Glasul Bucovinei, septembrie 1922 (Anul 5, nr. 1069-1091)

1922-09-27 / nr. 1089

Mr r A ■«r Anul V­­umărul 1 Um­ți, Miercuri 27 Septembrie 1922 ??PflR £ ZILNIC sISONfIMENTUL : 5« un an 160 lei, pe­­­a an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pentru țărani zilnic , pe un an 80 lei, pe Va an 40 lei.­ Per trel. *an’ 30 lei. Numai numărul de Duminică , pe un an 32 lei, pe la an 10 lei, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 400 lei, ne an 200 lei. K cia și Administrația Cernăuți, No. 33, Strada d­omnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se Înapoiază ANUNȚURI ȘI RECLA­RE se calculează după tarif și se primesc la admi­­nistrație . Strada domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%­!)•­ucovinei democrat a­ unirii. N No. 61 Fondator: SEXTIL PUȘCIIRIU * încoronarea ! Serbările încoronării a celui dintâiu domn al tuturor Românilor s’au hotărît în chip de­­­­finitiv pentru zilele de 15, 16 și 17 ale lunei­ Octombrie. Această hotărîre e fără îndoială de mare însemnătate, căci serbările acestea încununează cel mai de seamă eveniment din istoria de două ori milenară a poporului românesc : înfăptuirea unității noastre poli­tice. De aceea a fost un lucru numai prea firesc când acestei hotărîri i s’a dat toată im­portanța cuvenită, discutându-se mult în în­treaga presă asupra ei. Și s’a spus dintr’o parte restrânsă a presei de opoziție că această hotărîre ar fi fost bine să mai fie amânată. E drept că din punct de vedere consti­­­tuțional nu se leagă de faptul încoronării a noului Rege al României nimic hotărîtor pen­tru buna desfășurare a vieții de stat. In ve­chea Ungarie de pildă, Regele, câtă vreme nu s’a produs faptul sărbătoresc al încoronării, era lipsit de anumite prerogative reservate lui de constituție. Regele României însa potrivit constituției (art. 85), în cel mult 10 zile după urcarea sa pe tron, trebue să facă jurământul său de suveran în fața Adunărilor Legiuitoare cari în acest termen de 10 zile se întrunesc chiar și fără convocare și chiar dacă se găsesc di­­solvate. Odată acest jurământ depus, Regele se bucură de toate prerogativele ce i dă cons­tituția. Astfel fiind și obiecțiunea partidului național că apropiatele serbări ale încoronării ar fi anticonstituționale, lipsind încă noua constituție pe care Regele ar trebui să depuie jurământul, nu e serioasă și e izvorîtă din strâmte discuțiuni politice de partid. Dacă deci serbările încoronării din punct de vedere legal constituțional nu implică ni­mic esențial, din punct de vedere simbolic sunt cele mai mărețe și mai însemnate ser­bări ale neamului românesc, așteptate cu cea mai desăvârșită însuflețire de toată suflarea românească. Și e bine și în asentimentul în­tregii populații bucovinene, că s’a luat hotă­­rîrea ca aceste mult așteptate serbări să se facă. Hotărîrea aceasta a fost primită de în­treaga populație bucovineană cu o emoție atât de curată și cu o însuflețire atât de ho­­tărîtă, încât nici chiar minusculul organ țărănist dela noi «Cuvântul țărănimii» n’a îndrăznit încă până acuma să dea în vileag și pentru puținii lui țărăniști dela noi hotărîrea parti­dului țărănist, luată la București, de a se abține dela sărbările încoronării. E deosebit de regretabil că fricțiunile po­litice de partid sunt la noi atât de pronun­țate, încât nici chiar o serbare ce simboli­zează în chip desăvârșit înfăptuirea idealului nostru național, nu e în stare să facă pe u­­nii din conducătorii partidelor noastre politice să-și uite de micile patimi. Oricum însă acest fapt nu mai putea fi, după patru ani de la unire, un motiv serios de o nouă amâ­nare a acestor sărbări în de mult așteptate, , mai ales că este o curată imposibilitate să se poată întrevedea cu o probabilitate cât de puțină care alt partid ar fi fost în stare, în­­tr’un timp potrivit, fie chiar mai îndelungat, să strângă la un loc în vederea sărbărilor de încoronare toate partidele noastre politice. Și orice s’ar spune, partidului care a avut răs­punderea în cursul greului răsboiu de desro­­bire, trebuia să-i revină cu tot dreptul și cin­stea să stea în frunte la îndeplinirea sărbă­rilor de încoronare. De aceea lupta politică de partid n’a putut fi atât de mare, încât să oprească în luminatul lor patriotism pe cei mai mulți și mai de seamă bărbați con­ducători politici din opoziție de a lua parte cu tot entuziasmul cuvenit la aceste sărbări. Dacă puțini se absentează, nu mai poate im­presiona. Se știe că și la înfăptuirea unirii principatelor de la 1859 au fost opoziționiști ce s-au împotrivit și că la serbările încoro­nării primului Rege al României unite de la 1881 au fost încă opoziționiști ce s’au abți­nut. Istoria, și pe unii și pe alții, i-a dat ui­tării binemeritate, iar evenimentele în sine, au rămas în analele istri­­ei noastre naționale puncte pe deplin luminoase. Așa va fi și de astă dată! Vasile Oprea -----------------------• • • ♦­­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ .............. Lămurire Aflăm că cei interesați se agită mult pen­tru că Directoratul instrucțiunii publice ar fi dat ordine, ca religiunea să se predea în școa­­lele din Cernăuți pentru neromâni în limba ro­mânească. Desmințim aceste zvonuri tenden­țioase și am fi curioși și noi să ni se comu­nice un singur caz, în care un catehet ar fi primit un asemenea ordin. ■ 1 ■ ■ [UNK] [UNK]"■­ ■ — • 9 « • ■ . ----------­PELERINAJUL DE LA PUTNA Cu prilejului pelerinajului dela Putna s’a expe­diat M. S. Regelui următoarea telegramă : M. S. Regele Ferdinand I Adunați la mănăstirea Putna slujitori ai altarului și dreptcredincioși creștini cu prilejul memorării pe care episcopia Clujului, Vadului și Feleagului o aduce ctitorului ei marelui Voevod Ștefan cel Mare și Sfânt sufletele noastre ale tuturor se îndreaptă cu adâncă recunoștință cătră acela care făurind întregirea nea­mului ne-a dat putința ca la olaltâ frați din toate ținuturile locuite de români să ne înălțăm sufletele premărind trecutul și luminându-ne mintea pentru­­ înaltele datorii ale zilelor noastre. Să trăiți Maiestatea N­oastră, Să trăiască M. S. Regina, Să trăiască augusta dinastie: Pimen al Moldovei, Nicolai al Clujului, Teodosie al Romanului, Visarion al Argeșului, Ministru Batiu, Ministru Nistor, General Mircescu ș. m. d. -----------------------------------------------------­• Sinaia. Funcționarii să aibă răbdare Se știe că’n timpul din urmă funcționarii s’au dedat la agitațiuni de cea mai curată speța politică. Așa a fost ia ultimul congres al funcționarilor ținut la București. Guvernul actual care cunoaște situația funcționarilor și e hotărît să le amelioreze soarta, nu va îngădui ca unii funcționari interesați să propage desordine și să îndemne la fapte anarhice. Funcționarii trebue să știe că azi traiul în ca­­­­drele posibilității li­-i asigurat. Dacă luarea cârmei de­ către actualul guvern ar fi întârziat, funcționarii ar fi fost amenințați de o adevărată catastrofă, căci iată ce scrie oficiosul guvernului : „Trebue să se știe că, în ziua de 22 Ianuarie a. c., când guvernul liberal a luat conducerea țării, visteria era cu totul sleita. Lefurile funcționarilor pe luna Februarie, în cazul rămânerii guvernului Averescu la putere, nu ar mai fi putut să fie achitate. Prin accelerarea încasărilor rămase în întârziere, prin suprimarea sinecurilor și prin ordonarea unor e­­conom­ii severe în cheltueli, s’a reușit, în șase luni, nu numai a se asigura plata la vreme­a salariilor funcționarilor publici dar a se realiza și un spor de circa ș­ase sute de milioane, ce se va repartiza cu începere dela 1 Octombrie“­Dacă ar lua în considerare numai aceste motive, funcționarii ar trebui să aibă răbdare și să-și pună toată încrederea în cârmuitorii de azi ai țării. • - ----------­ Nr 1089 „Despre aceasta vom scrie altă dată“ «Cuvântul Țărănimii» din 24 Septembrie com­bate strașnic, înșirând o față întreagă de pretinse «fărădelegi» ale actualei administrații. Sunt tot vorbe goale ce nu spun nimic sau învinuiri copilărești ca de pildă, că preoților li s’a luat prea puțin, luându­­li-se jumătate de sesie, că școalele sătești nu trebuia să primească la împroprietărire pământ, ș. a. Se vede că țărăniștii noștri, de drag ce-l au pe țăran, nu voesc ca școala și învățătorul să aibă o bucată de pământ, unde copiii să învețe a lucra pământul mai rațional, căci de aceea se dă școalei primare pământ. Țără­niștii noștri știu că, cu cât țăranul va fi mai sărac și mai puțin învățat, cu atât sidemagogia lor va prinde mai bine și-l va încăleca mai temeinic. Ce e mai frumos în această înșirare de «fără­delegi», e că de câte ori scriitorul țărănist își ia avân­tul să le spuie pe nume și să le dea de gol, adaoge numai decât: «despre aceasta vom scrie altă dată», «despre isprăvile,.... vom mai vorbi». Noi însă nu vom scrie altă dată, ci vom întreba acuma : E drept că d.­­Vasile Bodnărescu, capul țără­niștilor dela noi a apărat pe boieri, ca să nu se îm­­pârțească pământul lor la țărani, câștigând prin aceasta bani berechet ? E drept că cellalt cap al țărăniștilor din vechiul Regat, d. dr. Lupu, care o ține într’una că e sărac li­pit" pământului, de dragi ce-i sunt țăranii, — în loc să le dea consultații gratuite — face excursii prin Ame­rica acuma când dolarul e 150 lei și numai biletul de vapor costă sute de mii de lei ? E drept că­ci Bodnărescu și toți țărăniștii cer ca limba nemțească să rămâie la judecătorii, măcar că în 4 ani, câți ’sunt de la unire, oricine a avut nevoie, a avut când și-a putut s’o învețe ? Noi­ credem că am întrebat de-ajuns ! Masa primarilor Cu toate că masa celor zece mii de primari din țara întreagă cu prilejul sărbărilor încoronării nu va costa nici a patruzecea parte, totuși «Dreptatea» din 24 Sept, o­dă înainte cu cele 20 milioane ce pretinde că vor fi cheltuite pentru acea masă. Averescanii nu-și pot închipui mese, deceit așa precum le fac ei când sunt la putere. Să mănânci cât zece și să bei până ce cazi sub masă. Și apoi a doua zi spotocanie. Dacă e vorba de o socoteală ave­­rescanâ, apoi noi credem că și 20 milioane e prea puțin ! ....... ---------------- « * 9 <S »......................................... ■ " *

Next