Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)

1922-01-28 / nr. 904

Mumar pentru țwaiii ajesul V Cernăuți ^mhâtâ 28 Ianuarie 1922 ....■I..I— mm»««. .-----------------— . .—- li r,i |tin Ti jii ij ii »I '»â— r- — —im*"“ m * APAi a. g L Ni I O Taiafon Mo. 61 Fondator: SEXTIL PUȘCAftD ABONAMieurr sj r„ * **H «a ani §« lai, ps Vi «a 60 Idi. put trei ioni 30 iei, pentru I«8d Mi s sa sa­­u 60 id, g» % «a 10 iei, pe trei ieni :5 M Stema1, mm&suS de Bawwtea, pe na­sa 20 iei, pe % sa 10 iei, pe trei ieri % fiel-REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA GoraăgsfSp Strada Domnaasoi io, S3 Se prinsese numai articole iscălit«. Manuscrisele nu se înapoiază Nr. 904 AM­tlMTOKl HKOl^AMK I «« «»testează dup« tarif și se primesc la administrat!* Strada Domnaasoi No, 3®­­***­*» inser&te t» interiore! ziarului se arc* tu» ca Vî v« Kosi gsVers snull estul % mc­ifre fari De Miercaria din săptămâna trecută» ■,ara are cn nou guvern, în frunte ca d. Ion­­ C- B St­ana, şef al partidului naţional-libe­­ral din România. Partidul naţional liberal e un partid vechia care s’a înfiinţat ch­ar când s-a pus­­temelia României de azi prin unirea Mil­­dovei şi a Munteniei, acuma vor fi 63 de ani. Acuma 44 de ani, când România a tre­imit sâ poarte războini de la Pievna ca Tar­­cii, tot partidul naţional iberat a fost la cârma ţârii, la frunte cu pânatele mi­ni dru­m, preşedinte de azi. Războiul a fost căşti­gat şi România a scăpat pe deplin şi pentru totdeauna de jigni turcesc. Şi tot palidul naţional-liberal a fost la cârma României la frânte ca ministrul pre­şedinte de azi, când România a intrat în­­războiu! cel mare, de a îndeplinit strânge­rea întregului neam românesc intr’o singu­r ţară mare şi frumoasă. Când partida­ naţion­al-liberal a iod la cârma ţării­ a dat în vech­il R­­ gd votat obştesc pentru alegerea­­ pătaţi­or şi a ho­­târît împărţirea pământanior la ţărani. Acestea fiind faptele lui din trecut, ele sunt o garanţie pentru destoinicia ce o va avea guvernul ieştii din acest partid in vre­­mile grele de azi. Dar vremîle sunt p**ea grele şi lucru­rile ce şi aşteaptă deşirgarea, prea mari şi prea încărcate decât ca puterile unui sing­ur partid sâ ajungi a face f­aţă tot hror nevoitor ţării. Deaceea partidul naţional-liberal a pof­tt şi alte partide la muncă grea şi cinstită pentru uşurarea traiului şi întărirea ţării. La poftirea aceasta a răspuns partidul ţărănesc din Basarabia în fruate­le d I. Ia­cob­ I. D. Inculeţ e acela care a stat în gran­iţe a Basanabiei atunci, când sfatul ţării din Chişinău a hotărît întoarcerea Basarabiei “înapoi la Moldova. Şi eu eram atunci de idţă şi am auzit fâgăduiala ce-a făcut-o di. Incuieţ ţăranilor basarabeni cari erau în sfatul ţârii că li se vor împărţi moşiile cele­­rtari, aşa precum s’a înţeles el cu fărâmi. Şi d. Incuieţ şi a ţinut cuvântul. Astfel fiind, Basarabia poate­­ bucuroasă că­­ are iară­şi în fronte, căci sub conducerea lui binele ei numai va spori şi neamul moldovenesc! de acolo se va întări. Dmn Bacovit a răspuns la invitarea d lui Brâtianu» partida! democrat al unirii în irr­nie cu d Li­ncu Nistor. G ne e d. Linca Nistor şi ce-a făcut partidul în Lin­­tea căruia stă d. Nistor, pentru Bm­ovina întreagă şi pentru ţărăni­mea românească mai ales, nu mai e ne­voie sâ înşirăm, căci o ştie fiecare de la noi. Reforia agrară, ajutorarea ţăranului sâ poa­ti face şi negoţ, universitatea românească, tibunalul din Cernăuţi şi atâtea alte lucruri îbune sânt legate de numele d lui Nistor. Din Ardeal a fost invitat partidul na­tional care iacă tot mai stă pe gânduri, de*­­oarece el a aşteptat ca singuri să fe che­mat la putere şi de aceea s’a supărat pufin. E insă mare nădejdea că dragostea lor de ţară şi neam va îneca supărarea şi-şi vor di mâna la munca grea pentru binele obşte­sc. Celelalte partide sunt şi ele supărate şi spun că în vrem­­e grele de azi, Maiestatea Sa Regele ar fi trebuit să cheme toate par­tidele deodată, la cârmă. Lucrul acesta ar fi fost bine şi Maiestatea Sa Regele l-a dorit. Se ştie că cârmuirea d-lui Averesco şi a averescaniior lui, de aproape un an de zile s’a ficut aşa de rea că nu mai putea sâ ţie. Totuşi Regele a ţi­nut-o şi a tot poftit ca celelalte partide să se înţeleagă toate întreo altă şî să vie la cârma ţârii, dar nu s’a putut înţelege şi numai neînţelegerile dintre partide au lungit viaţa cârmuirii ave­­rescane. Apoi M. S. Regele l-a pus pe d. Tache lenesen in f­untea ţârii tot cu scopul acesta să se facă o înţelegere intre partide. Dar tot nu s’a porit. Dar traiul e greu şi nevoile ţării sunt mari şi atenei nu s’a mai putut aştepta şi M. S. Regele întru înţelepciunea şi dra­gostea lui de ţară, a ales pe cei mai buni şi mai pot iviţi şi i-a chiemat în fruntea ţării. Gu­vermul astfel alcătuit s'a şî îndreptat către ţară cu un manifest in care arată că In aceşti doi ani din urmă frebile ţării au mers rău şi că pot fi îndreptate numai prinr’o muncă fac­ărtă şi cinstită la care trebuie sâ puie umărul toţi bunii cetăţeni ai României Mari. Partidele şi oamenii cari sunt chemaţi în fruntea ţârii au dovedit că ştiu să muncească pentru binele ţării şi vor munci şi de acuma înainte. Se va face legea care stă la temelia oricărei ţări şi care se chiamă constituţie. Reforma agrara se va duce până la capăt şi se va purta de grijă ca ţărănoi să aibă cu ce trăi şi cu ce şi lumina mintea. Se vor face legi cari să uşureze nevoile lucrătorilor de pe la sate şi târguri. Ca banii ţării se va face o gospodărie ilbzuită şi cu cruţare, aşa ca birurile cele mai grele să se poată des­fiinţa. Pe toate căile se va căuta ca gospo­­dinia ţârii să se îmbunătăţească şi vaza şi puterea Statului românesc să crească. Când un guvern îşi pune în cap să facă atâtea lucrări bane şi frumoase, să ştie că se poate bizni pe ţărănimea întreagă d­e Bucovina. Vasl­e Greco .....■—»» Cetiţi „Glasul Bucovine!" Mulţumire D. ministru Dr. Iartcu Nistor aduce şi pe ace­aş­a cale mulţumirile sale cele mai călduroase uimi­or societăţilor, corporaţiunilor şi persoanelor cari, cu prilejul numirii d-sale ca ministru al Bucovinei, au ţinut sâ-şi man­fiste s­oţâmintele lor de prieten­e şi afec­ţiune faţă de persoana d-sale. ■.....................­­ "■ .......... lin răspuns gazetei „Aurora" d­e Bucureşti In numărul ‘pentru ţărani din săptămână tre­cută al „Glasului Bucovinei,­ s’a scris ţm articol iscălit de d. lorgu G. Tom­a care arăta acolo că gândurile ce le are de-o bucetâ de vreme încoace partidul ţărănist din ve­nitul Regat nu pot fi folo­sitoare ţării şî neamului românesc, căci gândurile aceste se apropie prea mult de învăţăturile ce se propovăduesc bolşevicii ruşi şî aceste gânduri sunt prea aprige pentru firea bl­­utia a Românului şi de­­ aceea nici nu vor prinde de loc la ţăranil români din Bucovina. Din pricina acestui articol gazată „Aurora“ din Bucureşti s’a supărat aşa de rău, incât a început a batjocuri nu în »Glasul ‘Bucovinei« sau în cel ce-a scris articolul, ci în d. ministru Iancu Nistor. Noi la batjocuri nu răspundem, căci ţărănul nostru are o vorbă cuminte, când spune că „râsul te râde şi batjocura te batjocureşte. Apoi „Aurora“ mai spune că domnul Nistor ar mai fi un aţâţător împotriva Evreilor. La aceasta vom răspunde: Nu d. Nistor nu aţâţă pe nimeni împotriva nimânui, dar d. Nistor e un om cu dreptate. Lasă fiecăruia dreptul lui, dar nici nu sufere ca dreptul românului sâ fie ofticat în picioare de alte neamuri ca pe vremea austriacă. Deaceea, cât d. Nistor a stat in fruntea admi­nistraţiei ţârii, toată lumea a fost mulţumită; şi de­­aceea, când s’a auzit cât d. Nistor e iarăşi chiemat în fruntea ţârii, toţi au tresiu­cat de bucurie, afară numai de averescani, prietenii ţărăniştilor din ve­chiul Regat. Şi ca dovadă de cinstea şi dragostea de care se bucură d. Nistor la toţi locuitorii Bucovinei, nu vom aminti nenumăratele articole şi scrisori ce ai se trimit la „Glasul B­ucovinei" despre d-sa, ei vom arăta ce-au scris gazetele evreo-germane din Cernăuţi la vestea numirii de ministru a d-sale. A­tf’4 „Cernâuţer Allgemeine Zeitung“," no. 1305 d . 2L Ianuarie scrie între altele cft fiecare îşi aduce aminte Incă de felul cum a ştiut d. Nistor sâ conducă ţara, când a fost întâia oară ministru. Şi când înainte de un an şi jumătate d. Nistor a pă­răsit cârma ţării, la toţi oamenii li-a părut râu. A­­poi mai adaoge că d. Nistor a ştiut sâ facă aşa, că toste naţiile din ţară n’au avut pricită sâ fie ne­mulţumite. Iar „Cernauţer Morgenblatt" în n­­ai 1079 din 22 Ianuarie spune că d. Nistor, c­ând a fost întâia oară ministru, şi-a îndeplinit slujba cu vred­nicie şi că e un român înfocat, dar om cinstit şi cu dreptate, când a fost vorba de alte naţii. Cuvântul lui a fost da-da, nu-nu; şi se poate spun© cft a fost bine aşă. Noii credem cft aceste dovezi ajung spre a arăta netemeinicia celor scrise de „Aurora“. D. Nistor ca­­ ministru al Bucovinei ,„iubit de Bucovina întreagă mai mult ca oricine. ■■ "ta ■———■

Next