Glasul Bucovinei, noiembrie 1922 (Anul 5, nr. 1115-1138)

1922-11-01 / nr. 1115

k A Anul V. £*emp/ar flÄ'V'FfaErt'*-.? Porte ^KUniversitarä liberc°af. /,eë£a «PHRE ZILNIC, ABONAMENTUL : P* ws an 160 M, pe »/2 an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pentru festa! zilnic, pe un an 80 lei, pe 1/2 an 40 lei, pe trei luni 1$ M. Mikchii numărul de Duminică , pe un an 32 lei, pe pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an 100 iei­ne ",­­n *50 lei. SI "Țîriiii1 ----------------­------T“ Redacția și Administrația Cernăuți, No. 33, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Maencr­eet» nu se înapoiază. ANUNȚURI ȘI RECLAME se calcu­tează după tarif și se primesc la admi­nistrație : Strada Domnească No. 33 inserate i­a Interiorul ziarului se urcă taxa cu 58%. Martie Numărul 1 Leu Cernăuți, Miercuri 1 Noembrie 1922 1904 ului democrat al unirii, telefon No. 61 Fondator : SEXTIL PUȘCIlRIU Nr. 1115 Activitatea sesiunii extraordinare din Octombrie 1922 In mesajul regal de deschidere a sesiunii parlamentare extraordinare din Octombrie a. c. M. S. Regele arăta via­ța dorință de a avea adunați In jurul Tronului cu prilejul încoro­nării pe reprezentanții națiunii, pentru ca încă odată să se afirme puternica și indisolubila legătură dintre Rege și poporul Său. In acelaș mesaj M. S. Regele indica parlamentarilor adunați că, după săvârșirea înălțătoarei ser­bări a încoronării, guvernul va supune deli­berării parlamentare proiectele de legi a căror urgență se impune. Dând urmare invitării regale, parlamen­tarii României întregite, adunați la Alba lulia, se învredniciră de fericirea sublimă de a fi fost martori oculari ai celei mai strălucite sărbători românești. Și desigur i-a fost acolo suflet de Român, care să nu fi rămas adânc înfiorat, profund zguduit de măreția tablou­rilor de basm ce se desfășurau, de minunata răsplătire ce a­vea li-o dădea celor atât de vrednici dar atât de oropsiți de veacuri vis­tierul dreptății pe care nimeni încă n’a biruit-o. Înviorați, întăriți în credința dreptății și deci a izbânzii lor, Românii de pretutindeni nu puteau să dea încoronării Regelui și Reginei lor mai mult fast și mai multă greutate decât prin ferma hotărîre de a menține și desăvârși marea operă ce se încorona prin încoronarea Suveranilor noștri. Astfel și parlamentul Ro­mâniei întregite, reunind­u-se după serbări la București, a resolvit o serie de probleme urgente, răspunzând în chipul acesta și celei de a doua părți a mesajului regal ,de des­chidere a sesiunii. S’a votat deci legea pentru îmbunătățirea situațiunii materiale a funcționarilor publici, sporindu-se adaosul de scumpete de 1V2 ori plus un adaos proporțional de 100—250 Lei lunar pentru funcționarii căsătoriți având unul sau mai­ mu­ți copii S’a votat apoi legea pentru sporirea fondului de credite extraordinare a Casei de depuneri din București cu 700.000 Lei, aceasta pentru a se da posibilitate și acestei instituțiuni de a îmbunătăți soarta, funcționarilor săi. S’a complectat legea pentru consolidarea bonurilor de tezaur, stabilindu-se că împru­muturile de conversiune se vor putea face în lire Sterlinge ca și în dolari. S’a votat legea de modificare a dispozițiunilor art. 71 alin. 1, 9 și 10 și art. 81 și 85 din legea asupra con­tabilit­ății publice, aducându-se acestei legi modificări ce se­­ impuneau dată fiind valoa­rea de astăzi a banilor. S’a votat m­­odificarea art. 37 din legea a­­grară pentru vechiul regat, dându-se ființă reală comitetului agrar ca organ central pentru în­făptuirea reformei agrare, care după concepția ibridă averescană nu trebuia să aibă nici o com­­petință bine stabilită și nici să nu existe decât pe hârtie. S’a mai votat legea pentru chemarea sub arme a contingentului 1923. S’a votat legea privitoare la organizațiunea sanitară a țării, prin care România Mare a fost împărțită în 11 regiuni sanitare (a opta cu sediul în Cernăuți și cuprinzând întreaga Bucovină împreună cu județele Dorohoi și Su­ceava din vechiul regat și Ho­tnul din Basa­rabia). S’a votat legea pentru extinderea le­gii învățământului secundar și superior și a­­supra Universităților din Cernăuți și Cluj, ca și modificarea art. 83 din aceeași lege, înlă­­turându-se prin aceasta atâtea echivocuri și neajunsuri ce se i­­au mereu de pe urma legis­lației diferite în vigoare până acu în această materie S’a votat apoi legea pentru încura­jarea culturii pământului, o lege care creiază agricultorilor aceleași bune și raționale avan­­tagii pe cari le a dat meseriilor legea pentru încurajarea industriei. Ca o recompensă bine­meritată pentru devotamentul și sacrificiul o­­fițerilor invalizi în războiu­ și pentru a se pu­tea pune în acord legea de înaintare în ar­mată cu legea pensiilor invalizilor de războiu, s’a votat legea pentru înaintarea în grad a ofițerilor invalizi din războiu S’a votat apoi legea de trecere asupra ministerului de Jus­tiție a atribuțiunilor privitoare la cererile de schimbare de nume și afară de legile în­șirate au­ încă o serie de legi cu caracter lo­cal, răspunzând unor­ urgente necesități ale administrațiunii publice. Iată în rezumat activitatea acestei sesiuni parlamentare Numai cine știe ce însemnă și câtă muncă serioasă reclamă opera construc­tivă, numai acela va putea aprecia lucrul să­vârșit și în această sesiune extraordinară Supunem aceste date judecății nepreocupate a opiniei noastre publice. Dr. Aurel M­­orariu, psihologie. Un portret de moșneag sihastru care pre­dica lumei credința în adevăr. Ciobănașul, Jurământul lui Horia sunt lucrări de execuțiune fină, care presupune nu numai răbdare și muncă, dar și talent. Gheorghiță știe să învingă difi­cultățile tehnice ale artei sale ca să ne dea încru­­stațiuni, alto- și basso­reliefuri expresiuni estetice pe care numai o daltă dibace le poate smulge din lem­nul poros și fragil. Iubitorii de artă ar putea să atribue o impor­tanță mai corespunzătoare cerințelor estetice ace­stui gen de sculptură, foarte rar folosit la noi, tocmai din pricină că e și cel mai greu. Lucrările sunt masive, din lemn de stejar, și înzestrate cu împletituri stilistice din variate motive care le fac armonioase și interesante prin coloritul lor românesc«. La Ateneul din București s’a deschis o expo­ziție colectivă de sculptură. Printre cei ce expun și sânt apreciați e și bucovineanul Ion Gheorghiță. Lă­săm să urmeze aprecierile ziarului »Universul« asupra acestui talent, care ne face cinste. »Ardealul și Bucovina ne-au adus, în toamna aceasta, noutăți interesante sub raportul artelor plas­tice. Sculptura în lemn — atât de obișnuită în lucră­rile de industrie casnică — la o nouă înfățișare sub suflul artei cu care sculptorul Ioan Gheorghiță știe­­ să interpreteze adevărul estetic. Am admirat mult o superbă garnitură de mobilă în stil bisericesc cu mo­tive și broderii foarte greu de redat în lemn, unde meșteșugul daltei e mai fin de­cât în sculptura obi­cinuită. Sculptura în lemn are tonalități tot atât de pu­ternice și valori subtile ca și sculptura în marmoră. Deosebirea poate să fie mai mult sub raportul aspec­tului, al patinei, decât al interpretării propriu zise. Valorile se obțin însă tot atât de greu în marmoră ca și în lemn. In vechiul regat am avut un sculptor de talent, pe Chiriță Georgescu, dar n­ i-a răpit războiul pen­tru întregirea neamului, în cursul căruia acest artist a știut să moară eroic, cum îi și era sufletul. E îm­bucurător și simbolic, în același timp, că un buco­vinean (Ion Gheorghiță) vine să-l inlocueasca cu cinstea. Cuvântul profetului e o sculptură de adâncă Agitații antisemite ? In legătură cu unele agitații despre cari au vorbit unele ziare, „Neamul Românesc“ scrie ur­mătoarele : După războiu, au luat ființă la multe din liceele noastre niște societăți culturalo-sportive ale tineretului școlar evreesc, cu numele de «maccabei». Apărute tocmai în vremurile în care s’a acordat tuturor drep­tul la cetățenia română, noi nu înțelegem nici astăzi rostul lor. Ce vor oare maccabeii ? «Educație intelec­tuală și fisică» — zic ei. Dar se știe foarte bine că aproape la toate liceele românești există, și încă de mult, «Societăți de lectură» care țin ședințe săptămâ­nale destul de interesante, iar, după războiu, în fie­care oraș s’au înființat societăți sportive, toate cu o activitate demnă de lăudat. De ce oare tinerii evrei nu rămân în sânul acestor societăți unde sânt primiți cu destulă­ dragoste și bunăvoință și de ce se orga­­nisează aparte ? Ba, mai mult , pe când în societățile noastre sunt primiți toți evreii care vor să între în ele în so­cietățile maccabeilor nu poate întră nici un Român !... Și încă un fapt relatat de ziarul «Straja» și pe care ținem să-l punem în evidență, e acesta : în sara zilei de 12 Oct. c. la Teatrul Sidoli din Iași maccabeii dând un festival, au refuzat cu încăpățânare să cânte «Trăiască Regele», după ce la prima representație din sara precedentă, cântaseră un imn național evreesc. Forțați de o delegație de studenți, ei au preferat să suspende representația decât să cedeze. Nu știm dacă e vorba numai de o simplă încă­pățânare sau de un semnal dat de acești m­accabei pentru a-și afirma și mai mult intențiile. Și într’un caz și într’altul, însă, faptul e destul de regretabil, întrucât jignește nu numai­ Dinastia, dar însuși senti­mentul nostru național. De aceia credem că Ministeriul Instrucțiunii pu­blice se va interesa de aproape de această chestiune, luând măsurile cuvenite. I. Gane­ a. Omagiu pentru generalul Berthelot «Monitorul Oficial» publică următoarea lege : Art. uni­. Se acordă generalului Berthelot cetă­țean de onoare român, în deplină și absolută proprie­tate în mod gratuit, în semn de recunoaștere a nepie­ritoarelor sale merite față de poporul român, un lot de pământ din cele rezervate de Stat prin legea de expropriere, împreună cu clădiri, în locul și întinderea ce se vor alege de ministerul de agricultură. Această lege s’a votat și adoptat de către Cor­purile legiuitoare cu unanimitate prin aclamațiuni.

Next