Glasul Bucovinei, martie 1923 (Anul 6, nr. 1203-1229)
1923-03-21 / nr. 1220
Pag. 2 Cronica teatrală Băiat de viaţă, comedie în 3 acte de Arnold şi Bach » Luni, 19 Martie crt., artişti distinşi ai Teatrului Popular din Bucureşti au reprezintat cu deosebit succes pe scena Teatrului Naţional din Cernăuţi comedia plină de spirit »Băiat de viaţă«, întreaga comedie este o înscenare de farse bine ticluite, cari ţin neîntrerupt încordată atenţia spectatorilor, stârnind hohote de râs sănătos. D. V. Brezeanu (Max Stiglitz) sufletul comediei, s’a achitat de rolul său în mod cu totul ireproşabil. D-sa a redat cu multă artă pe omul lipsit de manieri şi de experienţa vieţii, care totuşi, pus la cale de marele industriaş, lulius Seibold (d. Pepe Georgescu) de a se căsători cu fiică-sa, Gherti (d-ra Elena Zamora) se vede nevoit a trece prin diferite peripeţii pline de humor, până ce în fine reuşeşte să ia în căsătorie pe Gherti. D. Pepe Georgescu (Iulius Seibold) s'a arătat chiar de la început stăpân pe rolul ce i-a fost încredinţat, interpretându l în modul cel mai excelent. A ştiut să se strecolare cu o dibăcie uimitoare printre farsele înscenate de el însuşi, scoţând şi pe alţii din încurcată, numai pentru a-şi putea căsători pe fiică-sa cu Max. D-nii I. Basarab (Rieman), logodnicul gelos, şi I. Costiniu (Fellner), feciorul de bani gata din Berlin, au contribuit cu artă bine înţeleasă la reuşita generală a reprezentaţiei. Cu mult spirit a jucat d-na Ec. Popea în rolul Reghinei, soţia lui Seibold, caracterizând de minune pe femeia care-şi teme bărbatul şi care simte o mare plăcere, când bărbaţii îi fac curte şi complimente frumoase. D-ra Elena Zamora, în rolul Ghertii, fiica lui Seibold, a fost la înălţime şi drăguţă în apucăturile ei de fată crescută la Berlin, a caracterizat cu precizie naivitatea unei copile atrase în curentul lumii, aşa zise, moderne. D-ra Dora Popovici (artista Ria Ray) a avut un rol determinant în piesă, pe care l-a susţinut cu graţie şi mult farmec. D rele L. Zamfirescu (Wally, prietenă de casă la Seibold) şi M Gheorghiu (Roza, servitoare) au fost bine şi drăguţe în rolurile lor, pe care le-au susţinut cu artă şi precizie. Publicul a răsplătit pe artişti cu mare belşug de aplauze. Oct. D .......... • t • •--------— ---------- Crai de mMmmivorsitare Evoluţia politică a Statului român D. prof. supl. H. Ştefănescu-Galaţi continuând la Universitate Sâmbătă 17 c. conferinţa sa despre «Evoluţia politică a Statului român», a desvoltat mai pe larg şi într’un mod pe cât de frumos, ne atât de interesant, revoluţia din Principatele dunărene din anul 1848 şi epoca ce a urmat până la întemeierea Regatului României, sub domnia Regelui Carol I, epocă, pe care conferenţarul a schiţat-o minunat, în cele trei faze ce o alcâtuesc: faza revoluţionară, faza Unirii şi faza independenţei, sau cum a numit-o conferenţiarul atât de potrivit faza neamestecului străinilor în afacerile interne ale României. Prima perioadă, cea a revoluţiei, cu cauzele şi efectele ei reprezintă pe deoparte o icoană tristă a uneltirilor Austriei şi mai ales ale Rusiei, ce ţinteau la lichidarea cât mai grabnică a imperiului otoman în Europa, pe de altă parte un moment cu adevărat înălţător din evoluţia politică şi culturală a unui popor nobil — a Românilor. GLASUL BUCOVINEI Acele pagini din istoria noastră naţională cari ne vorbesc despre străduinţele neamului nostru spre unire şi propăşire în toate direcţiile şi despre necazurile ce a avut să le îndure acest popor din partea duşmanilor lui până ce şi-a câştigat în fine, pas cu pas, complecta independenţă, sunt poate că cele mai frumoase. Conferenţiarul a expus cu măestrie aceste lupte ale poporului românesc pentru reforme, pentru un domn român, pentru Unire şi pentru neatârnare. Au fost grele luptele ce s’au dat, pe faţă şi pe ascuns, în lăuntrul ţării între fraţi, şi în afară la mesele verzi ale conferinţelor diplomatice, dar ideia de Stat român şi ideia naţională română au trebuit să învingă criza de la 1848 înăbuşirea revoluţiei, criza războiului din Crimeia cu repercusiunile sale asupra Principatelor, frământările pentru Unire şi greutăţile ce au avut drept urmare abdicarea primului Domn al Principatelor unite, Alexandru Ioniu Cuza. A urmat o epocă în aparenţă liniştită, o epocă de refacere şi propăşire. Suirea pe tronul Principatelor unite a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen inaugurează de fapt un periodl de înflorire pentru ţară, însă câte lupte tacite şi înverşunate nu s'au dat împotriva relelor înrădăcinate încă din trecut, şi împotriva dificultaţilor internaţionale, puse la cale de duşmanii ţârii din afara, cami ce-i drept, nu mai îndrăzneau să se amestece direct în afacerile ei, dar cari căutau totuşi orice prilej să încurce România indirect în fel de fel de «chestiuni», cum era de pildă cea orientală, care ne-a dat, drept rezultat pentru ţara noastră independenţa şi Regatul românesc. Toate greutăţile ce ni le-a hărăzit soarta în acest din urmă period au fost înlăturate şi învinse graţie înţelepciunii şi muncii celui ce a fost Regele Carol I şi graţie vredniciei poporului românesc, care a dorit, care a voit cu toată puterea să ajungă la locul de cinste cuvenit lui între celelalte naţiuni din Europa şi în rând cu ederaiie popoare latine. Rep. -------------------------------- » « # «-----|----------------------- No. 12. INFORMATION UNIVERSITARE Cursuri de popularizare. — Miercuri în 21 şi joi în 22 cr. d. prof. agr. Dr. I. Grecu va ţine, la Universitate o conferinţă populară, în care va vorbi despre „Sfârşitul imperiului bizantin“ (cu proiecţiuni luminoase), începutul la orele 6. d. m. MUZICALE Concertul Weingartner. — D-na Roxo Kailisch- Weingartner, acompaniată la piano de d-l Felix Weingartner, director al operei din Viena, va da la 23 Martie crt. un singur concert la Cernăuţi. Biletele la B. Klein. CULTURALE Centenarul naşterii lui Iraclie Porumbescu. — La parastasul de la mormântul lui Naclie Porumbescu (Joi 22 c) va asista şi representantul Societăţii pentru cultură şi literatură precum şi un representant al P. V. Consistoriu mitropolitan. Conferinţa d lui Leca Morariu va avea loc abia Sâmbătă, 31 Martie c. Apel — Direcţiunea Generală a Casei Centrale a Asigurărilor sociale ne roagă să publicăm următoarele rânduri: In dorinţa de a înfiinţa biblioteci pentru despre sfârşitul lui Pumnul, Ştefan ştii grăbeşte să ajungă la faţa locului acelui sfărşit, Eminescu în hohote de plâns îi relatează cum a fost agonia lui Pumnul.».. . . acuma îl văzui pe Eminescu, întâiaşi dată vărsând lacrimi de durere« — zice Stefanelli (43), meseriaşi la spitalele din Bucureşti str. Poli. «Principele Nicolae» din Azuga-Buşteni, precum Sanatoriul «Clement Popescu» din Tekir-Ghio Sanatoriul «Regina Maria» din Solca (Bucovina), dări către onor. public, Societăţi Culturale, librăr ziare de a contribui prin donaţiuni de cărţi instire literare, reviste şi ziare. Aceste ofrande, caritribue la educaţia meseriaşilor şi muncitorilor, se mese şi urmează a fi predate sau expediate Dicţiunii Generale la Bucureşti str. Amzei No. 3. STUDENŢEŞTI Societatea acad.imimea va aranja în anul ace de Duminica Tomii, o săptămână după Paşti, viceava o şezătoare literară şi o serată dansantă. Ar nunte vor urma. Societatea academică „Avram Iancu“ de la Oversitatea din Iaşi aranjazâ la Rădăuţi în a treia zi Paşti, 10 Aprilie a. c. în sala «Casei germane» o rată dansantă. Amănunte asupra seratei vor urma curând. SANITARE Mersul epidemiilor pe timpul dela 1—23 Febrerie c. — Typhus exantematic: bolnavi vechi 43, bolavi noi 180, vindecaţi 129, morţi 12, rămaşi 82. Typhus abdominal: bolnavi vechi 12, bolnavi noi vindecaţi 17, morţi 2, râmaşi 3 Variola : bolnavi vechi 2, bolnavi noi 5, vindecaţi 2, morţi 1, rămaşi 4 Scarlatina: bolnavi vechi 68, bolnavi noi 110, vindecaţi 73, morţi 21, rămaşi 84. Posturi vacante de medici. — In Direcţiunea Generală a Serviciului Sanitar se află vacante următoarele locuri: 1. Postul de medic secundar la ospicii de alienaţi din Sighetul Marmaţiei şi 2. Postul medic al circumscripţiei Ocna din judeţul Zastavna. D-nii medici cari întrunesc condiţiunile art. 21 din legea sanitară şi voiesc să se transfere în aceşte locuri, vor adresa cererile Direcţiunii Generale a Serviciului Santar în termen de 20 zile de la data apariţiunii acestei publicaţiuni prin Monitorul Oficial. DIVERSE Liga Apărării Naţionale creştine la Cernăuţi. Miercuri, 21 Martie c., ora 530 d. m. va avea loc în sala «Armoniei», Palatul Naţional, Piaţa Unirei 3, o adunare prealabilă în vederea constituirii Ligii Apărării Naţionale, regiunea Cernăuţi. Toţi creştinii din Cernăuţi, care doresc să intre ca membri în Ligă, sânt rugaţi să participe la această adunare. Adunarea va avea numai caracter informativ. Publicaţiunea Se aduce la cunoştinţă generală, că în ziua de 27 Martie c. orei** 12 se va ţine o licitaţie publică la primăria (secţia 1) oraşului Cernăuţi pentru asigurarea cantităţilor de lemne de construcţie necesare pentru trebuinţele proprii ale primăriei pentru anul 1923. Pentru ca oferta să fie valabilă se va anexa o chitanţă a cassieriei orăşeneşti pentru depunerea unei garanţii în suma de 10.000 lei. Doritorii de a concura vor prezenta ofertele redactate in limba oficioasă şi timbrate conform legii, în plicuri sigilate adresate Primăriei din Cernăuţi până la 27 Martie orele 12, având pe plic următoarea inscripţie «Oferta pentru furnizarea lemnelor de construcţie». Licitaţiunea aceasta se va ţine conform dispoziţiunilor articolelor 72—83 ale legii asupra contabilităţii publice, informaţiuni detailate relativ la condiţiunile furnizării se pot lua la serviciul tehnic al Primăriei. Biliard nie vânzare. — In casa polonă se află de vânzare un biliard. Desluşiri defiiate se dau la cofetăria Górecki, peste drum de casa polona. Vueşte în cadenţă şi sună întristat, Căci, ah! geniul mare al deşteptării tale Păşi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale, Şi’n urmă-i ne-a lăsat! Foiţa Eminescu elev (Cursul popular universitar din 16 şi 17 Faur) (Urmare.) Locuia la iubitul său dascăl Arune Pumnul, făcând pe bibliotecarul amintitei biblioteci a elevilor. »Aici trebue să se fi simţit .... în elementul său, căci rânduise biblioteca şi ştia unde se află oreo carte. Nu mai trebuia, ca mai înainte, să scotoceşti tot dulapul, pân’ ce cai de cartea ce-ţi trebuia Eminescu se ducea drept la dânsa şi o scotea dintre celelalte cărţi, dându-ţi o ca un iei pe satisfacţie şi dovedind astfel că cunoaşte fiecare tom. ■ . .« zice Ştefanelli (42). " In vremea aceasta, Pumnul era greu bolnav, bolnav fără nădejde. Şi-a fost o moarte izbăvitoare aceea care în ziua de 24 ianuarie stil nou 1866 veni să-l mântuiască de chinuri. Dar moartea pribeagului din Cuciulata Făgăraşului se desfăşură în împrejurări ce pot închipui o apoteoză, o apoteoză tristă, ci totuşi plină de adânc înţeles simbolic, — căci dacă Pumnul se stinse neştiut de ai săi, departe de Făgăraşul ardelenesc, atunci el muri plâns de un copil, care era menit să devină apostolul unui neam întreg!... In adevăr Eminescu trebue să fi fost printre cei ce i-au în his de veci pleoapele apostoluluimartir Arune Pumnul. Când la răspândirea veştii Lacrimile acestea se întovărăşiră cu cele ale celorlalţi elevi Cernăuţeni în broşura Laecrimioarele învaefaeceilor gimnaseiaşlî de’n Cernaeuţî la mormîntu! prea iubitului lor profesorin Arune Pumnul raepaeusat într’a 12 - 24 ianuariu 1866, Cernăuţi 18661), unde la pagina 4 elevul M. Eminoviciu, privatist semnează elegia : Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Cu crru verde’ncinge antică fruntea ta, Cucuma2) din pleiada-ţi auroasă şi senină Se stins-' an luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse-o dalbă stea ! Metalica vibrânda a clopotelor tale3)1) Greşala lui Petraşcu („Conv. lit.“ An XXV pag. 1042), care datează moartea lui Pumnul şi această elegie înainte de plecarea lui Eminescu din Cernăuţi în primăvara anului 1864, a rectificat-o acu Scurtu (op. cit. 269). 2) in ediţia Scurtu (908): Acuma din pleiada-ţi.. după insu!. original dela Ac Rom. 3) Ne cam Surprinde informaţia lui Stefanelli (43) că Eminescu nu prea era mulţumit cu versul «Metalica, vibrânda..», ne surprinde, zic, fiindcă chiar versul acesta e cel mai eminestean vers din întreaga versificaţie, — cu adevărat vibrator prin reliefarea topică cu cele două calificative ţintuite în fruntea frazei, plastic prin concretizarea metalică a falei şi atât de ■ 7 O precizare! E aceasta nu chiar prima versificaţie a lui Eminescu (cum ne-ara deprins de a o socoti*), ci numai prima versificaţie publicată a lui Eminescu, căci două dintre versificaţiile pe cari Eminescu după moartea lui Pumnul, în Faur 1866 (deci dupâ ce apariţia elegiei închinate lui Pumnul ii deschisese pofta de a publica...), le trimite revistei „Familia“ a lui Iosif Vulcan, două din versificaţiile acestea, zic : sânt datate de Eminescu cu 1865! 5) Prima, cu titlul De-aş avea..., apărută în «Familia» din 25 Faur 1866 şi datată de Einescu cu Septemvre 1865, cum a arătat Anghel Demtriescu („Literatură şi artă română“ 1903, 353) numai eminestean în solemnitatea-i topică proprie lui Eminescu. Asemănaţi-l cu; Căci astăzi dacă mai ascult Nimicurile aceste, imi pare-o«veche de demult ! Poveste (Adio) şi cu; Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate Când pluteşti pe mişcătoarea mărilor singurătate. , (Scrisoarea l-a). *) Ca d- p. N. lorga în „Drum drept“ An. li 1914 pag. 2. 5) Vezi citata ediţie Scurtu ! — Să nu uităm apoi de însăşi mărturisirea lui Eminescu (relatată de Stefanelli 42: .Eminescu ne spunea că scrie poezii, şi câ a început şi o piesă de teatru...), mărturisire ce datează chiar din vremea primei stagiuni Cernăuţene (1864) a trupei Fanni Tardini!