Glasul Bucovinei, iunie 1922 (Anul 5, nr. 1000-1020)
1922-06-11 / nr. 1005
Pag. 2. Limba Statului in oficii Reproducem hotărârea Cosiliului de miniştri cu privire la limba din oficii : Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Jurnal al Consiliului de Miniştri. Consiliul de miniştri, în şedinţa sa de astăzi 27 Iunie 1920, luând in deliberare referatul domnului preşedinte al consiliului de Miiştri sub No. 2.5591921), pentru motivele invocate în suszisul referat decide : Se acordă un termen de o lună tuturor funcţionarilor şi avocaţilor din ţinuturile alipite, pentru depunerea jurământului, după care vor putea să beneficieze de toate drepturile ce vor decurge din calitatea de cetăţean român şi din drepturile căpătate în serviciile făcute şi titlurile dobândite în Statele căror au aparţinut înainte de unire. Se acordă de asemenea un termen de un an aceloraşi categorii de persoane pentru a-şi însuşi cunoaşterea limbei române, după care numai vor putea beneficia definitiv de drepturile câștigate Acest termen va curge de la publicarea în ,,Monitorul Oficial“ a prezentului Jurnal. Central Alexandru Averescu, Octavian Zăslăuanu, T. Cudolbu, Const. Garofiid, Gen. Gh Valeanu, Octavian Goga, Grigore L. Trancu-Iaşi, C. Argetoianu, I. V. Stârcea, Sergiu Niţă Nrul 1674. M. O. No. 69 din 29 VI 1920. ■ ----■---------• • • e-------------------- Excursiunea funcţionarilor publici din jud. Prahova Sâmbătă 3 Iunie au sosit în oraşul nostru Cercul Cultural şi Muzical ,,Răsunetul Prahovei” al funcţionarilor publici din Ploeşti, însoţiţi fiind şi de familiile D-lor, sub conducerea dlui Preşedinte G. Constantinescu, Grefier Trib. Prahova, spre a se cunoaşte şi cimenta solidaritatea cu funcţionarii Publici din oraşul Cernăuţi. La gară au fost primiţi de o delegaţie compusă din d-nii : inspector Kalmuţchi, Fr. Hannus, Val. Gavrilescu, G. Gheorghiu, D Voluţchi, I. Constantinescu etc., care le-a urat bun venit, ca răspuns corul mixt al cercului sub conducerea dirigintelui G. Comişel, Institutor, a cântat „Din Carpaţi“. Apoi oaspeţii au fost conduşi în oraş. A doua zi, Duminică, grupul condus de delegaţia funcţionarilor din Cernăuţi, a vizitat oraşul şi aşezămintele cele mai principale, rămânând încântaţi. Întruniţi apoi la Casa Germană la o agapă colegială şi frăţească în entuziasmul general, Preşedintele Cercului d. G. Constantinescu adânc emoţionat de dragostea şi primirea făcută, a mulţumit în cuvinte mişcătoare întregului corp al funcţionarilor publici din Cernăuţi, arătând în acelaş timp că toţi trebue să fie solidari la realizarea visului funcţionarilor: „Legiferarea statutului unic“. Cu această ocazie s-a expediat următoarea telegramă: Domnului N. Schina, strada Sălciilor Nr. 7 Bucureşti. »Funcţionarii Prahoveni,călcând pentru prima oară în dulcea grădină Bucovina, au rămas profund emoţionaţi de frăţeasca primire făcută de camarazii lor din Cernăuţi. Întruniţi laolaltă, gândul Prahovenilor şi al Cernăuţenilor se îndreaptă la marele şi ilustrul conducător al destinelor clasei funcţionarilor publici şi vă urează într’un glas de solidaritate să trăiţi şi să luptaţi înainte pentru realizarea visului tuturor : «Legiferarea statutului unic». — —’------L' . — ----- gels silita iMinfinit Primim spre publicare : Studenţimea română din Cernăuţi, adunată în 3 iunie crt. în Căminul studenţilor, a votat următoarea moţiune : Studenţimea română cernăuţeană simţindu-se adânc jignită de faptul că o anumită presă caută să atace prestigiul profesorilor şi studenţilor din Iaşi se declară pe deplin solidară cu studenţimea ieşeană şi înfierează cu toată hotă-rrta gestul acelei prese criminale şi otrăvitoare pentru neamul nostru. Studenţimea cernăuţeană declară că nu se va simţi satisfăcută decât atunci când insultătorii şi batjocoritorii neamului nostru vor fi pedepsiţi, iar pamfletele lor vor fi oprite de a mai vărsa venin în inimele Românilor. Preşedintele adunării : (ss) S. Pantiuc. • • • • GLASUL BUCOVINEI Numai pentru a scoate iei din ţară? Sub titlul acesta primim spre publicare din partea unui concetăţean, care nu este Român de origine, următoarele rânduri interesante: »Aproape cu o lună în urmă ansamblul teatral care joacă acum în Teatrul Naţional a anunţat o seriede reprezintaţii dramatice, între altele se afirma că reprezintării de piese româneşti i se va da o «deosebită consideraţie«. Acum reprezintaţiile se apropie de sfârşit şi conducătorii trupei, şi-au împlinit promisiunea astfel că »i-au luat pe autorii dramatici români în deosebită considerare«, nejucănd nici o piesă de a lor, deşi ar fi trebuit să o facă măcar din bunăcuviinţă, mai ales fiindcă li s’a cedat sala Teatrului Naţional, cu toate că aceasta în baza legii poate fi întrebuinţată numai de trupe româneşti. Pentru mulţii lei, pe care întreprinzătorii ii exportează astfel din ţară, ar fi trebuit să considere şi sentimentul naţional al populaţiunii româneşti. Guvernul va face bine pe viitor să nu le atribuie istoriei de promisiuni decât «însemnătatea« ce li se cuvine. în chestiunea afacerii averescane dela Sirete Pe cât suntem informaţi în afacerea cu contingentăriie dela Sirete, de sub tristul regim averescan, este amestecat şi cunoscutul îmbogăţit de războiu din Cernăuţi Eusebie Hotinceanu intr’adevăr dosarul 3295 dela Comisia centrală de cumpărare şi vânzare din Bucureşti cuprinde mai mult de 40 de cereri, iscălite de diferiţi între paşi plătiţi ai acestui rafinat samsar, toate cu cotele la Sirete. Comisia centrală aflând de această enormă escrocherie a faimosului «bancher» bucovinean a respins cea mai mare parte a cererilor, iar unul dintre inspectorii comisiei a fost nevoit să dea afară din birou pe o rudă de-a „fostului avocat“ Eusebie Hotincean din cauza purtării sale— ceva mai puţin insolentă ca cea arătată de îngâmfatul îmbogăţit de războiu Eusebie Hotinceanu. Stifufirloiulislei t de străini şi cu durere şi de mulţi Români, pervertiţi sufleteşte încă de pe vremurile stăpânirilor străine.Cu o încredere înzecită în puterile şi vitalitatea neamului nostru s’au întors tinerii pe la căminurile lor. Banchetul dat de societatea «Tinerimea Română» şi prezidat de general Moşoiu ministrul de războiu a întrunit pe cei 400 profesori şi profesoare, însoţitorii copiilor. Frumoasele cuvinte rostite de domnii Naie Dimitrescu preşedintele societăţii, de d. ministru Moşoiu, profesorul univ. Simionescu precum şi de istoricul Clinciu ne-au arătat că şi în timpurile acestea de decadenţă morală mai există suflete tari, care au grija intereselor mari ale neamului nostru. Frumosul discurs al d-lui Leonida Bodnarescu din Coţmani a impresionat mult asistenţa. Şi de altfel am putut observa că la Bucureşti se dă o atenţie deosebită chestiunii rerondanizării Românilor înstrăinaţi. La 4 iunie s-a făcut o excurzie frumoasă la Curtea de Argeş pentru a vizita opera lui Neagoe Basarab precum şi mormintele foştilor suverani Carol şi Elisaveta. Acest măreţ monument al trecutului nostru este aşezat intr’o regiune pe care a învrednicit-o natura cu cele mai frumoase daruri. Păduri admirabile, câmpii pline de cele mai fermecătoare flori, văi şerpuitoare încadrate de pomii cei mai frumoşi, şosele bine îngrijite cu alee la dreapta şi la stânga, sate mari cu gospodării bine aranjate, ţărani voinici şi deştepţi, ţărance frumoase având pe dânsele cele mai pitoreşti costume naţionale, iată leagănul Ţării Româneşti, care îşi aduce aminte atât de mult de regiunea Rădăuţilor noştri şi de valea Moldovei, punctul de plecare al celeilalte ţări româneşti. După vizitarea Mănăstirii precum şi a vechei Mitropolii unde se află mormintele celor dintâi Domni Români am plecat toţi sufleteşte întineriţi spre Bucureşti având şi norocul să întâlnim la Ciocăneşti trenul regal cu familia noastră domnească care pornise în spre Belgrad să asiste la nunta Principesei Marioara. La Bucureşti ne-am despărţit apucând-o fiecare din noi spre vetrele noastre .. . Ne-am întors acasă toţi mai optimişti şi mai încrezători în viitorul acestui popor al nostru, căci am văzut la faţa locului generaţia de mâne a ţării noastre, am văzut-o bine pregătită, însufleţită de idealurile cele mai frumoase şi înzestrată cu calităţile cele mai nobile. Armata intelectualilor Români care va consolida mâine România Mare, care va rupe cu untul trecut şi prezent, făcând să dispară deosebirile fără rost între regăţeni - cel mai barbar barbarism al limbei noastre — şi cei din ţările «alipite» — alt barbarism — această armată a nădejdilor şi năzuinţelor noastre de mâne este după cum am putut să o constatăm cu toţii în plină formare. Iar Domnul Naie Dimitrescu sufletul societăţii «T. R.» şi-a câştigat prin aranjarea astorieli de concursuri merite neperitoare pentru cauza românească, înşirându-se prin activitatea sa în rândurile primilor noştri factori culturali. Dr. Ovid Ţopa mar. La 1 iunie a. c. s-au adunat la Bucureşti elevele şi elevii cei mai buni aproape din toate şcoalele secundare ale României spre a se prezintă la concursul de istorie aranjat şi anul acesta de vrednica societate ..Tinerimea Română” condusă de vecinie tânărul şi simpaticul moş Nate Dumitrescu, director general al Ministerului de instrucţie. Repartizaţi pe clase elevele şi elevii din ţara întreagă şi-au lucrat tezele lor de istorie. Copii din Cernăuţi, din Sătmar, din Tighina, Silistra, Iaşi, Bucureşti şi din celelalte centre ale ţârii stăteau în aceleaşi banei spre a lucra acelaş subiect cu aceeaş pricepere şi aceeaş dragoste de ţară. La serbarea aranjată la 2 Iunie în Ateneul Român când se făcut cunoscut rezultatul concursului s’a putut constata acest lucru, căci toate judeţele României Mari şi-au dat contingentul lor de premianţi. Dar însemnătatea acestei aranjări frumoase nu constă numai în lucrarea ca atare a elevilor ci mai ales în faptul că la astfel de prilejuri se dă copiilor şi profesorilor însoţitori ocazia de a se cunoaşte întreolaltă. Este poate mijlocul cel mai nimerit de a accelera procesul de unificare sufletească a poporului nostru. Trăiai momente emoţionante când vedeai pe cei 3000 de copii in încăperile ateneului. Ici Bănăţeni colo Bucovineni şi Dobrogeni, Ardeleni şi Basarabeni, Munteni şi Moldoveni toţi stăteau alături. Iar splendoarea costumelor naţionale ale fetiţelor din toate colţurile ţării era o adevărată minune. Nu degeaba îi curgeau lacrimile de emoţie bătrânului director al şcoalei normale din Lugoj Vuia când se adresa copiilor îndemnându-i la fapte frumoase şi mari. Erau lacrimi de bucurie aceste lacrimi ale moşneagului din Banat dar erau şi câteva picături de durere căzute pentru nenorociţii săi fraţi din Torontal râmaşi sub jugul străin. Sutele de strigăte izbucnite din piepturile tinere ale copilaşilor prin care aceşti cetăţeni mici ai României cereau desrobirea Torontalului sunt dovada cea mai bună de patriotismul lor şi ne dau garanţia cea mai fermă că într’un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat se va face şi întregirea Banatului. In zilele acestea de primăvară frumoasă s’au făcut de cătră copilaşii noştri cunoştinţe care rămân şi s’au încheiat prietenii care nu se desfac. Căci nu sunt impresii mai puternice ca acelea din copilărie. Dar şi vizitarea tuturor muzeelor precum şi a institutelor de seamă ale capitalei fac mai ales la copiii din provinciile reunite, să dispară din inimile lor acea neîncredere în puterile neamului nostru, infiltrată No. 1005 Academia agricolă din Cluj Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 16 octombrie a. c. ora 9 a. m. la Academia Agricolă din Cluj se va ţine concurs pentru ocuparea a 30 locuri de bursieri. Materiile din care se va examina vor fi: ştiinţele naturale, matematica, ştiinţele fizico-chimice, după programul liceului, înscrierile se primesc până in seara zilei de 15 oct., iar cererile pentru a putea fi înregistrate, trebuesc prevăzute cu timbrul legal. La cererea de înscriere adresată Direcţiunei se va anexa: a) actul de naştere, b) certificatul de absolvire al liceului sau titlul echivalent conf. art. 2 din regulament, c) dovada, de la primărie, că studentul nu poate fi întreţinut în şcoală de familie, d) dovada că este cetăţean român. în cerere trebue să se arate lămurit că petiţionarul doreşte obţinerea unui loc de bursier. Scopul Academiei Agricole este de forma : 1. cercetători în diferitele ramuri de ştiinţele agricole, 2. profesori pentru administraţiile publice cu caracter agronomic şi 4 conducători de exploataţiuni agricole. Pentru a putea fi admişi în Academia Agricolă Cluj, candidaţii trebue să posedă diploma de absolvire a cursului superior de liceu sau un titlu echivalent pe baza căruia se pot înscrie valabil la Universitate. învăţământul durează patru ani, din care trei ani studii teoretice, iar un an pentru pregătirea practică sau specializare.. Solvenţii se primesc fără concurs şi se pot întreţine în căminul studenţilor, în limita locurilor disponibile. Întreţinerea complectă in cămin variază până la 360 lei lunar. Cererile timbrate şi înzestrate cu: a) actul de naştere, b) certificatul de absolvire şi c) dovada cetăţeniei în orginal sau în copii traduse în româneşte şi legalizate, se vor înainta Direcţiunei până în seara zilei de 15 Oct. cel mai târziu. Absolvenţii Academiei Agricole obţin titlul de inginer agricol şi vor fi primiţi în corpul agronomic. Regulamentul se poate vedea în «Monitorul Oficial» No. 132 din 15 Septembrie 1921. Cirul „Elini Umilii“