Glasul Bucovinei, august 1921 (Anul 4, nr. 763-786)
1921-08-02 / nr. 763
Ano! IV Humorul I Lev Cernăuți Marți 2 August 1í21 Nr. 763 ABONAMENTUL . Pe un an 120 lei, pe us an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru țărani zilnic, pe un an 60 lei, pe ** an 30 lei, pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminică, pe un an 20 lei, pe 7s an 10 lei, pe trei luni 5 lei. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai aricole iscălite. Manuscrisele nu se napoiază. ANUNȚURI :1 RBOU AMB 5I se calculează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Pentru inserare In interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 °/c. Ce trebue sa devie Cernăuții D. I. Simionescu a atins, In articolul discutat de noi, și importanța acestei chestiuni. Vom profita de acest prilej pentru a ne ocupa de ea in mod mai larg. Capitala Bucovinei s’a bucurat sub trecuta dominațiune străină de o mai largă atenție decât este căzut azi, când considerațianile de cari a fost condusă împărăția Habsburgilor in politica ei față de fâșia de pământ smulsă Moldovei, nu sumai că nu au dispărut Intre granițele dreptului românesc din nou stăpân aici, ci, dimpotrivă, ele au crescut In enormă măsură , ca singura deosebire că alta e direcția ți altul și mai nobil e sensul, ln care au crescut. Cari au fost Insă acele considerațiuni, cari au dictat statutul austriac o deosebită atențiune pentru neînsemnatul orășel de pe atenei, și In care formă s’a manifestat această atențiune ? Așezată la extremitatea răsăriteană a Imperiului, provincia răpită era, prin aceasta, menită a expune mai mult interesele statului răpitor. Provincia românescă trebuia deci legată cât mai puternic de inima germană a statului poliglot. Iar legătura aceasta nu se putea face decât prin crearea forțată a unei fortărețe a germanismului, aici. Nimic ce ar fi putut contribui la atingerea scopului nu a neglijat Viena atentă, și trăda nu i-a fost zadarnică. Cine a făcut adese, ca noi bucovinenii, drumul de la Viena, la Cernăuți, știe că, odată ce lăsa la urmă granița Austriei de jos. Începea si dispară tot mai mult limba germană pentru a reapare, ca prin minune, la o uriașă distanță — în orașul de pe malul Prutului, mândră și poruncitoare ca la ea acasă. Germanismul austriac și austriacizator număra astfel cu mândrie printre fortărețele sale, orașul nostru, ca una din cele mai puternice. Același atenție față de Cernăuți, numai la sens opus, se impune la modul cel mai imperios și statalar român. Aceasta ca atât mai mult cu cât importanța ce a capatat-o acest oraș — la urma hotarelor schimbate — din punct de vedere românesc, este cu mult mai mare decât aceea ce l-o atribue cine vede la el numai capitala unei provincii eliberate și, ca atare, un fost centru de înstrăinare pe care interesele naționale ale acesteia, Îl cer cât mai românesc. Prin așezarea sa la întâlnirea a Moldovei și a Basarabiei, Cernăuții Bucovinei, e menit să alimenteze și să sporească puterile de viață ale românismului din toată această parte a țării întregite. Apoi cel de al treilea oraș al României Mari mai este straja cea mai tnaintată a acesteia la granița de Nord, care este tot odată și granița cea mai expusă a graiulul românesc. Ca să-și poată împlini menirea indicați de aceste considerațiuni «Cernăuții trebue să devie — cum spune d. Simionescu — cu orice jertfe de bani și energii cetatea românismului in partea nordică a țării». Tot ce se va face aici in direcția asta va avea o inzecită valoare față de ceea ce se va face, cu jertfe egale, alare, căci tot ce se va clădi aici In vederea scopului arătat nu va fi un dar mai mult făcut unor Interese locale, ci o măsură de prevedere mai mult dictată de superioare și eterne Interese românești. Importanța aceasta care a căpătat-o între granițele României Mari orașul Cernăuți din punctul de vedere al Intereselor de stat românesc. Înalta sa menire la granița oceanului slav, au înțeles-o chiar și acela, a căror fortăreață a fost până azi. Oficiosul Germanilor de aici, ocupându-se într’un număr recent de dorința acestora de a căpăta o Universitate germană, spune clar că Germanii Înțeleg că Universitatea cerută nu poate fi la Cernăuți. Minoritatea germană a înțeles că fosta fortăreață a germanismului la extremitatea răsăriteană a prăbușitului Imperiu cotropitor trebue să devie cetatea românismului la extremitatea nordică a dreptului nostru biruitor. Și vor trbui să înțeleagă și aceia, cárijan mai puțin de pierdut, dar protestează mai sgomotos, deși nu s’a făcut încă aproape nimic în privința asta. Ne gândim la minoritatea, care s’a substituit minorității germane in a apăra, cu un șovinism inexplicabil,nedreptățile naționale săvârșite de Austria în folosul celei din urmă. Un teatru, un conservator, o școală de arte frumoase, o facultate de medicină care lipsește universității cernăuțene, școli militare, tot ce poate înfățișa cultura românească, sub toate aspectele ei, sau Împrumuta orașului nostru fizionomia cuvenită și înălțătoare de moral, trebue creat aici, cu orice preț și fără zăbavă. Bazele unei harnice culturi românești trebue să străbată de aici până la Hotin și mai la vale, tot mai la vale pe Nistru, atrăgând în mod irezistibil, în cercul lor, până și sufletele cele mai refractare. Menirea orașului Cernăuți impune o mare datorie guvernelor României întregite și așteaptă de la acestea o așeza cât mai degrabă printre marile lor preocupări. G. Rotioa viața economică a țarei, impun în mod imperativ retragerea lui Sunt situații cari nu se pot acomoda cu compromisuri, căci în afară de multiplele greșeli și abuzuri, cari au ilustrat întreaga activitate a guvernului d-lui general Averescu, incapacitatea morală atât de bine imprimată în toate actele lui, indică numai această soluție. Pentru consolidarea unirei nouilor provincii, actualul regim este de asemenea o piedică, care nu se poate înlătura decât prin izgonirea lui; țara întreagă asistă de atâta vreme la lupta desfășurată de opoziție pentru întronarea legalității și a moralității politice la conducerea Statului. Ea înțelege inutilitatea oricărei încercări de îndreptare și va da tot sprijinul ei opoziției constituționale a cărei luptă va continua până la izbânda desăvârșită. Situația gravă în care ne aflăm astăzi justifică hotărârea partidelor din opoziția constituțională, cari și-au afirmat în manifestele lor către țară necesitatea acțiunii lor. In aceste circumstanțe partidele din opoziție vor găsi un sprijin în tăria morală a țării, pentru realizarea acestor năzuințe politice naționale. ------------------------------------------- ----------------------------------------------Acțiunea opoziției constituționale Ziarul „Patria“ din Cluj scrie : Acțiunea solidară a opoziției constituționale pentru răsturnarea guvernului a fost primită cu satisfacție de întreaga țară. E în sentimentul tuturor astăzi necesitatea înlăturării dela cârma Statului, a acestui guvern, care își închee activitatea unui an de conducere cu enorm deficit moral. Sistemul dezastruos de care s’a servit în conducerea trebilor publice, al cărui rezultat imediat a fost desorganizarea vieței administrative din întreaga țară dar mai ales din provinciile alipite, precum și abuzurile de tot felul cari au zdruncinat Suveranii români la Paris Cu privire la vizita suveranilor In Franța, «Echo de Paris» scrie: „Aflăm că M. M. L. L. regele și regina României au făcut cunoscut guvernului francez intenția lor de a petrece câtva timp în Franța. Suveranii vor sosi la Paris la 27 sau 28 iulie. In primul rând se vor duce la Bagnolles de l’Orne. Pentru prima dată Regele Ferdinand I vizitează Franța. Poporul nostru va face primirea cea mai călduroasă și cea mai prietenească unui suveran, care în timpul războiului a dat cauzei aliaților, dovada unei nezdruncinate credințe». «Le Figaro» publică relativ la călătoria Suveranilor noștri In Franța un lung articol din care extragem următoarele : ,.Regele Ferdinand al României va fi în curând oaspete Franței, unde va urma cura prescrisă de medici, la apele thermale din Bagnoles. E probabil că suveranul român, care, pentru prima oară, de la urcarea sa pe tron vine la noi, va face, după această cură și o vizită d-lui Millerand, înaltul nostru oaspet un amic fidel al Franței și legătura de alianță cu Republica a afirmat-o mai ales in timpul refugiului, în momente așa de grele pentru toată lumea. Regina Maria, de asemenea a rămas devotată latinității occidentale, și se spunea despre ambii ofițerilor din misiunea franceză trimiși la București că : «Frumusețea și înțelepciunea conduc azi regatul român» ... ------------------------------------------ CITITI „GLASUL BUCOVINEI"