Glasul Bucovinei, noiembrie 1921 (Anul 4, nr. 836-859)

1921-11-25 / nr. 855

*OLI — — --------------m c StASUL gUUOViMBi Chestiunea medicilor din Bucovina Dio­cercări medicale primim următorul articol: Medicii din Bucovin* cepsaiderânda-am­ofrizaţi prin raporta! hap, sanitar Dr. Patra! au adna în te* diot* generală extraordinară a Organizaţiei econo­­■mue fi a societăţii medicilor ăin Bucovina protestat lor binemotivat, inda.âod toate precedentele, — de cari in primai rând poartă vina chiar și terhenii sanitar centrai — cari precedenta a« cauzat miajun­­*ra­rlie sanitare din țară. •- ' .­Din partea Inspectoratului a'a fixat pentru com* baterea ep'demiilor dia Bscovîn* suma de 600.000 Lti Ia beget, care a foit m­ai firi motivare ştearsă de la Centre.. . Se poate aă combaţi la granit» R°* ■mâniei Mari boale molipsitoare fără bani, când eşti­­■conjurat de ţări pline de boale şi mizerie ? Poţî aă combaţi epidemiile, când însuşi guver«*! tţi la cea russ frumoasă şi potrivită clădire, pe care Serv. unitar local a rai ocolit-o ca tpital de epi­derni! şi-o preface în azil pentru toţi refugiaţîi speculaşţi din Btaarabia, Ucraina­ şi Galiţia ?­­Şi ce­­mirim deci că au ajuns epidemiile să-şi facă drum la ţară ? Şi mai fi tare mirare, că a eoalt cineva cu bani şi pasmai iniformaţi şi a­­combătut cu ajutorul unui medic-colonel, ce mai mai deatin« spe­cialist, epidemiile, cam­ exiten? . Durerea medicilor bucovineni e că na coleg care vine să combată i­pi­de­miile îşi altă de misiune şi jig­neşte, prin publicarea sa»­ raport exagerat şi neexict, ba chiar tendenţios simţul colegial şi de"adevăr". Nici cftnd pta 'nteat'onjsî corpoî medicilor din Bucovina «ă judece activitatea fraţilor colegi d­e vechiul regit — dar din raportai d-un! inspector al vede clar «cizianea «ceasta. D. Bot că vorbeşte da o superioritate, care «r vrea a-o impută medicil din Bucovina ş! I« ca exem­pli paatjai, is care se vorbeşte de ptrdere« indurată dta partea corpului medica! ai ţirli roraâeeşti — in timpul războiul»!. in privinţa tata in caia tefUre omenească, cer* «i nu deplângă aatăzi pe acel martiri, mn care medic în Bacovlsa, care să ne vorbească cu lacrimi in ochi de acele grele timpuri, în care fiecare profesiune şi-a dat tributul şi mai ales corpul medical. Noi toţi cunoaştem greutăţile şi nevoile prin c­are au trecut fraţii colegi în Moldova — dar nu mai puţin declarăm cu toţii, că şi la noi in ţărişoara aceasta la care stau perindat diferite naţiuni airline am avut boala coatsgiosa* şi le-am palat combate. Am %tai a deparazita — a deaintacta, * vaccina, * i*Gla etc. — dar cu toate nevoile am avut mijloa­cele neceaare — cici un pi-sta tăia? întreaga »smi din beget. In anul 1918 sosind ie sfârşit după atlîi aştep­tare armat* român* — ni-a găsit noma! ca gripa, care bântela in diferite colţuri şi pe aceasta am com­­bitat-o la scurt timp. Dovadă «unt ban­tinzie Secretariatele­ Sanitar din 1918—1919 — şi jumătatea istă»* * anulat 1920. In aceşti ani au trecut zeci de mii de priaioneri din Rusia, Ungaria, Polonia prin ţară. Staţiunea de deparasitere din Nepolocruţi, din Jacks şi Nouă Un­ită cit şi apitaleie InSinta se ad hoc inacţiona* bine, când­ era depila acord între serviciul sanitar civil şi cel militar; iară medicii erau paşi totdeauna ia posibi­litate au-şi poa­t isci­ ptinl di torta. Ce s’a întâmplat apoi ştie foarte lesne Serviciul Sanitar din Bucureşti, care şi astăsi e tot acelaş­i fără bani, fără mijloacele necesare nu poate uime combate o epidemie. , , Dacă sunt bani se vor afla de bină samă in orice parte a ţării medici, cari cu puţină bunăvoinţă şi pricepere vor fi de tot aceiaş ispravă pe care a făcut-o Iaapectoral Genersl trala de Direcţia gene­rali a Servieta!«! «an­uar, fără rost a înjosi colegi şi a aduce atâta discordie intre medici. Preşedintele societăţii Vamsanu deschide festi­vităţi» *alota»c! pe cei prezenţi. Citeşte apoi raportul bogat asupra activităţii societăţii din «emestruî trecut, relevând ?n d»o»cbî mtrlieie societăţii .Dacîa* care a traa prima brazfă de Jnmiaă peite Preț şi care­ cre­­dificioaaă progrimuSni ei de activitate—a'a pn* ,c.s toată îqaud­eţire» in aervidni caesei naţiosai-caltarate, ta­­dromind şi n.minând poporul dela sate. Studentul Maxim vorbeşte apoi câtra Un versitate, inaiatâed a­­supra uu re! importanţe a scestei ieatitBţil de enitare româneşti. Rrlevează lupta studentului împotriva ob­­atacoteior din afară pe cari acesta le întimpină în calea «pre id^aiai «sraurat. D. rector flacman răspunde din partea Universi­tăţii printr’o aleasă şi adevărat pliiutească preţiane îndemnând pe­­fetiţii« şi feciorii Dacinul“ ca să cob­­tinee frumoasa activitate de pâai acsms, pentru a putea fi plidă de mancă pentru cari sunt încă în ce­­canosimțâ de cauză. D.­rector a apus între aitela: .Voi, în mândra voastră modestie aţi mancit în tă­cere, dar rosdeie aceatet munci intsnae an făcut ca •* vă cnooascâ ta'* tcată*. . Urmează la carkul studentni Danileanu care, prin cuvinte pătrunzătoare şi pline de avânt patriotic «dace elogii «uniaate­ române, sfârşind ciraţianea prin cuvin­tele entuziaste: „Avem o armată mândră peste toate care impsns nu prin modesta-i, haini, ci prin sufletui ei mare!" D. general Mircescu, vădit emoţio­nat, nn iţamest* ia »amil« armatei pentru cuvintele frumoase adese acesteia, arată dragostea şi interesai sau pentru trudeaţimea români şi doreşte cal colabo­rare* afedeaţlior cu oiţerii pe teres caţionai-cuitarai, iniţiată de d-sa, tâ co^tinae cs succes­­i de aci înainte.I S­tudentul Moldovan vorbeşte «poi către membrii onorar*, fondatori si, sprijinitori, exprinsânde-ie­senii mentei* de recanostieţă şi assitumită din partea to-I cretiţil, isr studentul Pavelescu vorbeşte către atxni jfrumos. Du pi aceîa iaa cavâot*! pî rând represeatanţii socîetiţ ior academice, dorind fibândă ai spor îamunci soc. .Dacia". Urmesz* tolemnitatea predării lisstgnlî­­jior ta mod oficios membrilor nsa! intraţi ta «ocietate !ș! «itge ea de bădiţi. Studentul Cojocaru ridic* paharii în onoarea membritor «meritaţi, promiţând ta numeie *e®britor tineri că nu se vor sbate din calea croită de bădiţi şl că vor avea de călăuză deviza societăţii şi dorn!­lor de ma«eci. Ii răspunde membrul emsricat d. pro­fesor Brăteanu cu cuvinte bine simţite cari de sigur vor fi an Îndemn ppteraîc peatru cei tineri din socie- State şi vor face că tacolţească in sufietel fiecăreia simţul de jertfi şi muncă. Preşedintei* Vermeşari predfi panglica preşedinţi*!* nootai preşedinte Popescu care expune bogatul ala program de muncă pentru viitor şi semeatru admtan­trativ C» aceasta se închee partea oficioasă a solem­nităţii. Corni şi orchestra ^Dasiei* au fost pria tot tim­pul la inăiţ mne stârnind apiaus* şi producind o bană ■ dispoziţie sufietească. La paries neoficioaaâ a petrecut toată lumea într’o atmosferă de Intimitate, reaei­odu-se până târ­ziu dimineaţa. Dela această înălţătoare serbare participanții au plecat dorind cu soc. .Dada' ti­le des mai adese tatllehi de fe­tal­a ceata. Inaugurarea festiva a noului semestru de aciuiate ei soc. stud. „DACKr O clipă, din mittele neuitate ce le-am petrecet la cercnt tinerilor .Dacieni", a foit şi serbarea cu care şi-au m­ai gurat noni semeţim de muncă. Pe al cui care înţelege şi ştie să aprecieze manca serioasă, dir înţ­lege in acelaş timp sâ dea şi atenta cuvenită acelora cari muncesc în talosul ţării şi a­ neamului, a răspuns in namir mare leviton! .Dacici" ia aceas’a solemnitate. Sila .Armoniei" n’a pasat cu­prinde toată lumea care ved­a însufleţiţi aă atincă cu­vinte de laudă şi urări de bine U adresa so.fetiţi. Remarcăm printre participanţi pe d. rector al Univers tăţ­i, H«cm«n ; pe profesorii nn veriliari, d-nji Şesanj­ Marmen­uc, Spn b r, Cotlardnc, Sbicra, Brii* lean ; pe d. general, comandant de Divizie, Mrcescu ; maior Nicolan, împreună cu mulţi alţi ofiţrzi; mcmb/d­ emersaţie,fort de terţi şi aprijinitori al societâţii; pe re­prezentan­ţii sg­­etăţilor şi întrunirilor academice ro­mâne şi germane; precum doamne, d soare şi domni din societatea selectă cernăşteană şi din provincie. inconştienţă Din ziare trâm că pentru locul de episcop de Alba lulia ar fi propus de sf. Sieot pe lângă oameni vrednici din alte dieceze şi un anumit Tomoiagi. Se zice că acesta ar fi păr. loan Tomoiagă al nostru. Nu e vorba că ar veni in considerare se ia» la acea« post. Sânt prea vrednici candidaţ’i propuşi de cele­lalte dlecize, ca b. o prof. univ. Nizarie sau proto pul Safin. Dar pe noi se miră care autoritate bisericească a pntut face această propunsre sfâatului Sinod? Nu şi e M tropoibul nostru, fără a cirui ştire credem că astă propunere no ne va fi făcut, că soţia păr. To­­­moiagi trfieşte, că el e divorţat somai ta tr,basal din motive nerecunoscute de biaeri * şi cari motive ar arunea o lansă foarte criţă chiar asupra enui mi­rean şi cn «Ut mai mut­eanpra nisei preot? Sau crede­a sutoritatea noastră le scricea aci, că după ce şi a bătut joc de cosatatorul Bucovinei pri­mat în omul său oameni ca astfel da virtuţi casnice şi distanţând exameneie regulamentare, işi poate bate joc de cele mai iaaua tastitaţii, cam asnt episcopiile, aspirmând şi canoanele ? Când avem arhimandriţi ca Dr. Uriislo Popelin, Sărac, Volcinachi, Ştefanei! şi o mulime de preoţi văduvi cari au fost pildă la căs­nicie şi vsdnvie a pane pe un Tomoiagă candidat aiamic de cei ce au mai ban in celelalte dieceze în­seamnă Inconştienţă ! in name.e preoţim­! cu bun simţ protestăm îm­potriva ridicării saa şi name­ a desigaărîi unui astfel de om la demnitatea de episcop. Mai mulți preoți. ... , ■ g a--------­ No. 855 Cronica României Nuni * Domnii V. Popa şi N. lătrate sa terminat nona­­aeram statistică aaupra Trântii vsaiei, lată şi câteva data din această lucrare. Suprafaţa totală a «pui»­ ţinut românesc caprina între munţii Carpaţi şi Câmpia Tisei până la hotarul fixat de conferinţa ploii este de 101.927 km*.­ No­­miral total al locuitorilor este de 5.208.345. In medie desimea populaţie! «are de 51 ioc pe 1 km 2. * Doamna Comtan­a Hodoş, canoacnt* scriitoare ai autoare dramatică, a obținut deja Mtaisterul Artelor concesianea pentru formarea unei companii dramatice cu menirea de a populariza Teatrul romine­sc in Ar­deal. Le rugămintea intelectualilor din Sibiu .Teatrul Românesc" de sub direcţiunea doamnei Constanţa Hodoş se va mnasgura la Sir­a­ia cel mai scurt timp. Aceat teu­ru va servi şi Braşovul. * înainte de câteva zile ca frecat­­e Banatul ro­mânesc 200 de albanezi, care a­u deşertat din armata sârbă. Sunt soldaţi nenorociţi, cari ne vor si ajute la încătuşarea fraţilor lor din Albania. * Jurnalele din Timişoara cer imediata expulzare a Evreilor din Cehoslovacia şi Galiţia care vor să monopolizeze comerţul­­nostru. * La începute f­iul Noimbrie sta inaffgu­rat la Timişoara marele orfelinat .Principesa ileana“. A par­ticipat şi doantna Olga Sturz* preşedinta Societ. Ocrotirea O­manelor din războiul * La Sibie ata deschis congrezul bisericesc al Saşilor evangelici. Congreceî este prezidat de d-nul Teatech. La deschidere d­ia mei romeste societiţ!) „Gustav Adolf"' din Berlin pentru­ sprijinul material, aminteşte de ede 5 minlciane lei date ca subvenţie extraordinară de cătră guvernul româa şcoaleior să­seşti şi-şi exprimă la sfârşit leucuri« că aia făcut «alica tuturor evangelicilor germani din toate provin­­vinciile României Mari. Prin asaţare» protestanţilor germani din vechia­ Regat, Basarabia şi Bucovina la arhidieceza din Sib­i numărul credincioşHor acesteia a­u creacut dela 200.000 la 300.000. După cum se vede fizionesgă toate bisericile minoritare. Ce e cu biserica «sită din Bacovina ? E si ««pasă celei din Gali­­ţia ? Ce raăsarS a luat îsaital govern averescan in privința aceasta ? Când va fi «spusă biserica naltă din Bacovina M tropăitei nalte dia Trandivasl* ? ---------------------vIR.......--------------­ Situaţia externă Problema la ordinea zilei e aceea a dezar­­mării Pusă in discuţie la Conferinţa dela I­a­­schington. Proiectul lui Hughes, ministrul de externe american, cel mai cumpănit bărbat po­litic şi cel mai mare jurisconsult, a fost admis în pricipiu de toate statele. O comisiun s’a ales pentru itudierea aplicării proiectului. Construirea de vase mari de războiu și de submarine va in­dia probabil, toate statele fi-au făcut insă re­­servele lor. Japonia a cerut sâ nu fie constrânsă a evacua S. kanturgui, Manciuria, Sackalim fi regiunea Siberiei de răsărit. Opinia publică din Anglia e contra proiectului de dezarmare, deoarece Anglia Pierzând primul loc în marină, tendinţe­le centrifuge ale dominiunilor ar creşte fi intro buna ** Canada, Australia şi Noua­ Sedlandă ar trece sub influenţa americană. Franţa şi Italia sunt decise să găşească de comun acord în această­ chestie. Dacă Franţa admite dezarmarea navală, nu poate Insa admite dezarmarea te­restră, câtă vreme frontiera naturală a Rinu­lui nu i s’a dat şi după ce alianţa defensivă în­cheiată cu Anglia şi America a căzut, .Deoarece Germania numai constrânsă va plăti reparaţiunile şi o alianţă ruso germană nu e exclusă, Franţa nu poate dezarma. Ia asemenea condiţiuni Confe­rinţa dezarmării numai cu greu îşi va atinge scopul. .. * Austriecii au început a ocupa Burgen­landi. Se pregăteşte Plebiscitul în Oeiinburg. * Deoarece Iugoslavia nu s’a supus cererii aliaţilor de a evacua Albania, s’a convocat de urgenţă la Paris consiliul Dgil Naţiunilor. Gu­vernul din Belgrad a admis arbitrajul­Ligei, pro­testând contra frontierelor impuse. * Conferinţa dela Porto-Rose a statelor suc­cesoare ale monarhiei austro-ungare au semnat convenția telegrafică și telefonică. Limba oficială va fi italiana și franceza. ■ . — ------------- *,%---------————— C­ITIRI „GULAȘUL BUCOVINEI’ ­

Next