Glasul Bucovinei, iulie 1921 (Anul 4, nr. 739-762)

1921-07-24 / nr. 756

Pan. 2 „Apa trece, petrele rămân“ Izbânda din alegerile ultime parlamentare, obţinută de averescanii noştri cu cele din urmă sacrificii morale şi cu ajutorul acelui milion de lei din punga Statului, despre care a scris mai dăunăel, fără să fie d­esminţită, toată presa cin­stită românească, suindu-li- se la cap bieţilor în­vingători, i-a despoiat cu desăvârşire şi de ulti­mul rest de jenă şi de raţiune. Nibuni de bucuria neaşteptată, ei s-au dedat, pe seama noastră, la acte şi gesturi mai mult decât puerile, manifestând porniri canibalice şi sentimente pe cât de ridicole, pe atât şi de jos­nice faţă de Partidul democrat al Unirii. Convinşi că teroarea şi nemaipomenita sim­i­eie a acelor alegeri ne-au desfiinţat ca Partid, organul lor «Dreptatea» a avut Prostul gust — «le mauvais gout» ai d-lui senator Jarnovschi — de a ne dedica un anunţ de deces şi de a nu cânta prohodul, pe când cel mai răsărit dintre ei, „alesul“ Sucevii nu a făcut, în debutul său parlamentar, un perfid panegiric. In cosecinţă, noi nu mai existam nici pentru „îndreptarea*, „Epoca* et iutii quand­, tot averescanismul cu şi fără zgardă făcându şi o glorie din ridiculizarea numărului redus prin violenţă al parlamentarilor noştri. «Proşti, dar mulţi­» a exclamat un voevod român, găsindu si intr’o situaţie critică, unde nu­mărul adversarilor săi conta mai mult decât ca­litatea lor. Noi, cari suntem într'o situaţie mai fericită, avem tot dreptul să întoarcem dictonul şi, mulţămiţi cu numărul, dar mai ales cu cali­tatea parlamentarilor noştri, să răspundem la toate provocările de această natură ale adversa­rilor: «mulţi, dar.................aşa, cum V-a lăsat Dumnezeu ?» De altfel nici ei nu ne ignorează, decât în teorie. In practică e cu totul altă căciulă. A­­ceasta au simţit o Dumnalor mai mult decât pu­teau să o dorească şi vor simţi-o de abinere când li va bate ceasul, care se apropie. Situaţia noastră in ţara aceasta a fost şi este nezdruncinată. Şi nu numai acasă la noi, ci şi în Bucureşti şi chiar în parlamentul lor, unde noi nu avem decât doi reprezentanţi. Adevărul acesta rămâne bine stabilit, iar dovada lui o dă deosebita considraţiune de care se bucură şeful Partidului nostru în toate cercurile diriguitoare. Până la treptele Tronului, M. S. Regele, de câte ori a dorit să fie exact informat asupra situaţiunii adevărate din Bucovina, a cerut raportul vechiului său sfetnic Iancu I. Nistor, şi tot şeful partidului nostru a fost dintre aceia la al căror luminat patriotism sa apelat de câte ori ameninţa câte o criză in con­ducerea ţării. Astfel şi acuma, Parlamentul actual şi-a trăit traiul, iar gu­vernul d­lui general Aver­escu e în agonie. M. S. Regele s'a consultat cu toţi şefii partidelor opo ■ ziţioniste şi dintre ei na lipsit nici de astă dată şeful Partidului democrat al Unirii. D. I. Nistor a fost chiemat la Palat Miercuri în 20 iulie a.c., audienţa sa durând peste o oră. Fireşte că invitaţiunea aceasta nu li-a con­venit averescanilor, cari vor fi căutat, poate, să o zădărnicească. Partidul democrat al Unirii trăieşte însă, cu toate zvârcolirile neputincioase ale presei averescane de a-l înmormânta şi cu tot panegiricul perfid al deputatului de Suceavă. Şi nu numai că trăieşte, ci partidul nostru e considerat pretutindeni ca adevăratul reprezen­tant al populaţiunii bucovinene şi ca atare este chiemat să joace un rol hotărîtor în soarta aces­tei ţări şi să aibă locul său de cinste in foarte apropiata viitoare constelaţiune politică. In consecinţă, el îşi continuă calea, căci: apa trece, pietrele rămân. Iorgu G. Toma. Congresul Ligei Culturale Ansi aceasta implinindu-ie o sută de ani de la moartea acelei „vodă ţerănesc“care a fost Tudor Vlă­­dimirescu, gorjan de origine. Liga Culturală a­­lent să şi aleagă ca loc pentru ţinerea congresului său anual Târgul Jlenil, capitala Gorjolal. Ca prilejul congresulal din anul trecut al Ligei Culturale am spus la loc de frunte in ziarul nostru, că noi nu socotim de loc ca Încheiată activitatea acestei societăţi, ci dimpotrivă de acuma înainte Liga Culturală are de Împlinit una din misiunile cele mai esenţiale pentru consolidarea patriei noastre mărite şi petru uşurarea Împlinirii menirii istorice a n­ămolul nostru. In curaul­inului trecut „Liga Culturala" nu s’a bucurat de sprijinul cuvenit nici din partea particula­rilor, nici din partea societăţilor similare. Lumea În­treagă e prea răpită de şuvoiul materialist ce s’a re­vărsat după h­abolu. Dela încetarea războiului încoace societăţi cultu­rale — făcând abstracţie dela frumoasele iniţiative, vrednice de toate lauda, ale A. S. R. prinţul de co­roană — nu s’au înfiinţat şi nici membrii celor exi­stente, ca şi cei al Legei Culturale, nu au prea sporit. In schimb socetăţi pe acţi, şi mai ales de export şi import s’au lefiinţat câte au trebuit şi câte n’au tre­buit, iar membrii ce dădeau năvală au trebuit sa fie aleşi după favoruri. Cu toate acestea noi nu vom Înceta de a ne arăta pun­tul nostru de vedere şi da a stărui asupra impor­tanţei ce o are „Liga Culturali", căci menirea ei, precum a formulat-o aşa de­­­merit preşedintele ei, dl. N. Iorga, în vorbirea de deschidere a congresului, este de a aminti necontenit societăţii româneşti „că viaţa morală singură, hrănită prin podoabele spiritului şi indreptată apre cel mai curat Ideal, este în atare şi sasţre ceea ce ca mândrie num­e Românii Mare“. Reţinem din aceeaşi vorbire că ca toate mijloa­cele materiale reduse şi ca tot sprijb­ul Insuficient din partea marelui public românesc, Liga Culturală a izbu­tit să ii făpteească ideia Teatrului Popular care va da reprezentaţii ieftine şi cu un caracter săritos. Trapa ambulantă a Ligei a susţinut singură în mic de locali­tăţi din Ard­al concurenţa cu multele trupe maghiare. Lga a ed­tat un calendar. A cultivat memoria eroilor naţionali, aranjând serbări. A împărţit premii la şco- I larii cari s’au distins la limba românească şi la isto- Iria naţională. A’âtea pilde vrednice să fie armate şi de bă­trâna, ba dar ţie trebuie să spunem chiar prea bâ­­trâna noastră Societate pentru cultură care, aranjând 0 vărbare de 10 Mai, a obosit se vede că pentru cel puţin un an de albe, dar care cel puţ'n acuma ar tre­bui să răspundă apelului Ligei, repetat din nou, ca toate soc'ttlţiie similare să se unească într’o fedeali, a prea putea urmări cu mai mult «acces realizarea scopurilor lor. Vasile Oprea, nătatea unui astfel de monument, invitând toată lumea românească din aceste regiuni, ca să participe şi ea la ridicarea acestei statei, care va simbo­laa Întrona­rea din nou a dreptăţii şi a adevărului pe acest pă­mânt românesc. După cântarea Imnului Regal, ce a urmat dra­­culaslui păr. Ţopii, a’a trecut la partea artistic-literară a serbării producându-se Academia ortodoxă cu efin­­ece foarte bine alese şi bine executate. Iar bravii sol­daţii ai regimentului 37 conduşi de d. căpitan Slav­ic şi de alţi 4 ofiţeri au stârnit prin jocul ireproşabil al unei piese de teatru, prin jocurile ei naţionale precum şi prin exerciţiile lor de gimnastică, admiraţia celor prezenţi. Aplauze frenetice au fost răsplata binemeri­tată la adresa societăţii teologice precum şi a ar­matei. La orele 8 seara a urmat serata ca dans, cerce­tată de foarte multă lume, care a petrecut in mare animaţie până in zor­ de zi. Remarcăm că pe când toată lumea intelectuală fără deosebire de naţionali­tate a ţinut de datoria ei să participe la această ser­bare patriotică, a­ prefect Ritter von Goian, a excelat prin absenţă. Rezultatul a fost strălucit din toate punctele de vedere şi este de dorit ca astfel de aranjări să se re­pete cât mai der, mai ales in regiunile locuite de Ro­mâni slavb­aţi. Cinste societăţilor amintite şi re­a­­ştintă armatei, care ştie şi un timp de pace să-şi faci cu prisosinţă datoria. ........................aa-----------------­ Un participasi 1 Agonia guvernului averescan București, 22 (Camiao). — Criza politică continuă Din această oa­ză Suveranul și-au amânat plecarea In străinătate. -------------------«------------------­ GLASUL BUCOVINEI ........ 1 Propaganda culturală­­ în regiunea Ceremuşului Dominice ia 17 iulie a. c. araanjat societ. acad. Academia ortodocsă cu concursul societăţii Mazililor şi Răzeşilor pre­um şi al regimentului 37 de infant, o mare serbare naţională în Stăneştii de joi pe Cere­­­­muş. Scopul seratei manifestaţii naţionale a fost de a începe din nou după o lungă întrerupere acţiunea pen­tru redeşteptarea Românilor ratenizaţi din regiunea­­ Ceremuşoiul. Serbarea a început cu o liturgie festivă la care au participat preoţii prof Dim Ţopa, Itopeacu din Cali­­neşti pe IC şi parohul total Baitafievici. Răspunsurile au fost date de corul Academiei ortodoxe. A foat pen­etra prima dată după atâta vreme când serviciul dl »in »’a săvârşit in limba românească. Participarea a fost­­imensă, pentru că nu numai locuitorii din Stăneşti ci şi din împrejurime au ţinut să asiste la acest serviciu divin. După liturgie credincioşii a’au adanat pe locul destinat pentru noul cimitir al târguşorelui, unde s’a­­ cele­brat sfiţirea acestuia. Cu ocazia aceasta părintele Ţopa a ţinut înaintea poporului adanat o predică bună simţită. Inzistând la sfârşitul vorbirii sale asupra fo­loaselor ce izvorăsc din unirea Bucovinei cu România. Cu cântarea Imnului regal a’a isprăvit această cere­monie religioasă. După masă la orele 4 a început serbarea pro­priu zişi, in curtea moşierului Caiman Fişer. Aici a’au adunat iute de semeni atât din localitate cât şi din satele învecinate ; intelectualii români din j­deţul Viş­­căuţi precum şi mizeu­mea şi-au făcut pe deplin datoria faţă de această manifestaţie românească. latre participanţi am remancat pe dl. director al şcoalei reale din Cer­năuţi dl. Alexandru Vi­nco, pe preoţi Voloşencu Va­sile şi Limb­rie, Tofan, Emfievici, Tudan, Andriciuc, Itopescu, dl. judecit. Flocea, dl. notar Calmaţchi Alfred, Samaot», A bota inv. anp., Marianciuc Înv. Dr. Branu, etc. etc. Cuvântul de deschidere a fost rostit in amân­două limbile de către vicepreşedintele soc. Râz­şilor de Dim. Top». Venitul fiind destinat ridicării monumen­tului Unirii „Grigore Ghici“ vorbitorul a arătat îa aem­ ■ No. 756 Criza de guvern continuă Ziarul „Romania Nouă" apreciază în modul ur­mător situaţia guvernului averea saa: Ofticoşii tuet foarte fericiţi când li se dă speranţa ci voi mai trai. In situaţia lor sunt guvernamentalii cari constată ci parlamentul nu se dizolvă in ultimele zile ale arsic­res şi că guvernul n’a căzut imediat ce opoziţia s’a revis din Cameră şi Senat. Ei se barară că viaţa politică li se prelungeşte, fără să ţină seama de Împrejurările care determină această prelungire. Guvernamentalii cită că plecarea Suveranilor la atreb­ătate era de mai îna­inte irevocabil fixată pentru a doua zi după închiderea parlamentului, zi fixat şi ea la 20 iulie. O schimbare de guvern preaspuse o prealabilă consultare a fruntaşilor politici ai ţărei şi luarea unor dispoziţiuni ulterioare. Or toate acestea cer timp şi Suveranii ar trebui su’şi amâne piecirea până ce s’ar forma noul guvern şi până ce el ar lua primele dis­poziţii necesare relative la administraţia ţărei. Cum acel timp lipseşte, se acordă guvernului o prelungire de existenţă ce nu poate fi socotită mai mare de două luni. Când Suveranul va reveni în ţară, se va face examinarea situaţiei politice ce va fi atunci ace­laşi ca şi azi, şi se va tr de consecinţele. De acel scurt Interval de timp pot beneficia gu­vernamentalii, fie pentru a’şi aranja ultimele afaceri, fie pentru a’şi da iluzia că nu s’au despărţit de putere. ENFORATUNII POLITICE Cum s’au votat legile averescane. „Dacia" scrie : Profitând de lipsa opozţiii, majoritatea a votat îa noaptea trecută, un număr de peste 10 proecte de legi. E b­ne să se ştie, că toate aceste proecte de legi, a'au fost tipărite, n’au trecut prin secţia«­ Şi nici n’au fost distribuite d-lor senatori. STUDENŢEŞTI Dela soc. ap.d. „Junimea". *A murit membrul emeritat al societăţii, Octavian Bărguan. începând cu­­ziua de 22 iule a. c. membrii so­cietăţii vor purta timp de 8 zile panglica trei colorii in­doliată. „Academia Ortodoxă", aduce la cunoştinţă că la festivalu! tradiţional ce l va aranja la Vatra Dornei in ziua de 2 August va avea concursul Reg. 3 Grăniceri nu ai Reg. 37 Inf. cum s’a publicat la numărul treeut. Turneul societăţii academice „Junimea". Societ. acad. „Junimea" va da in decanul lânii lul August a. c. o serie de reprezentări teatrale In următoarele oraşe: In 7 August la Sirete, 8 Aug. Rădăuţi 9 Aug. Su­­ceava, 11 Aug. Câmpulung, 13 Aug. Gura­ Humorului, 14 Aug. Flondoreni, 19 Aug. Hotin. Turneul acesta este organizat de d-l Dr. Grigori Pantasi, impector general al artelor. Venitul carat e destinat fondului pentru ridicarea unui monument al Unirii la Cernăuţi. ŞCOLARE Congresul învăţătorilor din Ardeal Învăţătorii din Ardeal ne vor intram în zilele de 6 şi 7 August a. c. un congres general la Cluj. Salari­le corpului didactic. Prin noul budget al ministru­l inatracţiund, salariile corpului didactic au fost fxate astfel: 1600 M profesorii secundari; 1100 lei i(istitutorii erbani ; 1000 lei i­stitntorii rurali; 900 iii Învăţătorii inălat­ţi pe loc; 700 iei Învăţătorii defi­niţi/i şi 600 Iei invăţătorii provizorii.

Next