Glasul Bucovinei, iunie 1922 (Anul 5, nr. 1000-1020)

1922-06-11 / nr. 1005

Pag. 2. Limba Statului in oficii Reproducem hotărârea Cosiliului de miniştri cu privire la limba din oficii : Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Jurnal al Con­siliului de Miniştri. Consiliul de miniştri, în şedinţa sa de astăzi 27 Iunie 1920, luând in deliberare referatul dom­nului preşedinte al consiliului de Miiştri sub No. 2.5591921), pentru motivele invocate în suszisul re­ferat decide : Se acordă un termen de o lună tu­turor funcţionarilor şi avocaţilor din ţinuturile ali­pite, pentru depunerea jurământului, după care vor putea să beneficieze de toate drepturile ce vor de­curge din calitatea de cetăţean român şi din drep­turile căpătate în serviciile făcute şi titlurile do­bândite în Statele căror au aparţinut înainte de unire. Se acordă de asemenea un termen de un an aceloraşi categorii de persoane pentru a-şi în­suşi cunoaşterea limbei române, după care numai vor putea beneficia definitiv de drepturile câștigate Acest termen va curge de la publicarea în ,,Mo­nitorul Oficial“ a prezentului Jurnal. Central Alexandru Averescu, Octavian Zăslău­­anu, T. Cudolbu, Const. Garofiid, Gen. Gh Va­­leanu, Octavian Goga, Grigore L. Trancu-Iaşi, C. Argetoianu, I. V. Stârcea, Sergiu Niţă Nrul 1674. M. O. No. 69 din 29 VI 1920. ■ ----■---------• • • e--------------------­ Excursiunea funcţionarilor publici din jud. Prahova Sâmbătă 3 Iunie au sosit în oraşul nostru Cer­cul Cultural şi Muzical ,,Răsunetul Prahovei” al func­ţionarilor publici din Ploeşti, însoţiţi fiind şi de fami­liile D-lor, sub conducerea d­lui Preşedinte G. Cons­­tantinescu, Grefier Trib. Prahova, spre a se cunoaşte şi cimenta solidaritatea cu funcţionarii Publici din o­­raşul Cernăuţi. La gară au fost primiţi de o delegaţie compusă din d-nii : inspector Kalmuţchi, Fr. Hannus, Val. Ga­­vrilescu­, G. Gheorghiu, D Voluţchi, I. Constantinescu etc., care le-a urat bun venit, ca răspuns corul mixt al cercului sub conducerea dirigintelui G. Comişel, Institutor, a cântat „Din Carpaţi“. Apoi oaspeţii au fost conduşi în oraş. A doua zi, Duminică, grupul condus de delegaţia funcţionarilor din Cernăuţi, a vizitat oraşul şi aşe­­zămintele cele mai principale, rămânând încântaţi. În­truniţi apoi la Casa Germană la o agapă colegială şi frăţească în entuziasmul general, Preşedintele Cercului d. G. Constantinescu adânc emoţionat de dragostea şi primirea făcută, a mulţumit în cuvinte mişcătoare întregului corp al funcţionarilor publici din Cernăuţi, arătând în acelaş timp că toţi trebue să fie solidari la realizarea visului funcţionarilor: „Legiferarea sta­tutului unic“. Cu această ocazie s-a expediat urmă­toarea telegramă: Domnului N. Schina, strada Sălciilor Nr. 7 Bucureşti. »Funcţionarii Prahoveni,­­călcând pentru prima oară în dulcea grădină Bucovina, au răm­as profund emoţionaţi de frăţeasca primire făcută de camarazii lor din Cernăuţi. Întruniţi la­olaltă, gândul Prahove­nilor şi al Cernăuţenilor se îndreaptă la marele şi ilustrul conducător al destinelor clasei funcţionarilor publici şi vă urează într’un glas de solidaritate să trăiţi şi să luptaţi înainte pentru realizarea visului tu­turor : «Legiferarea statutului unic». — —’------L' . — -----­ gels silita iMin­fi­nit Primim spre publicare : Studenţimea română din Cernăuţi, adunată în 3 iunie crt. în Căminul studenţilor, a votat următoarea moţiune : Studenţime­a română cernăuţeană sim­ţindu-se adânc jignită de faptul că o anumită presă caută să atace prestigiul profesorilor şi studenţilor din Iaşi se declară pe deplin solidară cu studenţimea ieşeană şi înfierează cu toată hotă-rrta gestul ace­lei prese criminale şi otrăvitoare pentru neamul nostru. Studenţimea cernăuţeană declară că nu se va simţi satisfăcută decât atunci când insultătorii şi batjocoritorii neamului nostru vor fi pedepsiţi, iar pamfletele lor vor fi oprite de a mai vărsa venin în inimele Românilor. Preşedintele adunării : (ss) S. Pantiuc. • • • • GLASUL BUCOVINEI Numai pentru a scoate iei din ţară? Sub titlul acesta primim spre publicare din partea unui concetăţean, care nu este Român de ori­gine, următoarele rânduri interesante: »Aproape cu o lună în urmă ansamblul teatral care joacă acum în Teatrul Naţional a anunţat o serie­­de reprezintaţii dramatice, între altele se afirma că reprezintării de piese româneşti i se va da o «deosebită consideraţie«. Acum reprezintaţiile se apropie de sfârşit şi condu­cătorii trupei, şi-au împlinit promisiunea astfel că »i-au luat pe autorii dramatici români în deosebită considerare«, nejucănd nici o piesă de a lor, deşi ar fi trebuit să o facă măcar din bunăcuviinţă, mai ales fiindcă li s’a cedat sala Teatrului Naţional, cu toate că aceasta în baza legii poate fi întrebuinţată numai de trupe româneşti. Pentru mulţii lei, pe care între­prinzătorii ii exportează astfel din ţară, ar fi trebuit să considere şi sentimentul naţional al populaţiunii româneşti. Guvernul va face bine pe viitor să nu le atribuie istoriei de promisiuni decât «însemnătatea« ce li se cuvine. în chestiunea afacerii averescane dela Sirete Pe cât suntem informaţi în afacerea cu contingentăriie dela Sirete, de sub tristul re­gim averescan, este amestecat şi cunoscutul îmbogăţit de războiu din Cernăuţi Eusebie Hotinceanu intr’adevăr dosarul 3295 dela Comisia centrală de cumpărare şi vânzare din Bucureşti cuprinde mai mult de 40 de cereri, iscălite de diferiţi între paşi plătiţi ai acestui rafinat samsar, toate cu cotele la Sirete. Comisia centrală aflând de această e­­normă escrocherie a faimosului «bancher» bucovinean a respins cea mai mare parte a cererilor, iar unul dintre inspectorii comisiei a fost nevoit să dea afară din birou pe o rudă de-a „fostului avocat“ Eusebie Hotin­­cean din cauza purtării sale­­— ceva mai puţin insolentă ca cea arătată de îngâmfatul îmbogăţit de războiu Eusebie Hotinceanu. Stifu­fir­­loiu­lislei­ t de străini şi cu durere şi de mulţi Români, pervertiţi su­fleteşte încă de pe vremurile stăpânirilor străine.Cu o încredere înzecită în puterile şi vitalitatea neamu­­­­lui nostru s’au întors tinerii pe la căminurile lor. Banchetul dat de societatea «Tinerimea Română» şi prezidat de­­ general Moşoiu ministrul de războiu a întrunit pe cei 400 profesori şi profesoare, însoţi­torii copiilor. Frumoasele cuvinte rostite de domnii Naie Dimitrescu preşedintele societăţii, de d. ministru Moşoiu, profesorul univ. Simionescu precum şi de is­toricul Clinciu ne-au arătat că şi în timpurile acestea de decadenţă morală mai există suflete tari, care au grija intereselor mari ale neamului nostru. Frumosul discurs al d-lui Leonida Bodnarescu din Coţmani a impresionat mult asistenţa. Şi de altfel am putut ob­serva că la Bucureşti se dă o atenţie deosebită ches­tiunii rerondanizării Românilor înstrăinaţi. La 4 iunie s-a făcut o excurzie frumoasă la Curtea de Argeş pentru a vizita opera lui Neagoe Basarab precum şi mormintele foştilor suverani Carol şi Elisaveta. Acest măreţ monument al trecutului nos­tru este aşezat intr’o regiune pe care a învrednicit-o natura cu cele mai frumoase daruri. Păduri admira­bile, câmpii pline de cele mai fermecătoare flori, văi şerpuitoare încadrate de pomii cei mai frumoşi, şo­sele bine îngrijite cu alee la dreapta şi la stânga, sate mari cu gospodării bine aranjate, ţărani voinici şi deştepţi, ţărance frumoase având pe dânsele cele mai pitoreşti costume naţionale, iată leagănul Ţării Ro­mâneşti, care îşi aduce aminte atât de mult de regiu­nea Rădăuţilor noştri şi de valea Moldovei, punctul de plecare al celeilalte ţări româneşti. După vizitarea Mănăstirii precum şi a vechei Mitropolii unde se află mormintele celor dintâi Domni Români am plecat toţi sufleteşte întineriţi spre Bucureşti având şi norocul să întâlnim la Ciocăneşti trenul regal cu familia noas­tră domnească care pornise în spre Belgrad să asiste la nunta Principesei Marioara. La Bucureşti ne-am despărţit apucând-o fiecare din noi spre vetrele noas­tre .. . Ne-am întors acasă toţi mai optimişti şi mai în­crezători în viitorul acestui popor al nostru, căci am văzut la faţa locului generaţia de mâne a ţării noas­tre, am văzut-o bine pregătită, însufleţită de idealurile cele mai frumoase şi înzestrată cu calităţile cele mai nobile. Armata intelectualilor Români care va conso­lida mâine România Mare, care va rupe cu untul trecut şi prezent, făcând să dispară deosebirile fără rost între regăţeni - cel mai barbar barbarism al limbei noastre — şi cei din ţările «alipite» — alt bar­barism — această armată a nădejdilor şi năzuinţelor noastre de mâne este după cum am putut să o cons­tatăm cu toţii în plină formare.­­­ Iar Domnul Naie Dimitrescu sufletul societăţii «T. R.» şi-a câştigat prin aranjarea astorieli de con­cursuri merite neperitoare pentru cauza românească, înşirându-se prin activitatea sa în rândurile primilor noştri factori culturali. Dr. Ovid Ţopa mar. La 1 iunie a. c. s-au adunat la Bucureşti ele­vele şi elevii cei mai buni aproape din toate şcoalele secundare ale României spre a se prezintă la con­cursul de istorie aranjat şi anul acesta de vrednica societate ..Tinerimea Română” condusă de vecinie tânărul şi simpaticul moş Nate Dumitrescu, director general al Ministerului de instrucţie. Repartizaţi pe clase elevele şi elevii din ţara întreagă şi-au lucrat tezele lor de istorie. Copii din Cernăuţi, din Sătmar, din Tighina, Si­­listra, Iaşi, Bucureşti şi din celelalte centre ale ţârii stăteau în aceleaşi banei spre a lucra acelaş subiect cu aceeaş pricepere şi aceeaş dragoste de ţară. La serbarea aranjată la 2 Iunie în Ateneul Român când se făcut cunoscut rezultatul concursului s’a putut con­stata acest lucru, căci toate judeţele României Mari şi-au dat contingentul lor de premianţi. Dar însemnătatea acestei aranjări frumoase nu constă numai în lucrarea ca atare a elevilor ci mai ales în faptul că la astfel de prilejuri se dă copiilor şi profesorilor însoţitori ocazia de a se cunoaşte în­­treolaltă. Este poate mijlocul cel mai nimerit de a accelera procesul de unificare sufletească a poporului nostru. Trăiai momente emoţionante când vedeai pe cei 3000 de copii in încăperile ateneului. Ici Bănăţeni colo Bucovineni şi Dobrogeni, Ardeleni şi Basarab­eni, Munteni şi Moldoveni toţi stăteau alături. Iar splen­doarea costumelor naţionale ale fetiţelor din toate colţurile ţării era o adevărată minune. Nu degeaba îi curgeau lacrimile de emoţie bă­trânului director al şcoalei normale din Lugoj Vuia când se adresa copiilor îndemnându-i la fapte fru­­moase şi mari. Erau lacrimi de bucurie aceste lacrimi ale moşneagului din Banat dar erau şi câteva picături de durere căzute pentru nenorociţii săi fraţi din To­­rontal râmaşi sub jugul străin. Sutele de strigăte izbucnite din piepturile tinere ale copilaşilor prin care aceşti cetăţeni mici ai Ro­mâniei cereau desrobirea Torontalului sunt dovada cea mai bună de patriotismul lor şi ne dau garanţia cea mai fermă că într’un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat se va face şi întregirea Banatului. In zilele acestea de primăvară frumoasă s’au făcut de cătră copilaşii noştri cunoştinţe care rămân şi s’au încheiat prietenii care nu se desfac. Căci nu sunt impresii mai puternice ca acelea din copilărie. Dar şi vizitarea tuturor muzeelor precum şi a institutelor de seamă ale capitalei fac mai ales la co­piii din provinciile reunite, să dispară din inimile lor acea neîncredere în puterile neamului nostru, infiltrată No. 1005 Academia agricolă din Cluj Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 16 octombrie a. c. ora 9 a. m. la Academia Agricolă din Cluj se va ţine concurs pentru ocuparea a 30 lo­curi de bursieri. Materiile din care se va examina vor fi: ştiinţele naturale, matematica, ştiinţele fizico-chimice, după pro­gramul liceului, înscrierile se primesc până in seara zilei de 15 oct., iar cererile pentru a putea fi înre­gistrate, trebuesc prevăzute cu timbrul legal. La cere­rea de înscriere adresată Direcţiunei se va anexa: a) actul de naştere, b) certificatul de absolvire al li­ceului sau titlul echivalent conf. art. 2 din regulament, c) dovada, de la primărie, că studentul nu poate fi în­treţinut în şcoală de familie, d) dovada că este cetă­ţean român. în cerere trebue să se arate lămurit că­­ petiţionarul doreşte obţinerea unui loc de bursier. Scopul Academiei­ Agricole este de forma : 1. cer­cetători în diferitele ramuri de ştiinţele agricole, 2. profesori pentru administraţiile publice cu caracter agronomic şi 4 conducători de exploataţiuni agricole. Pentru a putea fi admişi în Academia Agricolă Cluj, candidaţii trebue să posedă diploma de absol­vire a cursului superior de liceu sau un titlu echiva­lent pe baza căruia se pot înscrie valabil la Universi­tate. învăţământul durează patru ani, din care trei ani studii teoretice, iar un an pentru pregătirea practică sau specializare.. Solvenţii se primesc fără concurs şi se pot în­treţine în căminul studenţilor, în limita locurilor dis­ponibile. Întreţinerea complectă in cămin variază până la 360 lei lunar. Cererile timbrate şi înzestrate cu: a) actul de naştere, b) certificatul de absolvire şi c) dovada cetăţeniei în orginal sau în copii traduse în româneşte şi legalizate, se vor înainta Direcţiunei pâ­nă în seara zilei de 15 Oct. cel mai târziu. Absolvenţii Academiei Agricole obţin titlul de inginer agricol şi vor fi primiţi în corpul agronomic. Regulamentul se poate vedea în «Monitorul Ofi­cial» No. 132 din 15 Septembrie 1921. Ciru­l „Elini Umilii“

Next