Glasul Bucovinei, iulie 1921 (Anul 4, nr. 739-762)
1921-07-22 / nr. 754
£îfcj_______________________________________________GLASUL BD COVINEI__________________________________________|&JM Panamaua dela primăria din Cernăuţi Autorizaţiile fictive ale d-lui Şandru. — „Buwag* In slujba Intereselor ...............sale. — Speculanţii complici al actualei conduceri comunale a Cernăuţului. S’a vorbit atât de mult şi ce vorbeşte tacă de fraudeie dela Aprovizionarea averea caailor şi in specia! de felii cam primăria oraşului Cernăuţi a inteiea in ultimul an că grije aici de trebuinţele alimentare ale populaţiei oraşului. Suntem in măsuri ai punem in evidenţi şi in afară de orice indoială gospodăria intr’adevir detestabilă si abiolnt necinstită a primăriei Cernăuţului, conduse de părintele consilier constatoriai George Şandru. Istă datele precize, inexorabile prin exactitatea lor, cari şi in acest domeniu al administraţiunii publice vor dovedi că necinstea şi goana după mari câştiguri nemuncite II inspţeşte pe avereacani in toate acţiunile lor, ca şi umbrele pe cari le aruncă Întunecoasele lor siluete. Regimul autoritaţiunilor de aprovizionare, de import, export şi transit, autorizaţiuni eliberate de averesca şi mai mult cu caracterul de brevete de exploatare şi jefuire a populaţiail,e îndeobşte ca posest. Fireşte că dreptcredinciosl primar averescan al Cernăuţlor l-a aplicat in largă măsură. Zeci de autorizaţiuni de acestea a eliberat primarul consilier consistorial şi, pentru ca nu cumva oficiosul guvernamental din Cernăuţi si se grabească a „rectificat faptei» pe cari le relatăm aci, vom cita doar numai câteva date, adecă autorizaţiunile cu Nr. 735 din 21 | XI 1920, Nr. 294 din 25 | IX 1920, Nr. 296 din 16 | X 1920, Nr. 738 din 2 | XII 1920 etc... etc..., toate eliberate pe numele d-lui Bernhard Dermer, delegatul societăţii anonime „Buwag“ din Cernăuţi. Asemenea autorizaţii ai la scopul aducerii pentru şi pe numele prmăriei din Cernăuţi a unei latregi serii de vagoane de peşte proaspăt, coloniale, ferării, ceapă, varză, lămâi, zahăr, grâu etc... au fost acordate de părintele primar şi consilier consistorial lui Hermann Frenkel, Maier Tattmann, Salomon Rosenmann, Markus Hochfelsen, Saruel Tattmann, Schaje Weltemann, Samson Gaber, Hermann Mentschel etc... etc... etc... In baza unora din aceste autorizaţi dnn societatea anonimi „Buwag" de Cernăuţi, al cărei valoros membru e părintele primar Şandro, a adus — se zice — la Cernăuţi 14 (patrusprezece) vagoane de mărfuri coloniale, toate sosite aci pe numele primăriei. Numerele vagoanelor sânt: 306.233,155 864,302 518, 220.663, 146 955, 306 767, 155 288, 308 932, 315.675, 19.103, 110 001, 119 443, 30.789, 135.050 Ce s’a făcut cu aceste mărfuri nu ştie nimeni. O Infimă parte a luat-o primăria pentru funcţionarii săi dincolo „Buwag“-ul d-lui primar Şandru a făcut cu ele ce-a vroit! Prin fictivlte autorizaţiuni, eliberate de părintele primar Şandru pe numele primăriei Cernăuţi, prin cari insă atâţia neguitori şi speculanţi îşi mascau afacerile lor particulare, s’au adus şi speculat intre timp pe piaţa oraşului nostru: peste 160.000 (aşa sută şasezeci mii) kg de mărfuri coloniale aosite in Cernăuţi In lunile Otomvre, Noimvre şi Dacemvre 1920; peste 42.000 (patruzeci şi două mii) kg peşte proaspăt, adus aci dela Galaţi in 11 transportări autorizate de dl. Şandru; 9300 kg ceapă şi varză adusă la 14 I 10 1920 dela Dorneşti; peste 20 000 (două zeci mii) kg. zahăr adus dela Dăogeni. Trei vagoane de grâu (No. 90 856 86 329 şi 70 385) sosite pentru primăria din Cernăuţi la 26 II 1921, au fost descărcate direct la moara Trichter char fără ştirea magaziei din gară, după care dl. Trichter nu vrea nici să plâtască taxele impuse de legile şi regulamentele C. F. R. in vigoare. Sau are ştire cineva de sosirea unor relativ atât de considerabile cantităţi de coloniale, peşte etc. . .? Şi slaţbu-s’a la iarna şi primăvara din urmă o ieftenire a traiului de pe urma aprovizionării primăriei sas chiar a societăţii. „Buwag“ ! Dar gospodăria avereacană dela primăria părintelui Şandin ajunsese dela un timp atât de deochiaţi.Încât nici d-sa nici sfetariul d-sa e Dr. Picker, nu mai ştiau ce se lucrează cu autorizaţiunile primăriei. Astfel la 9 Ianuarie 1921 dnil Şandru şi Picker, forţaţi de anume împrejurări nedorite de domitlor, adresează şefului de gară din Cerbăcţl o scrisoare oficială cu No. 17 17, in careil roagă aă binevoiaică a ie comunica câteţi cari vagoane au expediat dia Galaţi domnii Bernhard Dermer, Markos Hochfelsen etc. pe adresa primăriei Cernăuţi Începând dela 25 | IX şi pini la 31 | Xfl 1920, ca ce marfă au ajuns vagoanele într’adevăr încărcate la Cernăuţi şi dacă şi de cine au fost recepţionate. Privind aceste date lumea obiectivă poate judeca imparţial gospodăria dela primărie a părintelui Şandru. Suntem informaţi că impotriva enormelor malversation şi abuzari dela primăria din Cernăuţi s’a ordonat o anchetă administrativă. N’ar fi cazul şi pentru o eventuali anchetă judiciară, deci pe cită din Iniţiativa parchetului ? Oricum noi vom reveni asupra chestiunii. --------------------sau------------------- Cetiţi „Glasul Bucovinei" Casiîtinul mitropolitan la slujba duşmanîior statului român Ni se comunică următorul fapt din Ciomahuzl judeţul Vijniţa. Preotul acestui sat loan Frundzel, na pomenit până In Octombrie igig la serviciul divin de suveranul nostru. Cantorul satului loan Zcaduc un om de datorie, nu s'a identificat cu atitudinea antipatriotică a preotului renegat, ci l-a amintit pe domnitorul nostru în rugăciunile bisericeşti, precum se cuvine. Pentru purtarea aceasta corectă cantorul a trebuit să îndure şicanele cele mai mari din partea acestui preot minoritar. Intr’o Duminică Tcaduc a fost apostrofat cu următoarele cuvinte de cătră păstorul sufletesc al satului: „Ce aştepţi dela regele României că-l pomeneşti“. Divulgându-se acest fapt, preotul a ţinut de bine a-l acuza pe cantorul Tcaduc, pentru mai multe fapte incorecte, spre a-l face astfel inofensiv. Consistoriul a dat toată chestiunea pe seama protopopului ucrainean Semaniuk, care a mușamansat fapta antipatriotică a preotului sovenist, iar consistoriul averescano minoritar bazat pe raportul lui Semaniuk, l a aflat pe cantorul caduc vinovat, dându-i l la propunerea părintelui consilier Şandru o dojană aspră pentru purtarea sa necuviincioasă. Deoarece însă adevărul nu se poate ascunde, jandarmeria şi siguranţa, a dat de faptele patriotice ale preotului protejat de consistoriu. Chestiunea se află astăzi in stadiul cercetărilor. Rugăm pe dl Dumitrescu şeful siguranţei din Cernăuţi să binevoiască a da o deosebită atenţie acestui fapt, căci după cum am auzit Preotul pomenit caută să influenţeze pe unii din agenţii siguranţei din limita, s care a urmat, in sala festivă a Casei Germane o teatrală cu dans aranjată de soc. acad. „Junimea“ in păsoarea oaspeţilor. Duminecă, la orele 9 dimineaţa Ii a’aficat excursioniştilor o frumoasă recepţie in sala Universităţii, node după salutul cald al prorectorului Universităţii, d-1 prof. Dr. V. Tarnavschi, a urmat o conferinţă străluiucită a d-lui prof. univ I. Simionescu, ln care se arată indeosebi rolul ce-1 are universitatea din Cernăuţi. Dela universitate vizitatorii s’au îndreptat apre biserica Catedrală, unde s’a oficiat de către P. S. S. Episcopul ipolit o doxologie in cobor, iar după aceasta o panachidă pentru sufletul lui Gheorghe Tofan, la care, după predica d-lui prof. univ. Dr. N. Cotlarciuc, în care se accentua coincidenţa frumoasă dintre vizita fraţilor ieşeni şi parastasul pentru unul dintre redeştepţitorii sufletului românesc din Bucovina, a vorbit înduioşător şi Înălţător părintele I. Tincoca de la Iaşi. Răspunsurile la întreaga liturgie, la doxologie şi la pinachidi le-a dat Corul Mitropolitan din Iaşi. La orele 3 rx,ursoniştii, însoţiţi de foarte numeros public românesc, care par că nu voia să se departă de ieşeni, au plecat la gară, unde a urmat o duioasă despărţire. Am relevat vn arul din numerele trecute ale ziarului nostru importanţa mare a acestei vizite, pentru care li aducem mulţumirile noastre frăţeşti tuturor celor ce au au ostenit să ne facă această bucurie, in frunte ca neobositul preşedinte al „Ateneului Popular din Tătăraşi“, d-l C.ifrlm. Rep. ------------------------------------------------ Vizita ieşenilor De la Putna ca aperieţeni au plecat la Rădăuţi, unde au dat un frumos şi Însufleţit Festival artistic- lterar. Sâmbătă, 16 iulie, la orele 11 dimineaţa trenul a soiit in gara Cernăuţi. Pe peron i-a intimpnat d. consilier municipal Schiller in numele primăriei, d. prof. univ. V. Gheorghiu in numele sominordiei „Societăţii pentru cultură“ şi d. N. Ţurcan la numele societăţii muzicale „Tudor Flondor“, scuzând-o că nu poate cânta cu acest prilej, „pentru că membrii ei sunt inferni“. A răspuns prefecul Iaşilor d. Pogonatu şi d. C.ifrim, mulţumind în numele vizitatorilor pentru primirea ce li se face. Dela gară musafirii noştri s’au Îndreptat apre grădina Casei Germane, unde 11 se aranjise masa. După masă s’a vizitat Reşedinţa Mitropolitană, unde întaia sinodali, au fost Intimpinaţi ca alese cuvinte de binevenire de către P. S. S. Episcopul Apolit şi unde Corul Metropolitan din Iaşi a intonat câteva cântece religioase ca subtilitatea cea mai desăvârşită artistică. După vizitarea parcului Reşedinţei şi a Domicliului excursioniştii s-au îndreptat spre centrul oraşului, unde au luat cina. După cină oaspeţii noştri au aranjat în teatrul municipal din Cernăuţi un bogat şi foarte reuşit festival românesc. Corul mitropolitan din Iaşi, sub conducerea distinsă a maestrului profesor Dimitriu, s’a impus din primul moment prin precizie, unitate şi amploare. „Lugojana“ lui Vida şi „Serenada“ lui Porumbeacu, ca şi celelalte coruri, au stors admiraţia publicului, care numai contenua să ovaţioneze pe cântăreţi şi pe dirigent. Sopranele soliste d-ra Ballin şi d-ra Toni au cucerit formele Cernăuţenilor, mai ales lesăara Bellin, absolventă a Conservatorului din laşi şi acum elevă a Conservatorului din Miano, ne-a surprins prin fiieta de interpretare, prin Intonaţia absolut fastă, şi timbrul sonor şi clar al vocii. Intr’o însufleţită cuvântare de prefect al Iaşilor insistă pe scurt asupra unora din evenimentele mai de seamă ale vieţii noastre naţionale Conferinţa d-tale e ascultată cu viu interes, vădind şi de data aceasta că, oricare ar fi curentul politic cărui ii aparţine ca prefect român din vechiul Regat, el nu înţelege decât să fie Român mai presus de toate. Corul societăţii „Ateneul popular“ din laşi, condus de prof. de muzică Popovici, se prezintă foarte frumos. Cu concursul artiştilor de la Teatrul Niţonal din laşi, d-nul şi d-ns Profir (Graur şi Florica), a d-lui Şobă (boerul) şi a mai multor domni şi domnişoare, se reprezintă apoi „Cinei-Cinei“, cunoscuta piesă a lui Alecsandri atât de viu şi sugestiv Interpretată de artştii noştri, la oralele şi aplauzele sincere ale asistenţei şi intr’o atmosferă de înfrăţire recentă frumosul festival a luat sfârşit pe la orele după miez de noapte, după T ----------------------------------------- Sânzieiie la Suceava Sărbarea Sânziecilor de anul acesta s’a resimţi de ploile care porniseră Încă cu vreo 3 zile înainte şi de întârzierea acordării de trenuri speciale, Intr’adevăr, de unde srsm obişnuiţi ca itinerarul trenurilor să fie luat cu o săptămână înainte, anul acesta administraţia C. F. R. a publicat cele de lipsă abia in ziua de 6 iulie, deci numai cu o zi Înaintea sărbării. Astfel numărul pelerinilor a fost foarte redus, iar din cauza ploii nici nu s’a făcut procesiunea cu Sfântul, încolo, oraşul prezenta totuşi un aspect destul de animat, indeosebi in ce priveşte diatracţiile. Pe piaţa măcelarilor şi pe piaţa de lângă liceul „Ştefan cel Mare“ parcă erai la „moşi“ în Bucureşti: două circuri, panarame, patogenul cu cap de om, scrânciob american, carusel, ba chiar şi un atelier de fotografie a la minute . Fotografia „România Mare“, ca f guri alegorice, reprezintând ţările surori nalte, alături de generalui Avereacu. Joi in 6 Iulie, in ajunul sărbării, orchestra regim. 83 tot. din Fălticeni a dat un concert de adio, având si se înapoieze la Cluj A fost un concert clasic, ca I Beethoven, Wagner, Donizetti etc... şi la sfârşit un potpourris românesc, „ăloise păstorit“ de compozitorul ardelean Dr. Iuga. Orchestra a fost la mulţime, publicat, nu prea numeros, din cauza ploii, a aplaudat frenetic. A doua zi, de Sânzieni, era să aibă loc marea ■ărbare naţională la Cetate, care avea să culmineze seara in iluminarea feerică a Cetăţii. Dar Juppiter pluvius n’a îngăduit realizarea acestui frumos proiect al dlui prefect Grigoroviţi, şi a trebuit să ne mulţămm cu concertul si reprezentarea de teatru a renumii „Ciprian Porumbescu“. După amiazi cerul s’a înseninat, Încât seara oala polonă era plină. Corni reuniunii a secerat aplauze bine meritate. O surpriză plăcută pentru public, in afară de program, au fost două romanţe, cântate de d-ra Porfira leşan, apreciată sopranistă de un timbru dulce, foarte simpatic. A urmat reprezentarea comediei lui Alecsandri „Doi morţi vii“, una din Diesele pe nedrept uitate din repertoriul marelui poet. E un merit deosebit al secţiei teatrale a reuniunii „C. P.“ că a ţiuat să scoată din nou la lumina zilei piesa aceasta plină de hiaz şi de viaţă. Plin de viaţă a fost şi jocul talentaţilor noştri diletanţi. Rourile principale, Ghiftui, Egor şi Terchezsnca, au fost susţinute de d-nii Orest Procopovici, Procopie Rodinciuc şi d-ra Finuţa Oscobeniuc. D. Procopovici un relat atât de complicat, atit de variat la nuanţe de comic şi tragic, al boierului blazat Ghiftui, ne a dat o adevărată creaţiune reuşnd să atingă pe alocuri înălţimi tragice. D. P. Rodineac a înfăţişat foarte bine pe lipovsteni Egor, cu umorul său flegmatic, cu furia şi desperarea astor d la Oscobeniuc în rolul veselei actriţe Ierchezanca a realizat la perfecţie tipul subretei, dând dovadă de un talent real dramatic, adevărat temperament de scenă. Nu mai puţin au plăcut insă şi rolurile secundare: amorul d-lui Chr. Saco in rolul barbantului Agachi Flnturnatos-ul ridicol al poetului Acrostihescu Colissa (dr. Borosán), imrâmisrea cornol a posesorului Talpă Lată ți. G. Rupta) și sfiala duioasa a orfanei Tinea /'d-ra F. Teutuli. Publicul a petrecut foarte bine, râzând cu lacrimi şi aplaudând din toată inima. Capi teatru, In dispoziţia cea mai veselă, s’a improvizat dans. V. N.