor“, scuzând-o că nu poate cânta cu acest prilej, „pentru că membrii ei sunt in­ferni“. A răspuns prefecul Iaşilor d. Pogonatu şi d. C.­ifrim, mulţumind în numele vizitatorilor pentru primi­rea ce li se face. Dela gară musafirii noştri s’au Îndreptat apre grădina Casei Germane, unde 11 se aranjise masa. După masă s’a vizitat Reşedinţa Mitropolitană, unde în­taia sinodali, au fost Intimpinaţi ca alese cuvinte de binevenire de către P. S. S. Episcopul Apolit şi unde Corul Metropolitan din Iaşi a intonat câteva cântece religioase ca subtilitatea cea mai desăvârşită artistică. După vizitarea parcului Reşedinţei şi a Domicliului excursioniştii s-au îndreptat spre centrul oraşului, unde au luat cina. După cină oaspeţii noştri au aranjat în teatrul municipal din Cernăuţi un bogat şi foarte reuşit fes­­tival românesc. Corul mitropolitan din Iaşi, sub con­ducerea distinsă a maestrului profesor Dimitriu, s’a impus din primul moment prin precizie, unitate şi am­ploare. „Lugojana“ lui Vida şi „Serenada“ lui Porum­­beacu, ca şi celelalte coruri, au stors admiraţia publi­cului, care numai contenua să ovaţioneze pe cântăreţi şi pe dirigent. Sopranele soliste d-ra Ballin şi d-ra Toni au cucerit formele Cernăuţenilor, mai ales lesă­a­ra Bellin, absolventă a Conservatorului din laşi şi acum elevă a Conservatorului din Mi­ano, ne-a surprins prin fiieta de interpretare, prin Intonaţia absolut fastă, şi timbrul sonor şi clar al vocii. Intr’o însufleţită cuvântare de prefect al Iaşilor insistă pe scurt asupra unora din evenimentele mai de seamă ale vieţii noastre naţionale Conferinţa d-tale e ascultată cu viu interes, vădind şi de data aceasta că, oricare ar fi curentul politic cărui ii aparţine ca pre­fect român din vechiul Regat, el nu înţelege decât să fie Român mai presus de toate. Corul societăţii „Ate­neul popular“ din laşi, condus de prof. de muzică Po­­povici, se prezintă foarte frum­os. Cu concursul ar­tiştilor de la Teatrul Niţonal din laşi, d-nul şi d-ns Profir (Graur şi Florica), a d-lui Şobă (boerul) şi a mai multor domni şi domnişoare, se reprezintă apoi „Cinei-Cinei“, cunoscuta piesă a lui Alecsandri atât de viu şi sugestiv Interpretată de art­ştii noştri, la oralele şi aplauzele sincere ale asistenţei şi intr’o atmosferă de înfrăţire recentă frumosul festival a luat sfârşit pe la orele­­ după miez de noapte, după T -----------------------------------------­ Sânzieii­e la Suceava Sărbarea Sânziecilor de anul acesta s’a resimţi de ploile care porniseră Încă cu vreo 3 zile înainte şi de întârzierea acordării de trenuri speciale, Intr’a­­dev­ăr, de unde srsm obişnuiţi ca itinerarul trenurilor să fie l­uat cu o săptămână înainte, anul acesta ad­ministraţia C. F. R. a publicat cele de lipsă abia in ziua de 6 iulie, deci numai cu o zi Înaintea sărbării. Astfel numărul pelerinilor a fost foarte redus, iar din cauza ploii nici nu s’a făcut procesiunea cu Sfântul, încolo, oraşul prezenta totuşi un aspect destul de ani­mat, indeosebi in ce priveşte diatracţiile. Pe piaţa mă­celarilor şi pe piaţa de lângă liceul „Ştefan cel Mare“ parcă erai la „moşi“ în Bucureşti: două circuri, pa­narame, patogenul cu cap de om, scrânciob american, carusel, ba chiar şi un atelier de fotografie a la mi­nute . Fotografia „România Mare“, ca f guri alegorice, reprezintând ţările surori nalte, alături de­­ generalui Avereacu. Joi in 6 Iulie, in ajunul sărbării, orchestra regim. 83 tot. din Fălticeni a dat un concert de adio, având si se înapoieze la Cluj A fost un concert clasic, ca I Beethoven, Wagner, Donizetti etc... şi la sfârşit un potpourris românesc, „ăloise păstorit“ de compozitorul ardelean Dr. Iuga. Orchestra a fost la m­ulţime, pu­blicat, nu prea numeros, din cauza ploii, a aplaudat frenetic. A doua zi, de Sânzieni, era să aibă loc marea ■ărbare naţională la Cetate, care avea să culmineze seara in iluminarea feerică a Cetăţii. Dar Juppiter pluvius n’a îngăduit realizarea acestui frumos proiect al d­lui prefect Grigoroviţi, şi a trebuit să ne mulţă­­m­m cu concertul si reprezentarea­ de teatru a renum­­­ii „Ciprian Porumb­e­s­cu“. După amiazi cerul s’a înse­ninat, Încât seara oala polonă era plină. Corni reuniu­nii a secerat aplauze bine meritate. O surpriză plăcută pentru public, in afară de program, au fost două ro­manţe, cântate de d-ra Porfira leşan, apreciată so­­pranistă de un timbru dulce, foarte simpatic. A urmat reprezentarea comediei lui Alecsandri „Doi morţi vii“, una din Diesele pe nedrept uitate din repertoriul marelui poet. E un merit deosebit al sec­ţiei teatrale a reuniunii „C. P.“ că a ţiuat să scoată din nou la lumina zilei piesa aceasta plină de hiaz şi de viaţă. Plin de viaţă a fost şi jocul talentaţilor noş­tri diletanţi. Ro­urile principale, Ghiftui, Egor şi Ter­­chezsnca, au fost susţinute de d-nii Orest Procopovici, Procopie Rodinciuc şi d-ra Finuţa Oscobeniuc. D. Pro­copovici un relat atât de complicat, atit de variat la nuanţe de comic şi tragic, al boierului blazat Ghiftui, ne a dat o adevărată creaţiune reuş­nd să atingă pe alocuri înălţimi tragice. D. P. Rodine­ac a înfăţişat foarte bine pe lipo­­vsteni Egor, cu umorul său flegmatic, cu furia şi des­perarea as­tor d la Oscobeniuc în rolul veselei actri­ţe Ierchezanca a realizat la perfecţie tipul subretei, dând dovadă de un talent real dramatic, adevărat temperament de scenă. Nu mai puţin au plăcut insă şi rolurile secundare: amorul d-lui Chr. Saco in rolul barbantului Agachi Flntur­natos-ul ridicol al poetului Acrostihescu C­olissa (d­r. Borosán), imrâmisrea co­rn­ol a posesorului Talpă Lată ți. G. Rupta­) și sfiala duioasa a orfanei Tinea /'d-ra F. Teutuli. Pu­blicul a petrecut foarte bine, râzând cu lacrimi şi a­­plaudând din toată inima. Capi teatru, In dispoziţia cea mai veselă, s’a improvizat dans. V. N.

Next