Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)
1922-01-28 / nr. 904
Mumar pentru țwaiii ajesul V Cernăuți ^mhâtâ 28 Ianuarie 1922 ....■I..I— mm»««. .-----------------— . .—- li r,i |tin Ti jii ij ii »I '»â— r- — —im*"“ m * APAi a. g L Ni I O Taiafon Mo. 61 Fondator: SEXTIL PUȘCAftD ABONAMieurr sj r„ * **H «a ani §« lai, ps Vi «a 60 Idi. put trei ioni 30 iei, pentru I«8d Mi s sa sau 60 id, g» % «a 10 iei, pe trei ieni :5 M Stema1, mm&suS de Bawwtea, pe nasa 20 iei, pe % sa 10 iei, pe trei ieri % fiel-REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA GoraăgsfSp Strada Domnaasoi io, S3 Se prinsese numai articole iscălit«. Manuscrisele nu se înapoiază Nr. 904 AMtlMTOKl HKOl^AMK I «« «»testează dup« tarif și se primesc la administrat!* Strada Domnaasoi No, 3®****» inser&te t» interiore! ziarului se arc* tu» ca Vî v« Kosi gsVers snull estul % mcifre fari De Miercaria din săptămâna trecută» ■,ara are cn nou guvern, în frunte ca d. Ion C- B Stana, şef al partidului naţional-liberal din România. Partidul naţional liberal e un partid vechia care s’a înfiinţat char când s-a pustemelia României de azi prin unirea Mildovei şi a Munteniei, acuma vor fi 63 de ani. Acuma 44 de ani, când România a treimit sâ poarte războini de la Pievna ca Tarcii, tot partidul naţional iberat a fost la cârma ţârii, la frunte cu pânatele mini drum, preşedinte de azi. Războiul a fost căştigat şi România a scăpat pe deplin şi pentru totdeauna de jigni turcesc. Şi tot palidul naţional-liberal a fost la cârma României la frânte ca ministrul preşedinte de azi, când România a intrat înrăzboiu! cel mare, de a îndeplinit strângerea întregului neam românesc intr’o singur ţară mare şi frumoasă. Când partida naţional-liberal a iod la cârma ţării a dat în vechil R gd votat obştesc pentru alegerea pătaţior şi a hotârît împărţirea pământanior la ţărani. Acestea fiind faptele lui din trecut, ele sunt o garanţie pentru destoinicia ce o va avea guvernul ieştii din acest partid in vremile grele de azi. Dar vremîle sunt p**ea grele şi lucrurile ce şi aşteaptă deşirgarea, prea mari şi prea încărcate decât ca puterile unui singur partid sâ ajungi a face faţă tot hror nevoitor ţării. Deaceea partidul naţional-liberal a poftt şi alte partide la muncă grea şi cinstită pentru uşurarea traiului şi întărirea ţării. La poftirea aceasta a răspuns partidul ţărănesc din Basarabia în fruatele d I. Iacob I. D. Inculeţ e acela care a stat în graniţe a Basanabiei atunci, când sfatul ţării din Chişinău a hotărît întoarcerea Basarabiei “înapoi la Moldova. Şi eu eram atunci de idţă şi am auzit fâgăduiala ce-a făcut-o di. Incuieţ ţăranilor basarabeni cari erau în sfatul ţârii că li se vor împărţi moşiile celertari, aşa precum s’a înţeles el cu fărâmi. Şi d. Incuieţ şi a ţinut cuvântul. Astfel fiind, Basarabia poate bucuroasă că are iarăşi în fronte, căci sub conducerea lui binele ei numai va spori şi neamul moldovenesc! de acolo se va întări. Dmn Bacovit a răspuns la invitarea d lui Brâtianu» partida! democrat al unirii în irrnie cu d Lincu Nistor. G ne e d. Linca Nistor şi ce-a făcut partidul în Lintea căruia stă d. Nistor, pentru Bmovina întreagă şi pentru ţărănimea românească mai ales, nu mai e nevoie sâ înşirăm, căci o ştie fiecare de la noi. Reforia agrară, ajutorarea ţăranului sâ poati face şi negoţ, universitatea românească, tibunalul din Cernăuţi şi atâtea alte lucruri îbune sânt legate de numele d lui Nistor. Din Ardeal a fost invitat partidul national care iacă tot mai stă pe gânduri, de*oarece el a aşteptat ca singuri să fe chemat la putere şi de aceea s’a supărat pufin. E insă mare nădejdea că dragostea lor de ţară şi neam va îneca supărarea şi-şi vor di mâna la munca grea pentru binele obştesc. Celelalte partide sunt şi ele supărate şi spun că în vreme grele de azi, Maiestatea Sa Regele ar fi trebuit să cheme toate partidele deodată, la cârmă. Lucrul acesta ar fi fost bine şi Maiestatea Sa Regele l-a dorit. Se ştie că cârmuirea d-lui Averesco şi a averescaniior lui, de aproape un an de zile s’a ficut aşa de rea că nu mai putea sâ ţie. Totuşi Regele a ţinut-o şi a tot poftit ca celelalte partide să se înţeleagă toate întreo altă şî să vie la cârma ţârii, dar nu s’a putut înţelege şi numai neînţelegerile dintre partide au lungit viaţa cârmuirii averescane. Apoi M. S. Regele l-a pus pe d. Tache lenesen in funtea ţârii tot cu scopul acesta să se facă o înţelegere intre partide. Dar tot nu s’a porit. Dar traiul e greu şi nevoile ţării sunt mari şi atenei nu s’a mai putut aştepta şi M. S. Regele întru înţelepciunea şi dragostea lui de ţară, a ales pe cei mai buni şi mai pot iviţi şi i-a chiemat în fruntea ţării. Guvermul astfel alcătuit s'a şî îndreptat către ţară cu un manifest in care arată că In aceşti doi ani din urmă frebile ţării au mers rău şi că pot fi îndreptate numai prinr’o muncă facărtă şi cinstită la care trebuie sâ puie umărul toţi bunii cetăţeni ai României Mari. Partidele şi oamenii cari sunt chemaţi în fruntea ţârii au dovedit că ştiu să muncească pentru binele ţării şi vor munci şi de acuma înainte. Se va face legea care stă la temelia oricărei ţări şi care se chiamă constituţie. Reforma agrara se va duce până la capăt şi se va purta de grijă ca ţărănoi să aibă cu ce trăi şi cu ce şi lumina mintea. Se vor face legi cari să uşureze nevoile lucrătorilor de pe la sate şi târguri. Ca banii ţării se va face o gospodărie ilbzuită şi cu cruţare, aşa ca birurile cele mai grele să se poată desfiinţa. Pe toate căile se va căuta ca gospodinia ţârii să se îmbunătăţească şi vaza şi puterea Statului românesc să crească. Când un guvern îşi pune în cap să facă atâtea lucrări bane şi frumoase, să ştie că se poate bizni pe ţărănimea întreagă de Bucovina. Vasle Greco .....■—»» Cetiţi „Glasul Bucovine!" Mulţumire D. ministru Dr. Iartcu Nistor aduce şi pe aceaşa cale mulţumirile sale cele mai călduroase uimior societăţilor, corporaţiunilor şi persoanelor cari, cu prilejul numirii d-sale ca ministru al Bucovinei, au ţinut sâ-şi manfiste soţâmintele lor de prietene şi afecţiune faţă de persoana d-sale. ■..................... "■ .......... lin răspuns gazetei „Aurora" de Bucureşti In numărul ‘pentru ţărani din săptămână trecută al „Glasului Bucovinei, s’a scris ţm articol iscălit de d. lorgu G. Toma care arăta acolo că gândurile ce le are de-o bucetâ de vreme încoace partidul ţărănist din venitul Regat nu pot fi folositoare ţării şî neamului românesc, căci gândurile aceste se apropie prea mult de învăţăturile ce se propovăduesc bolşevicii ruşi şî aceste gânduri sunt prea aprige pentru firea blutia a Românului şi de aceea nici nu vor prinde de loc la ţăranil români din Bucovina. Din pricina acestui articol gazată „Aurora“ din Bucureşti s’a supărat aşa de rău, incât a început a batjocuri nu în »Glasul ‘Bucovinei« sau în cel ce-a scris articolul, ci în d. ministru Iancu Nistor. Noi la batjocuri nu răspundem, căci ţărănul nostru are o vorbă cuminte, când spune că „râsul te râde şi batjocura te batjocureşte. Apoi „Aurora“ mai spune că domnul Nistor ar mai fi un aţâţător împotriva Evreilor. La aceasta vom răspunde: Nu d. Nistor nu aţâţă pe nimeni împotriva nimânui, dar d. Nistor e un om cu dreptate. Lasă fiecăruia dreptul lui, dar nici nu sufere ca dreptul românului sâ fie ofticat în picioare de alte neamuri ca pe vremea austriacă. Deaceea, cât d. Nistor a stat in fruntea administraţiei ţârii, toată lumea a fost mulţumită; şi deaceea, când s’a auzit cât d. Nistor e iarăşi chiemat în fruntea ţârii, toţi au tresiucat de bucurie, afară numai de averescani, prietenii ţărăniştilor din vechiul Regat. Şi ca dovadă de cinstea şi dragostea de care se bucură d. Nistor la toţi locuitorii Bucovinei, nu vom aminti nenumăratele articole şi scrisori ce ai se trimit la „Glasul Bucovinei" despre d-sa, ei vom arăta ce-au scris gazetele evreo-germane din Cernăuţi la vestea numirii de ministru a d-sale. Atf’4 „Cernâuţer Allgemeine Zeitung“," no. 1305 d . 2L Ianuarie scrie între altele cft fiecare îşi aduce aminte Incă de felul cum a ştiut d. Nistor sâ conducă ţara, când a fost întâia oară ministru. Şi când înainte de un an şi jumătate d. Nistor a părăsit cârma ţării, la toţi oamenii li-a părut râu. Apoi mai adaoge că d. Nistor a ştiut sâ facă aşa, că toste naţiile din ţară n’au avut pricită sâ fie nemulţumite. Iar „Cernauţer Morgenblatt" în nai 1079 din 22 Ianuarie spune că d. Nistor, când a fost întâia oară ministru, şi-a îndeplinit slujba cu vrednicie şi că e un român înfocat, dar om cinstit şi cu dreptate, când a fost vorba de alte naţii. Cuvântul lui a fost da-da, nu-nu; şi se poate spun© cft a fost bine aşă. Noii credem cft aceste dovezi ajung spre a arăta netemeinicia celor scrise de „Aurora“. D. Nistor ca ministru al Bucovinei ,„iubit de Bucovina întreagă mai mult ca oricine. ■■ "ta ■———■