Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)

1922-01-01 / nr. 886

PU 2_________________________________ ce no »'a fotimpUt isci t so alv|lat liaraatl la Uul vmlta’e, ansi chlzr elitre ce «ab’a trail t niva I» prin efl. loci I­­t id ttritora3 U ileercHIt'l. careeoteaa tofiDm «I «cstlt de orice latervenfl®, aoda old traut« as poate Intra di?lt la cererea Rsctorslal. Pilri de revolţi etidenţii a» alerg­­­el ae plfing* R»®tnralot m­eHar a laterv-nlt R*-ioral a oV'te jj a’a răspuns sfidUor ei peBifia îji ia toată rispan darea, lozadar a in terv salt cbr*r scrpt«ral g-nrrai drla carte Dr. Qheorghio la d. Taraogal, a primit acelai rixpao«. Peetra a­spira U ilveraltatea Rectors!­a’a die la DMrle, esde colopeai Qr'goresra,­­sooiciod c®l­­hjitfiiioMe, •’* de'eUrat g*t* al*i ♦rtm’d­ • g«^d# mi pentru apl^raa U ii»ae| tâ|n t A«tf*l de *r*m»ri «m a]ao»I Uioimi de stran­ie losați ast'a $1 d Tarsagai dâ ord a *1 «rrattze sl ai b«tă a'id'ntimea aia trl, care proiea esel îm potriva fâsâitelor. Și n’»r fl gialt mal bane aoelte decit g«rdiaiH tili Na stiai c« ordiee teer­te va­­­dat d. Tarsegsl i’rgeoților all, dar ae rede el S-s moitat cootra «tadeaima romtae, cid pe o Ida® vor­­b­a romb­efie, gardistii U braa^sa s* (mbrai iae, 1G »eil mb daci vorbiai aemttsta ap­ți f&caa« nimic. 0 13 atodenti roraiai ade« praOa, i-au răspuns gardis­­tuhd­in nemf'fte fl acesta l-a lăsat si treacă netulbu­rafi fitste piafa AUx vtdri pe când bt ceilalfi studenți hvinu cu sabia. Prin onoare: A vorbi pe stradela SernăiHstoi la limba romflaaaid­ eaoaiimd fi da fapt o prim­ediei Mii mulți etidert!­as rări, fiiad cl­caţi io pi­cioare ce call, la It­ali­a a’ao patst tfirâ de ac Io. Pe studentai Coistaria l-a Ubt sa pelag de al d lei Taraatal ca ei«® a le t­alicole lseit a d­zet 13» șl a» gardist d­Ura voia al tre«?» ca calai praîo el, c­ad ea trezitor ii strgâ c£ ornai airaîa trebuia do« ia doctor Ataicl dat gardsrl i-aa «raa­sî ca pe o brod­ aealffiţtosr® ia gradiert da Hogi issîra. Pe alţi stedeat, Crimaria, l-a ubit ea gardiat călare ca calul la plmist şi i-a lovit -a sabia la amiral atfirg Voicd aa se apere ca oblii de caft ap gardiat pedesmil a izbit ea ritma licit a fes ari; ați l-au dai de acolo. Ciid «tedeetal Popeam Teodja e a Încercat ai­ l a ase p* Cojorarla, s'ss aipoatht vltr jeste 20—30 gsrd'sl ssspra la! ca pennil, Iar isap­ ctoral de poliție Qlgorovici a dat d* citare ce s«bia Io sta­­drQ l Incit acesta a acipat atimai prlazlads­ce de dâr­og'l cablai Ciad stedeat d­or'gorovici a Inter­varit la gar­diştii cari II daceau arestat pe alt stadent, saaaaeda-le? că io România nu te are • teszt stadeaţii cari ae pot legitima, stadeat«! «’a ales ca iabtari de pamnMa laţi, la fit I a*« umflat beza, iar biata noastra Re­jti 3 ale a’a alei ca eeie mat gross aas leis­te, pe care le-ae ad­­­­ae samal atafest), ci și fsact'oaarli de la C. P. R, cari ch­efiat pot mir an si. Pa«îe atadenta! Petreacă Petre a eras alte d-lel Taraagai a dat ca carti, când «ceata ac apăra, preacgad cais! de Iris ca «a aa-l salte, gard stal l-a izbit ca sabie It mină. Le ord­e 9 aeara it­­­ii sâ g la mina, când a veait ii Uiiveraitate. Dar etîie- (o­­ otel na ae pot ști toate d­'i'otiile po'if el d-iai Tsraogal A fost • giant întuotntrt RomâiHor orga­nizată pe cea mai aioasă tăibatad­o şi brn­­taiitate. Au fost b'useati şi ofițari români şi au fost arestati şi so daţi român. Afara ci aa di dtatre ataiesti au foit elberaţi la Intervenţia eoergici a d-ial coloael Praca. D r oplaia pnbiici ni se plate mulţiml ca atit. Daci a cari eâoge romlaeac fi add an venetic ca Poip, care na eate ce i­taa rouâa, ip bste jicdn Rimâal yi adnlte ia reprecep iri e sale iosaltarra Roxdiuor șl finde! d. Taraagai spiră pe leaaltaioril noștri, opinia p bilei romlora*:â na poate I aadliflcatl ca atât. I ra^im pe d. Rector al Ud­versitățl ai publice an comaaicat asde al sl se arate ofi:ial cam au fost br»ta'a Z‘ti «1 acbingioitl sted^otil aofr» și di else. Căci s'a împlinit măsurat Osaâ apa?a s’au ridicat prle d­aum­­i bru tsiitate şi nu sfidează acum: T«rangul și Pepp. Oaoa mai tra m îa f­ra româaoaapâ aoesta deea eapets trebao si io pîsco a fost firesc de astidată s’a se puie studenţimea, n’a putut rămâne nepăsătoare faţă de această nouă şi ne­mai auzită jignire. Autorităţile poliţieneşti din localitate în loc însă să intervie în păd­uroare, au pus poliţişti călări de au călca­ în picioare oamenii nevinovaţi şi au tras cu sabia în studenţi universitari ce erau în apropie­rea teatrului, arestându-i și lovindu-i. Orienta aceste măsuri dra­gonice ale d lui Con­stantin Tarangul amintesc mă­rurile generalului Fi­­ssler care dăduse ordin ca oricine se va arăta in anumite locuri, să fie împușcat imediat, fără a mai fi ascultat. Împotriva acestor măsuri ce aces­ti de opresiune împotriva studenţiinu ce s’a pus de partea demni­tăţii Statului românesc, s’au făcut protestele tele­grafice cuvenite pe lângă minieterial de culte, in­strucţiune şi interne din partea Universităţii. Noi protestăm împotriva rămăşiţelor austriace cari oprimează opinia publică românească de a se manifesta împotriva jignirilor ce se aduc Statului r­oân și rugăm pe bunul patriot care e d. 1. CA* marâsescu, ministrul de interne, să puie capăt satra­­piei d-lui Constantin Tarangul. 1­1 ' ' etS ELÁLOL­ÁSOGÓTOR! 0 restabilire a adevărului si un protest. Iapideatulai de Joi so­ara din teatrul orăşenesc­­ ae da o tnfetâj&rs cn total greşită mai ales de zia­rul aVorvă’ts* fi de mMorginblatt' oare totuşi mai târziu se rectîfica în oarecara mânară. Incidentul a fost provocat numei de neglijenta trupei teatrale nemţeşti care a lăsat un public mare românesc sa aştepte afara, până ce în sfărşit acest public şi-a pierdut răbdarea şi a demonstrat împo­triva acestei jigniri umilitoare din partea unor cetă­ţeni străini, aşa că toate încercările şi din partea studenţilor ce aranjaseră spectacolul şi din partea d-lui M. Moissi, — căci dl. Popp ştiindu-se vinovat n’a mai avut curajul să se arete în faţa publicului revoltat — de a da lămuririle necesare n’au putut izbuti. Aceasta e o lăture a chestiunei, alta şi mai re­gretabilă şi care nu poate răm&ne fără urmări e că, cu acest prilej s’au proferat cuvinte jignitoare la adresa st&tului și a neamului românesc. Opinia pudică românească, în fruntea căreia Concertul jubilar al soc. muzicale „Armonia" Soriet*'«« aiaeb­ali „Armoala" «arbfcsl asiver- 685*68 d? 40 asi dând ca eseat prilej an concert Jabî- 11' îa caia cerietlţli fdarosoaice la zisa de 2 laoearie 1922. Ca 8C-3SSIS crazia ie redăm la llslameste gene­ra e latorhco! acestei cocietâţl. La­­ni*ra?5l A'h spia:opski si M tropoUialal Dr.f Silves­re Moraria-Asdrievici a'a coastnalt ia aas! 1880 aa coi birolTesc eabecidacerea iei lean Bumbac, D.ni-i giatele corsta! & fost Eigeals M'seder. Acest cor, care rxsccfate mal ca saeml cântfrl b’sericestl ia aervldite dlvlae ia Dimlald sl serbltorl, se ocupase si la cls’area laraeasc! araejaad ia tarea aDilal 1880 mai multe conveniri sociale laspreaaate ea dia­­ti'i Acest cor coastitainds­ee la pnmivara anala! 188! istr’aa comitet provicor in frânte ca loao Bim­­bec a dat nastere so­lefății de câattre „Armoala*, cab dev za: „Uait? sfl fim în cagete. nalţi la Damnezeu* avea a copai de a cadiva miaica vocali, is aa'-as aa a coaapsa co­ altettl provicor atatotels «odfltap», ceri ea fo»» ao-obat® di g«vera«i tirl» ce enslia! No. 6189 dia 1117 1831, H­aits ds 18 lans 1881 a'a­tlaat ta sa­la otelsiai sRes«ieri adanarea gtseraH ronstltatlvl ia -are a foe! «lies președinte L­oi cav. da Cbaa, — Câș­tigarea eaal asisăr aaficsuf da membri a avat ca coicaras! 9j|îBînji,* «acc»*a­ dorit. Astfel avea „Ar­­moale'3 ea flsea anului 1881 d­­a 5» membri. Noaa sorietate și-a c­tivolt st activitatea mai îa­­tăl in sa*a aprietitâ fii’rmoalce aab coaducerea d rl­­giateal artistic Haua Horaer. compoaleoro al dUlaei aid® ații. Prima! concert de laaogtrare a’a dat la 214 1883. Ca &­es! concert a cârigst „Armoa’a" reca­­eofvitita îeswora și a tatrat !« 'talul cori.tfițiior mă­ricele de primai rang.— La 1882 a*a format an co­mitet privat Sa fraste ca loan Pro­kop «viel A »si co rau­rt inchiriase o sală la otelai „Mrdsm­a", crease o s­en& t«atr«ifi şi o orchestră de diletanți condsai de Tador de Fosdor. latre sceet comitet și soc. „Ar­­ai3niau s’au Încheiat ieghtori afiase. .Arnoa a* «i-a­m tat io­ata! Îs sala oteladi „tftiidavie“. A­l t'aficat comao tatea adevirati litre »Arm •o­ali­st com tetal amiatic, care a avut ca armare ci după disovarea a* ceata! com'tet „Armonie* a format o naică societate musicali romineasci. h Mai 1883 s’a d*t prima re­prezentare aab firma „Armonie “ jucând a-a s „Rimă® sig«i* comedie la­­ act da V. Aleea#adri, mazxa de T. Pion dor. Ca ocazia jsbileala! de 25 de tal a aosSet&'ți! „Armoela* a relevat dr. Emttisa Siatass­a‘, secretar«r­ase. „Armoala* last’es raport deraiat to*ta aranjariCr societăţii dela infiletarea ei aritâsd sa diti râvni si pricepere s’a lacrat pent a biaeie si proeperarea soc. „Armosia”. Dela sau3 1906 bestes s’sa dat sob pre seîioţii d-lor B­­ir, FLsdor, Ciboeaca, dr. B. Sbiera ?• Stcfsa Scitei felarste repreeeptadi d ntre c«rl anat ceie mal marcante a-mătoarel®: „Noaptea Sf. Gheorghe*, „Biba Hârca*, „H«im«nal BaUsg*, „Crai sos*, ia­­bacaiad risbolai mondial, viaţa si activitatea soc. „Armoala* est: ssbit carma*i* ia ana! 1919 as reia dn soa masca pemrg rdavlerra aosteti­i.®Uaiisa Bs­­covicii cs v&cbml B:g*t Înlesneste rundatstele ra­sn­­brior pentru latrarea îa p­rfacti activitate. Si cbar la aaul 1919 a avut soc. „Armonia* „cinstea si dele in testrai masl­pal dm Cer^isp ea coacert ia prezenta M. S Regele!. li anul 1920 s’a represent „Noaptea sf. Gheorgiu“ si ca prilejsi îaa^garâriî festive a U river® •tfitil dta Ceraiati i’a d«t oi coacert teâi.v h tsatrei orişiaesc in preacote M. S. Regetal şi A, S, «f, PrîBscoiiHl Mosten­tor. Contrrta! jtbiliar di® 2­­1 1922 va aduce o do­­vădi mai msit, ci membrii soc. „Armsd­a*­anat coa­­»tieoţi de datoria lor taţi de societate şi de vii­torul el. -es- Citiţi „Glasul Bucovinei’9 No­m IflorMtArf Aurel Curcanul­ ­, Precatram iroae dela Otatib In frunte cu Dorică Şi nu i era zău nimărui Nici chiar de­ Glasul.firipA. Voioşi,c-am reuşit şi noi Să fim din coadă frunte Prin buzunare sufla vânt, Ca iarna pe la munte. II Toţi austriaci încătrâniţi. On Fischer stând pereche, Fudui ca Dori, când punea Cilindrul pe-o ureche. Ne botezase şarlatani Glasistul bun de glume, La Capşa noi toţi am schimbat Porecla in renume. HI Dela Coţmani la Câmpulung Ne-am adunat noi iară, Ca sâ scăpăm de „Bizantin* Sărmana, scumpa ţară. Aşa ne spuse’n graiul său Arxnaşul, Flondoreanuî, Iar noi cu Kohirass ne-am­ tot dus, Să ni alinăm aleanul. IV Gheorghiu, Ţilică şi Jttari, Şandru şi Tomoiagă, La gară când ne-am imbarcat, Spuneau sâ fim cu vlagă ; Iar Stefanelli ne dorea S o ducem cât de bine, Ca’n Cernăuţi, peste El cu Bostan rămâne, „Cu zile mergeţi, dragii, mei Şi sâ veniţi cu zile®, Ziceau părinţi bătrâni, femei Şi soacra nemţofile. Dar Dori, cel târ’de musteţi, Râmia: „Sâ n’aveţi teamă, Căci Averescu-î general Şi Schuller om de seamă!* VI Căci ori­cui îi trecea prin gând Şi chîar credea pe dată, Că mulţi s or pricopsi ’n curânt Din mândra noastră ceată. Priviţi, atâţia câţi eram, Luând cu sânga rece. Ca milioane ne-am ales De fiecare... zece ! VII. Bine-i când intră ’n buzunar Afaceri, sinecure, Centrala când o stăpâneşti Şi-a fondului pădure. Dar vai de-a noastră mândră stea, Când lumea nemiloasă La răfuială ne va lua, Şi Glasul ne a descoasă! VIII. Candrea, mai adu-mî un ulcior De moare, unul încă, Să-mi sting beţia mea de ieri Şi jirea mea adâncă. Căci ochi-mi sunt plini de scântei Şi mult omnplit mă doare Când mă gândesc că fraţii mei Vor merge la ’nchisoare. IX. Scalat o lupt’ a angajat Cu Zopa şi Brâila. Ca secretar a adunat De sâmburi o movilă. Voronca Insă l-a pârât La Dorj şi ’n tot locul Că or e prost, ori e cinstit, Dar compromite „jocul". .. Apoi cu toţii am răsbit La Geagoga ‘n mătăsuri. Prin ministere­ am tăbărât Onoft permis şi dresuri, in faţa noastră se ’nalţ» A Reşiţei redută. O vacă bună, ce vărs* Acţiuni sută la sută.

Next