Glasul Bucovinei, octombrie 1922 (Anul 5, nr. 1092-1114)

1922-10-14 / nr. 1103

Pag. 2 OLASUL BUCOVINEI No. 1103 IIMIH pHEN­ I­ lui Sâmbătă 7 Octombrie țăranii din Buda au avut­­ una din cele mai mari bucurii din viața lor. In această zi comuna Buda a avut cinstea să fie vizitată de d. ministru Nistor, de directorii generali d-nii Prelici, Vicol, Procopovici și Zugrav, de președintele comi­­siunii centrale de expropriere d. Gheorghian, de vice­președinții acestei comisiuni d-nn­ Bocancea și Bol­­dișor, de subdirectorul general al fondului bisericesc d. Dimitrovici, de subdirectorul Băncii Regionale d. Barbu Grigorovița și de d-nii deputați Doboș, Ungu­­reanu și Rotică. Toți domnii aceștia au mers la Buda ca să împărțească țăranilor pământul juruit­ de aceea și bucuria cea mare a acestui sat. La poarta țarinii sătenii din Buda au ridicat un frumos arc de cetină, pe care l-au împodobit cu stea­guri tricolore. Aici d. ministru Nistor a fost întâmpi­nat de o mulțime de țărani în frunte cu prefectul județului Cernăuți d. Iliuț, care a ținut o frumoasă vorbire, mulțumind d-lui ministru Nistor pentru că poartă grijă de țărani. Domnul ministru Nistor a răspuns, spunând că a venit anume să-i facă pe țărani stăpâni pe pământul juruit. Apoi primarul satului a eșit înaintea d-lui mi­nistru cu pâne și sare. D. ministru a mulțumit din toată inima. După aceasta satul întreg împreună cu oaspeții din Cernăuți se îndreaptă, în cântecele lăuta­rilor, spre moșia care avea să se împărțească țăra­nilor. Alțe trei preoți fac slujbă. Apoi părintele Stre­­jac a ținut o frumoasă vorbire cătră săteni, spunând că Maiestatea Sa Regele dă țăranilor în samă pămân­tul făgăduit. D. ministru Nistor a lucrat din răsputeri ca juruința Regelui să se prefacă în faptă. Sfătuește pe țărani să muncească și să păstreze pământul care li se dă în samă azi. Apoi ia cuvântul de ministru Nistor, care spune că acum trei ani a fost în Buda pentru a ajutora pe gospodarii pe care îi arsese un foc mare. Azi vine cu vestea bună ca să dea de veci în samă gospoda­rilor pământul pe care îl muncesc. Aceasta s’a pu­tut face, după ce Bucovina a ajuns sub stăpânirea românească. De aceea țăranii când vor lucra pe ogor,­­ să-și aducă aminte de aceia care au murit pentru­­ România­ Mare. După aceasta se citește procesul-verbal, în care­­ se spune că moșiile fondului bisericesc din Buda și­­ Cernauca trec de veci în suma a 91 gospodari. Mai­­ vorbesc d-nn­ deputat Rotică și subdirector general­­ al fondului Dimitrovici. Acesta spune că fondul bi­­­­sericesc dă cu drag țăranilor­ pământul său. Apoi cu un plug, la care sunt înjugați 6 boi, se trage o brazdă în moșia împărțită gospodarilor. Duminică *8 Octombrie d. ministru Nistor, însoțit de d-nii deputați Doboș, Reuț și Ungureanu, de d-nii Gheorghian, Dimitrovici și Barbu Grigorovița precum­­ și de directorii generali d-nii Prelici și Zugrav au plecat în județul Gura-Homorului, pentru a împărți pământ țăranilor din 5 comune. La hotarul comunei Capu-Codrului oaspeții din Cernăuți, au fost întimpi­­nați de 50 de călăreți, având în mână steaguri trico­lore. La primărie de ministru a fost salutat de pre­fectul județului Gura-Humorului, iar primarul Arde­­leanu l-a întimpinat cu pâne și sare. Mulțimea de săteni l-a primit cu ploi de flori. Apoi corul școlar cântă Imnul Regal, iar o copiliță, îmbrăcată în costum național, salută pe d. ministru în numele elevilor și elevelor părinților împroprietăriți. D. ministru Nistor­­ mulțumește, spunând că vine în comună ca să dea țăranului pământul mult așteptat. Apoi corul școlar, condus de d. învățător Orheianu, cântă frumos Hora Daciei. Din Capu­ Codrului oaspeții pornesc spre locul unde era moșia, care avea să se împărțească săte­nilor. Numărul țăranilor și al intelectualilor din satele vecine crește din ce în ce mai tare. La școala din co­muna Măzănăești d. ministru Nistor este salutat de dirigintele școlar d. Zăbrățan, care spune că aceasta este sărbătorirea mișcării d-lui Nistor, care urmă­rește ridicarea țăranului. Primarul prezintă pâne și sare. Pe moșie, lângă școala primară din Lucacești,­­ este ridicat un frumos arc de triumf din cetină cu­­ inscripția „Trăească făuritorii reformei agrare“. Pri­marul din Lucacești, având pâne și sare în mână, întimpină pe d. Nistor cu cuvintele următoare : Bine ai venit, domnule ministru, te primim cu brațele deschise și te rugăm să primești și d-ta prinosul nostru , pâne și sare, darul cel mai frumos ce ni-i dă pământul pe care dumneavoastră ni-l dați nouă. D. ministru mul­țumește din toată inima. Zece preoți în frunte cu­­ vicarul arhiprotopresbiteresc Prea Cucernicia Sa părin­­­­tele Bendevschi fac slujba bisericească, pe care o ascultă cu evlavie câteva mii de oameni. Apoi părin­tele Bendevschi ține o frumoasă cuvântare, spunând că țăranii nu vor uita această zi, care le aduce pământul dorit. Nu vor uita nici ziua­ de 14 August, în care Regele Ferdinand și-a pornit oștile să ne desrobească și să aducă țăranilor dreptate. Roagă pe d. ministru să aducă la treptele Tronului mulțumirile țăranilor din Bucovina, la cuvântul d. ministru Nistor și spune că nea­murile nu trăesc numai prin ceea ce agonisesc zilnic ci și prin păstrarea credinței și a vechilor obiceiuri bune. Voevozii noștri obicinuiau ca după fiecare răz­­boiu să împartă pământ la oștenii lor și poporul nos­tru păstrează un străvechii­ și frumos obiceiu, ca orice întâmplare mare să o însoțească cu rugăciuni de laudă și mulțumire către Dumnezeu. Așa facem noi astăzi și așa a făcut-o și M. S. Regele împărțind pământ la oștenii săi. Și țăranii bucovineni n’au luptat în rân­dul oștenilor Lui, totuși M. S. Regele, în bucuria Sa, care se varsă ca un val de lumină, de a fi înfăptuit desrobirea tuturor Românilor, în dragostea Sa către popor a hotărît să se dea pământ și țăranilor noștri. Se vede cât de mare e bunătatea Sa și nemărginită dragostea Sa către popor. Era un obiceiu în vechime ca la hotărniciri sa se aducă și copii tineri cărora, după tragerea hotarelor, li se dedea o palmă bună, ca să țină minte până la adânci bătrânețe tragerea hotarelor. In amintirea noastră și a copiilor voștri însă să se întipărească adânc ziua de azi și de câte ori veți vârî plugul și veți culege holda și veți mânca pânea din pământul acesta, să vă aduceți aminte de ea. Noi suntem fericiți că am putut face o faptă bună și am făgăduit că o vom face încă acu 3 ani. Dacă s’a întârziat n’a fost vina noastră. Cum am fost che­mați înapoi la cârma țării, noi am împlinit-o. Și s’a dat pământul tuturor țăranilor, fără deosebire de limbă și lege, căci noi cei asupriți de o­i nu vrem să asu­prim pe nimeni ; așteptăm însă deia toți acești țărani să fie cetățeni buni și să apere țara așa cum vom apăra-o și noi, iubiți gospodari, omul fără pământ e un om ne­norocit. Pământul ne dă hrană și pământul ne pri­mește în mormânt spre vecinică odihnă. De aceea să-1 lucrați cu dragoste și să-l păstrați cu sfințenie. Fiți trezi, cuminți și muncitori. Țineți la biserică și școală, aceste două așezăminte sfinte ale noastre. Ți­neți la stăpânirea noastră românească dela București, că fără de această stăpânire românească nu vi se făcea dreptate, dându-vi-se pământul dorit. Vorbirea d-lui ministru Nistor a fost des întreruptă și acoperită cu aplauze și strigăte de­ Trăească. După aceasta se citește procesul verbal de îm­proprietărire, prin care se dau de veci la peste 500 capete de familie aproape 1000 de hectare de pământ de al fondului. Vorbește d. deputat Reuț, care arată cât de scumpă și Românului moșia, iar d. deputat Doboș spune că pe vremea stăpânirii austriace numai străinii se folosiau de pământul fondului. De acuma va avea și țăranul parte de acest pământ. Vorbește apoi d. subdirector Dimitrovici în numele fondului bise­ricesc, spunând că dirigătoriile fondului dau cu plă­cere acest pământ țăranului, care însă trebue să-și aducă aminte de cei 800.000 de ostași români ce au murit pentru desrobirea noastră și prin moartea cărora se face împroprietărirea de azi Să ardem toate relele și patimile din inimile noastre, ‘căci din ceara curată a sufletului nostru lămurit s’aprinde făclia năzuințelor noastre pentru propășirea țării și a poporului nostru. In numele țăranilor vorbește­­ gospodarul Anghelache din Drăgoiești, arătând bucuria și mulțumirile celor împroprietăriți. Promite că țăranii vor păstra pământul primit astăzi și-l vor apăra oricând cu sângele lor. D. ministru Nistor trage apoi întâia brazdă în pământul împărțit țăranilor și frumoasa serbare se sfârșește printr’o horă mare, în cari se prinde d. ministru împreună cu toți oaspeții din Cernăuți. Apoi la școala din Măzănăești a avut loc masa, la care au luat parte peste o sută de persoane dintre intelec­tuali și țărani. Aici s’au ținut multe vorbiri frumoase, la care a răspuns d. ministru Nistor, spunând că trăi­nicia și puterea poporului românesc vor crește numai atunci, când preoțimea, învățătorimea și țărănimea vor merge pe acelaș drum. La urmă norodul s’a pornit spre centrul satului Aici d. I. G. Toma a fost primit cu cântece nespus de mândre de bucium. Se lăsase atâta voe bună pe inimele oamenilor, cum nu ți-i dat să vezi oricând. Fiecare casă era împodobită cu steaguri tricolore. Primarul satului d. Cotlarciuc a ținut o frumoasă cuvântare, urând d-lui Toma bun sosit în comună. Oaspeții din Cernăuți au fost întimpinați aici cu pâne și sare și cu ploi de flori. Copilițele de școală Iosep și Tâmp­escu au ținut foarte frumoase cuvântări, în care au arătat bucuria copiilor că d-nii I. G. Toma și Al. Procopovici poartă grijă de comuna Vama. A vorbit și dirigintele școlar d. Chelș. A răspuns d. Toma, mulțumind pentru frumoasa primire. Apoi s’au sfințit temeliile școlii a treia. Seara a avut loc in onoa­rea d-lui I. G. Toma o întâlnire în casele «Obștei Pădurilor». Și aici s’a vorbit frumos. Aceste 3 școli îi țin pe oămeni cam aproape 2 milioane de lei. Laudă li se cuvine pentru această faptă. Bine ar fi dacă ar face astfel de fapte cât de multe sate. ..........................——* * • « *...—■ [UNK] [UNK]....­.................... Sfințirea podului dela Vadul Vlădichii Miercuri în 11 Octombrie a. c. s’a sfințit podul dela Vadul Vlădichii și s’a dat astfel întrebuințării obștești. Acest pod peste Sucevița leagă acum comu­nele Mileșeuți, Badeuți, Burla, Volovăț, Iaslovăț, Ar­bore și altele cu orașul Rădăuți, încât populația de la țară va putea de aia încolo m­erge mai ușor la Ră­dăuți. Stăpânirea a făgăduit că va îndrepta relele care bântue țara. Acum a făcut o ușurare a acestor comune prin podul care costă peste două sute de mii de lei. La sfințirea podului a venit de la Cernăuți d-nui ministru /. Nistor, însoțit de d-nii directori gene­rali N. Prelici și T. Vicol. Deasemenea au fost la fața locului de prefect Maciejovschi, părintele arhimandrit și egumen Ortisie Popescu dela Sucevița, părintele D. Cărbune, toți primarii din satele din apropiere și mult popor. Părintele Cărbune sfințește apa și ține o cu­­­­vântare în care arată însemnătatea zilei acesteia. ] După d-sa vorbește prefectul, arătând cum stăpâni­­­­rea se îngrijește de populație. Apoi vorbește învățătorul Leontovici, stăruind­­ asupra însemnătății zilei de azi și asupra foloaselor­­ cari vor răsări pe urma muncii pline de îngrijire a­­ stăpânirii. Primarul din Burla mulțumește in cuvinte­­ binesimțite domnului ministru în numele tuturor co­­­­munelor pentru îngrijirea ce o poartă țăranilor și cu­­ sfatul și cu fapta. La urmă mulțumește d-l ministru I. Nistor tuturora în numele Guvernului. Guvernul e hotărît, spune d-sa, să îndrepteze după putință toate rețele din țară. Dar aceasta este o muncă grea, care cere multă vreme. Să avem deci răbdare, să ne spri­jinim unii pe alții, să ne ajutăm, căci așa vom ajuta țara. In bună înțelegere și frăție vom propăși, și cu cât va înflori țara, cu atât le va merge și cetățenilor mai bine. După acestea sfârșindu-se, serbarea, d-i minstru, însoțit de domnii directori generali, s’a întors la Cernăuți. Trei școale primare în Vama - Duminecă, 8 Octombrie a fost o zi de mare­­ sărbătoare pentru norodul din Vama, pentru că în ] această­­ zi s’au sfințit temeliile a trei școli primare.­­ Acesta este un lucru de mare însemnătate. Vămenilor li se cuvine toată lauda că nu s’au dat în lături dela­­ nici o jertfă, numai ca norodul din acea comună să aibă destule școli, unde să-și lumineze odraslele. Sfințirea temeliei a trei școli a fost pentru norodul din Vama una din cele mai mari serbări. La această sărbare au venit dela Cernăuți d-nii președinte și deputat I. G. Toma, director general al învățământului Al. Procopovici și senator N. Cotlarciuc. Acești oaspeți au fost primiți la hotarul comunei Vama de un ban­­deriu de 24 călăreți. Poporul din Vama iubește atât de mult pe domnul I. G. Toma, de aceea l-au și primit cu mari onoruri. La sărbare au luat parte și d-nii senator Carabioschi, prefectul Sbiera și corpul didactic­ din Molid. Mai întâi s’a sfințit temelia școlii primare Doi preoți, anume senatorul d. N. Cot­­larciuc și S. S. părintele Vasile Cârlean, au făcut slujba dumnezească ca Dumnezeu să-și reverse harul său asupra școlii care se va zidi. Aici d. Toma, el însuș din Vama, a ținut o frumoasă cuvântare, prin care a arătat ce a fost cătunul Molid odată și cum s’a ridicat treptat în așa fel, că astăzi a ajuns să-și zidească școală. Aduce laude celor cari au hotărît să zidească această școală. Dela Molid mulțimea de țărani împreună cu oas­peții din Cernăuți s’au dus la Strâmtură, un alt cătun al satului Vama. Și aici s’a sfințit temelia unei școli. In partea aceasta a satului se găsește casa părinților d lui deputat I. G. Toma. Pe locul acesta d-nul I. G. Toma a ținut o frumoasă cuvântare, arătând foloasele pe care le aduce școala. IINFORMAȚIUNI Universitatea și serbările încoronării Universitatea din loc aranjează o ser­bare festivă cu prilejul încoronării MM. II. Regele și Regina în sala sinodală a Reședinței Arhiepiscopești pe ziua de 17 Octombrie 1922, ora 12. Invitațiile la aceasta serbare s’au trimis. Acele autorități sau persoane cari, dorind a participa la serbare întâmplător nu au pri­mit invitații, sunt rugate a se adresa cu re­clamații către Secretariatul Universității. Repertoriul companiei lirice Leonard. Vineri 13, Vânzătorul de Paseri, abonament B. Sâmbătă 14, Sânge Polonez, abonament B. Duminică 15, orele 2 și jum. Matineu Contesa Dansului. Duminică 15, 8 seara Farmecul unui Vals, abo­nament B. Luni 16, Văduva Veselă, abonament A. De la cooperativa meseriașilor români. Transportul de lemne ce a sosit Cooperativei a fost depozitat în curtea Institutului de arte grafice „Glasul Bucovinei“. Cei ce doresc să ieie lemne să se adreseze președintelui Cooperativei d-lui Alex. Ursu în Palatul Național. Deaser­m­i sânt rugați acei ce au luat semne, să le plătească. , ----— * • * • —— «...... Deces. — Astăzi a încetat din viață d-1 înv. sup. Isidor Zama în etate de 45 ani. înmormântarea va afla loc Duminică în 1518 1922 la ora 2 d. m. de la casa de doliu din Roșa No. 238. y A * *

Next