Glasul Bucovinei, mai 1922 (Anul 5, nr. 978-999)
1922-05-16 / nr. 988
Pag. 2 LASUL BUCOVINE} XXIV APEL De la comitetul pentru ajutorarea refugiaţilor moldoveni transnistrieni primim următorul apel: Fraţi Români, Anarhia bolşevică şi grozava foame de peste Nistru a adus pe pământul Ţării Româneşti, pe lângă refugiaţii de neam străin, şi refugiaţi moldoveni, afraţi de un sânge cu noi. Ajunşi pe pământul României, aceşti pribegi au de îndurat lipsuri şi nevoi poate mai multe chiar decât refugiaţii de neam străin. Asta se întâmplă din pricina, că noi moldovenii avem o fire prea delicată şi suferim adesea ori fiindcă nu ştim să ne organizăm şi să ne apărăm nevoile, ajutându-ne unii pe alţii. Refugiaţii de neam străin, precum sunt evreii şi ruşii, ajunşi în ţara noastră, sunt ajutaţi de către comitetele de ajutorare evreeşti şi ruseşti care au bani şi organizaţii până şi în America. Altceva se întâmplă cu refugiaţii moldoveni. Pentru aceştia multă vreme n’a fiinţat nici o organizaţiede ajutorare, până când acum un an s’a înfiinţat în Chişinău .Comitetul de ajutorare al refugiaţilor români transnistrieni, având o filială şi la Iaşi. Acest comitet şi-a făcut datoria pe deplin, mijlocind în faţa aşezămintelor militare şi poliţieneşti, eliberarea refugiaţilor, împărţind ajutoare băneşti, hrană şi haine refugiaţilor lipsiţi de mijloace, căutându-le de lucru şi ajutându-i pe tineri şi copii să intre la învăţătura românească în şcolile noastre superioare, secundare şi primare. Dar mijloacele Comitetului sunt prea mici şi neîndestulătoare faţă de nevoia mare a fraţilor noştri refugiaţi. Astfel fiind ne adresăm către toţi oamenii de bine şi-i rugăm să ne vie întru ajutor. Credem de prisos a lămuri, că opera Comitetului de ajutorare a refugiaţilor români transnistrieni nu-i numai o operă umanitară, dar şi una naţională. Jertfiţi deci din toată inima românească. Rugăm toate instituţiile publice şi ziarele să colecteze jertfe şi să le trimită Comitetului din Chişinău, pe adresa d-lui Ion Negrescu, cassierul Comitetului, strada Vartolomei Nr. 3. Preşedinte, Pantalipa mentelor şi comitetelor respective, retragerea cu torţe în oraşe, iar la sate cu brazi luminaţi cu lumânări. Nici un preot nu va putea lipsi de la parohie în această zi a comemorării eroilor neamului. Acolo, unde parohiile nu sunt întregite cu preoţi sau sunt parohii vacante, Episcopia va trimite călugări de la mănăstiri, luând măsuri din vreme. Serbarea Eroilor Serbarea anuală pentru comemorarea eroilor căzuţi în războiu se face în ziua «înălţării Domnului» care s’a decretat ca Sărbătoare Naţională. Această zi se va sărbători în toate oraşele şi comunele Ţării printr’un parastas, prin procesiuni şi serbări cu caracter naţional şi patriotic, şi la care vor lua parte toate instituţiunile de stat şi particulare. In această zi autorităţile publice nu lucrează, iar toate celelalte autorităţi oficiale şi particulare încetează orice mişcare de muncă pentru 10 minute între orele 10,30—10,40. Programul sărbătorii Eroilor va cuprinde două părţi: 1. Procesiuni religioase dimineaţa, cu încetarea oricărei activităţi în ţară pentru 100 minute la orele 10,30—10,40. Serbări culturale după amiază şi seara. Procesiunile religioase au loc în fiecare oraş sau comună, pornind dintr’un punct sau mai multe puncte, între orele 9-10 dimineaţa şi mergând până la cimitirele sau mormintele respective, unde se ţin cuvântări şi se face defilarea în faţa mormintelor eroilor, depunându-se coroane şi flori. La aceste procesiuni vor fi invitaţi şi se va insista a lua parte, pe lângă toate autorităţile civile şi militare şi toate instituţiunile şi societăţile particulare. Pentru călăuzirea comitetelor se citează aci grupele de instituţii şi societăţile de stat şi particulare care vor lua parte, dacă se găsesc în localitate. Pe tot parcursul drumului, fanfarele şi corurile vor intona imnuri patriotice şi religioase. Se impune prezenţa cât mai multor drapele, fiind de recomandat ca fiecare clasă a fiecărei şcoli să aibă drapelul ei. Marşurile ce se vor cânta trebuie să aibă un caracter de entuziasm, ziua eroilor morţi simbolizând triumful şi reîntregirea neamului. Sosind procesiunea la cimitire, în faţa mormintelor, după o scurtă slujbă religioasă vor lua cuvântul reprezentanţi ai: Şcoalei, Artei, Armatei, Bisericei, Muncei şi Veteranilor, etc. După cuvântări, procesiunea defilează în faţa mormintelor sau monumentelor respective, muzicele cântă, poporul şi şcoalele depun coroane şi flori, în care timp se trag şi salve. Populaţiunea, instituţiile, societăţiile, şcolile şi armata vor fi rugate a aduce cât mai multe flori şi coroane, pentru a se depune pe morminte. Centrala M. E. se va îngriji ca, in această zi, să se răspândească în toată Ţara insigna «Cultul Eroilor». Serbările şi festivalurile cu caracter patriotic vor avea loc după amează şi seara, organizate fiind de instituţiunile oficiale şi particulare de cultură, care se oferă anume sau sunt solicitate de Societate. Seara se va organiza, prin îngrijirea comanda Turneul maestrului Nottara Oedip Rege. tragedie în 5 acte de Sophocle in Theba bântuie o groaznică ciumă, pentru că omorâtorul lui Lajos este adăpostit între zidurile acestei cetăţi. Poporul proslăveşte pe regele Oedip, a cărui înţelepciune l-a mântuit de tributul de sânge, datorit sfinxului. Pentru aceasta Oedip a obţinut tronul Thebei şi mâna locastei. Dar poporul suferă în acelaş timp şi cu el împreună şi regele Oedip, pentru că zeii şi-au întors faţa de la el, pedepsindu-l cu o iasma neîmpăcată. De vreme ce răspunsul lui Phoebus a fost în doi peri, Regele Oedip chiamă pe augurul orb Tiresias, pentru a afla de la acesta cine-i criminalul din pricina căruia suferă poporul. Tiresias însă descoperă, că chiar Regele Oedip este acela din pricina căruia poporul are atâta de îndurat. Ca să se convingă de durerea acestui adevăr, Regele porunceşte să i se aducă păstorul care l-a scăpat de moarte. Şi păstorul vine ca să confirme nenorocirea din palatul Regelui din Theba. Oedip este omorîtorul tatălui său şi soţul mamei sale. Astfel se împlineşte prezicerea oracolului. Torturat de păcatul în care i-a fost sortit să trăească, Regele Oedip îşi scoate singur ochii şi pleacă în lume. În linii generale, acesta este subiectul piesei, pe care de altfel o cunoaştem încă din liceu. Talentul maestrului Nottara este dublat de aceeaş măreţie, pe care o cunoaştem încă de când d. Nottara a fost la noi, în Bucovina robită, împreună cu regretatul Petre Liciu. Creaţia Regelui Oedip a maestrului ne-a zguduit profund sufletele. D. Nottara are concepţia sa asupra interpretării acestui rol, concepţie care ne-a captivat, desigur, prin arta ei sublimă. Arta d-lui Nottara dispune de o bogată gamă, care dă caracterului Interpretat şi nuanţele cele mai fine. Regele Oedip a avut aseară o minunată incarnaţie. Tulburat la început din cauza nenorocirii ce s’a abătut asupra cetăţii sale, Regele Oedip este cuprins treptat de invăluiri sufleteşti tot mai mari, pe care decanul scenei noastre le-a evidenţiat cu o meticulozitate de virtuos. Rana când o atingi te doare. Când Tiresias i-a spus Regelui realitatea vieţii, durerea care sta pitită "sub pragul conştiinţei acestuia, i-a cuprins întreg sufletul, în care de aci înainte se aciuiază tortura inchizitorială. Momentul acesta a fost redat cu acea perfecţiune, de care numai d. Nottara este vrednic. Stările psihologice maestrul se exteriorizează cu o rară naturaieţă. Nenorocirea orbului Rege Oedip, pe faţa căruia se văd şiroaie de sânge care curge din vederile stinse, a răscolit dureros sufletele. D. Nottara a pus în interpretarea acestei scene toată înălţimea artei sale. Jocul d. Nottara a fost sublim. Dicţiunea d-sare este de un farmec deosebit. E o fericire să te delectezi la deliciul artei lui Nottara. Alminteri şi despre ceilalţi interpreţi nu putem spune, decât că prin arta forabilă au încadrat fericit pe maestru. Intre actul 3 şi 4 studenţimea din Cernăuţi a înmânat decanului scenei noastre o cunună de flori. Prin d. Nicolaescu, studenţimea a mulţumit d-lui Nottara pentru clipele plăcute ce li-a pricinuit arta înaltă a acestuia, rugându-1 să vie cât mai des pe la noi. D. Nottara, emoţionat de această manifestare de sim- patie, mulţumeşte studenţimii, spunându-i că imboldul la muncă l-au primit în trecut, actorii, de la generaţia precedentă de studenţi, pe ale căror manifestări de simpatie actorii le-au apreciat mult, pentru că veniau de la inimă. Dacă actorii de azi, înaintaţi în vârstă au ajuns pe culmile artei, aceasta se datoreşte studenţimii. Maestrul împreună cu întregul său ansamblu au fost frenetic aplaudaţi şi călduros ovaţionaţi. Brumă. Stindardele regale şi princiare se arborează pe vasele de război, la reşedinţele regale şi princiare, precum şi la edificiile publice în cari s’ar găsi Maiestăţile Lor sau membrii Familiei Regale. Pavilionul bastimentelor de război este format din un pavilion dreptunghiular în culorile naţionale având pe galben stema Regatului României. Pavilionul prora este format de un pavilion pajtrat de culoare galbenă având în mijloc stema Regatului României şi de jur împrejur un chenar roşu. Aceste două pavilioane sunt purtate de basti■ mentele de război după prescripţiunile regulamentului asupra serviciului la bordul bastimentelor de război Stabilimentele militare aparţinând marinei vor arbora la serbările naţionale pavilonul de război. roul stindard regal «Monitorul Oficial» publică următorul decret cu privire la stindardele regale şi princiare: Stindardul regal este format din un pavilion patrat de culoarea vişinie a panglicii «Crucea Mihai Viteazul» înconjurat de un chenar compus din triunghiuri albastre si galbene. In mijlocul pavilionului pe toată întinderea lui se găseşte aşezată «Crucea Mihai Viteazul» având deasupra ei stema regatului României fără scutul mare. Stindardul A. S. Regina este format din un pavilion pătrat la fel cu acel al stindardului regal dar fără «Crucea Mihai Viteazul». Stindardul M. S. R. Principele Moştenitor este format din un pavilion patrat de culoarea albastrului pavilionului naţional, având de jur împrejur un chenar format din triunghiuri roşi şi galbene, iar în mijloc stema Regatului României fără scutul mare. Stindardul Princiar este format din un pavilion la fel cu acel al stindardului A. S. R. Principele Moștenitor, dar fără chenar. No. 1 88 Situaţia externă In sfârşit delegaţia sovietelor a răspuns la memoriul aliaţilor. Răspunsul e mai intransigent decât s’a prevăzut. Chiar şi cu masca comunistă vechea politică violentă şi răpâreaţă a Rusiei iese la iveală. Documentul rus, combătând punct cu punct preambulul memoriului aliat, respinge „status quo” politic şi teritorial şi declară apropiat, că are contestaţiuni teritoriale cu România. Această chestiune va trebui tratată separat Asupra restituirii tezaurului şi a obiectelor noastre din Moscova nota rusă nu spune nimic., Deasemenea ruşii resting oprirea propagandei bolşevice în statele vecine, deoarece prin această împiedecare organizaţiile muncitoreşti ar fi stânjenite în activitatea lor. Relativ la clauzele financiare răspunsul rus aminteşte, că guvernele ieşite din revoluţine n’au respectat obligaţiunile luate de predecesorii lor. Rusia nu e obligată să plătească datoriile fostului regim, nici să restituească bunurile foştilor proprietari. totuşi sovietele sunt dispuse să recunoască datoriile publice cu condiţia, ca aliaţii să recunoască pagubele pricinuite Rusiei prin blocusul a- Hat şi să recunoască „de iurcu regimul sovietic. Articolul 7 din memoriu, relativ la restituirea bunurilor particulare străine a fost viu combătut şi s’a propus ca aceattA chestiune să fie deslegată de un comitet da experţi numiţi de conferinţă. In urma a estui răspuns s’a convocat subcomisiunea care s’a ocupat cu chestiunea rusească, pentru a elabora un nou memoriu, respingând criticele sovietice. Lloyd George va încerca să obţină pe timpul cât vor dura lucrările subcomisiunii o promisiune formală, din partea Rusiei şi a statelor limitrofe cu Rusia, respectarea frontierelor existente. Delegaţia franceză şi belgiană au hotărît să adopte o atitudine comună faţă de răspunsul rus. Delegaţia franceză consideră, cu drept cuvânt, răspunsul rus ca inacceptabil în linii generale. Mica Antantă şi-a apropiat punctul de vedere francez. informatorii STUDENŢEŞTI Dela societatea acad. rom. ,Dacia din Cernăuţi. Societatea stud. rom. »Dacia« din Cernăuţi şi-a ales, în adunarea generală ordinară din 14 ort- următorul comitet pentru semestrul administrativ de vară 1922. Preşedinte: Ilie Ţabrea, licenţiat în drept şi stud. în litere. Vicepreședinte: Onofreiu Lunguleac, când. în drept. Secretar de externe: Petre Petrescu, stud. în drept. Secretar de interne: Epaminonda Tocariu, stud. în drept. Bibliotecar: George F. Maxim, stud. în litere. Casar: George Constanciuc, stud în drept. Econom: Nicolai Straton, stud. în litere. Controlor: Aurel T. Popescu, stud. în drept. Preşedinte a! secţiei literar-culturale, d-şoara ! Silvia Cantemir, stud. în litere. Preşedinte al comisiei revizuitoare d. Teodor Allaci, când, în litere. ARTISTICE Studentul amorezat. — Ni se anunţă că apreciatul nostru compozitor şi profesor de muzică, d-l. Iosefovici lucrează la compoziţia unei operete în trei acte. Libretul e scris de cunoscutul scriitor Egon de Barth. Opereta numită »Studentul amorezat« va apare încă anul acesta. ŞCOLARE Din Rădăuţi. — Cu ziua de 15 iulie a. c., deschide învăţătorul Nastasi Cornel un curs de pregătire pentru primirea în liceu. Cursul se va ţinea în şcoala primară de băieţii din Rădăuţi, str. Berăriei (Şcoala lui Papadiuc).