Glasul Bucovinei, octombrie 1923 (Anul 6, nr. 1371-1395)

1923-10-14 / nr. 1382

Pag. 2 arta ei la culmea chiemării. D-l El. Semo (Octav Şoi­­mu), având rolul ingrat al molatecului idealist şi a­­mant neegal al «ciutei» Carmen, ar fi fost foarte bine dacă ar fi fost dânsul puţin mai energic. S’a lăsat prea mult întunecat de d-na Sandry-Bulandra, al că­rei partener trebue să aibă mai mult temperament D-ra Maria Sandu (Ana Anta) e artistă tânără care promite foarte mult. Merită multă atenţie, căci dispune de un talent real. Foarte drăguţi au fost bătrânii, doc­tor Micu şi soţia lui Maria (d-l Şt. Decu şi d-na Ec. Popea), la înălţime d. Lică Rădulescu (Costea Mo­­reanu). D-ra M. Antonov (Emma, prietena Carmenei) și d. M. Cosmin (Tache Voinea) au fost bune. —■——•——»*»»------------------­ Răduiescu şi reclamagiii săi » ___ Dl. Răduiescu, după ce nu-şi mai poate face­ reclamă monoclului d-sale cu «Aurora», «Lupta» şi «Cu-­ ierul israelit»,a ajuns să se mulţumească cu singura pro-­ tecţie a ziarului «Morgenblatt», atât de înrudit sufleteşte cu d-lui. Acest «Leibjourna!» a! d-sa!e ştie câte verzi-­­ uscate despre examenele de admitere, despre şedinţe­­ ale senatului (care nu s’au ţinut!) şi despre un­ pretins protest al profesorului iudeofil, pe care pro-­ babil autorul ii va fi comunicat din făiu redacţiei nu­mitului ziar. In ori şi ce caz este foarte caracteristică aceasta specială iubire pentru toate figurile râdulescane,­ iubire care are aceiași valoare etică pe care­ o are și exactitatea cu care ziarul evreesc comunica i cetitorilor săi neadevăruri. Este de altfel explicabilă oroarea de examenele de admitere: la «profesorul» ambulant, fiindcă trebuie I să se examineze şi limba latină, la «Morgenblatt»,­­ fiindcă se examinează şi limba română. Fiecare cu! . meteahna lui; şi atunci este firesc ca ce se aseamănă­­ i să se adune. SITUAŢIA EXTERNA Noul guvern german Unde la refacerea Germaniei imperiale. Cancelarul a declarat în parlament, că lupta pentru Rhenania şi Ruhr va fi continuată de poporul german, care este credincios idealului său naţional. Germania nu s’a gândit niciodată să negocieze separat cu Franţa, eliminând Anglia, căci soluţionarea che­stiei reparaţiunilor este imposibilă in mod uni­lateral. Reprezentantul german la Bruxelles a co­municat guvernului belgian, că noul guvern ger­man e dispus să colaboreze la reluarea vieţii economice în basinul Ruhr şi de a relua, cât de curând livrările în natură. Poincare caută să se înţeleagă direct cu industriaşii şi munci­torii­ din Ruhr asupra exploatării Rhenaniei şi a minelor din Vestfalia. Generalul Degoutte a şi reuşit să ajungă la o înţelegere cu mai multe societăţi pentru reluarea lucrului. Franţa încu­rajează pe separatiştii renani şi caută să puie piciorul solid pe ambele maluri ale Rhinului. Deslipind Rhenania de Germania, Franţa rezol­vă chestiunea siguranţei frontierelor sale. * Constantinopolul şi Strâmtorile au tre­cut din nou în mâna turcilor şi ultimele trupe ■ aliate au evacuat teritoriul turcesc. Partidul ke-­ malist a hotărît să accepte numirea statului de îirepublică turcească, și declararea Angorei ca-­­­pitala Turciei. IQLASti. BUCOVINEI»" No. 1582 0s 1 T N­O U­T­A­T 1 T 0 A N N A V 1 A R N A MISSIR CERNĂUŢI REGINA MARIA 2 A DE S Grandiosul Magasin Missirs’a asortat cu tot felul de arti­cole pentru Dame, Bărbaţi şi Copii şi este singura sursă neîntrecută în eleganţa nou­tăţilor cari sosesc în fiecare zi, şi în eltinătatea preţuri­lor, vânzând în detail cu preț de engros ----------.................. * « * » —--------------­| INFORMV­ŢÎUNI PERSONALE Luni 15 Octombrie c. având loc deschide-­ rea Corpurilor Legiuitoare, d­nii parlamentari ai Bucovinei pleacă cu trenul de Duminecă la­ Bucureşti. UNIVERSITARE Concurs.—La Universitatea din Cernăuţi este va­­riant cu 1 Noemvrie crt., un post de administrator cu 1350 lei leafă de bază şi accesorii. Doritorii de a o­­cupa acest post vor înainta până în 26 Octomvrie 1923 cererile lor Rectoratului, dovedind că sunt ce­tăţeni români, că sunt licenţiaţi ai uneia din facultă-­­­ţile din Ţară şi că au satisfăcut legea recrutării. De asemenea cu începere de la aceeaş dată sunt­ vacante două posturi, unul de impiegat şi altul de dactilografă cu leafa de bază 350 lei lunar şi accesorii. Cererile pentru ocupare se vor prezintă până în 261 Octomvrie Rectoratului Universităţii. Petiţionarii vor­ trebui să fie români şi să cunoască în graiu şi scris limba oficială şi să ştie perfect dactilografia. ARTISTICE Repertoriul Companiei lirico-dramatice Leonard Sâmbătă, 13 Octomvrie: Cavaleria Rusti-I­cană şi Pagliacci. Duminică, 14 Octomvrie matineu. Fântâna Blanduziei. Duminică, 14 Octomvrie seara.. Hainal galbenă. Biletele la Agenţia librăriei „ Ostaşul Ro­mân“ str. Templului 4. SPORTIVE Dela Com­itetul Regional Bucovinean F. S. S. R. Comitetul Regional va ţine Duminică, 14 Octombrie­ 1923, orele 10 dimineaţa, în sala Primăriei o şedinţă­ extraordinară la care sunt invitaţi toţi preşedinţii şi vice-preşedinţii cluburilor precum şi toţi membri şi­ conducătorii secţiunilor subcomisiunilor şi ai Comite-­­ tului Regional. MEDICALE Posturi de medici vacante. — In Direcţiunea Ge-­­ nerală a Serviciului Sanitar se află vacante următoa-­­ rele locuri: 1. Postul de medic secundar de la secţia­ dermato-venerică al spitalului din Târgul-Mureş. 2. Postul de medic al circumscripţiei Bosanci, judeţul Suceava. 3. Postul de medic al circumscripţiei Nouă- Suliţa din judeţul Hotin. D-nii medici cari întrunesc­ condiţiunile art. 26 din legea sanitară şi doresc să se­ transfere în aceste locuri, vor adresa cererile lor Di­­­­recţiunii Generale a Serviciului Sanitar, în termen de­­ 20 zile de la data apariţiunii acestei publicaţiuni în­­ «Monitorul Oficial» No. 143 din 29 Septembrie 1923. DIVERSE Osia administraţia «Junimii literare». — Cele mai călduroase mulţumiri P. C. Sale Părintelui loan Ni­­­­sioiu (din Baineţ) pentru suprasolvirea abonamentului pe 1923 cu 50 lei. Congresul tuturor voluntarilor bucovineni din Ar­mata Română, Legiunea Română din Italia şi Rusia, se va ţine în ziua da î1 Noembrie a. c. la Cernăuţi. Programa şi alte informaţiuni se vor publica la timp. Lecţiuni practice de limba română. — D. revizor şcolar Teofil Reus şi cu d. institutor Simion Rusceac au tipărit la Institutul de Arte grafice şi editură «Glasul Bucovinei»­­un povăţuitor metodic pentru în­văţătorii şcoalelor primare transformate şi minoritare precum şi pentru orice persoană ce doreşte să în­veţe limba română în timpul cel mai scurt şi pe ca­lea cea mai uşoară. Atragem atenţia asupra acestei apariţiuni, recomandând-o călduros. Preţul unui exemplar 25 lei. Petrecere. — Asociaţia generală a invalizilor din războiu, Regionala Cernăuţi, aranjează in ziua de 14 Octomvrie a. c., o petrecere cu dans în «Casa Na­ţională Evreească» sub patronajul d-lui general Mir­­cescu şi al d-lui primar dr. Nicu Flondor. Biletele vândute pentru serbarea din grădina ncbel au valoare şi pentru petrecerea aceasta. Începutul la orele 8 seara. Impozitul de I la sută asupra cifrei de afaceri. Comercianţii supuşi la impozitul I la sută cifra de a­­faceri conform ordinelor Ministerului finanţelor sunt obligaţi a trece in notele de încasări zilnice (foi vo­lante) fiecare vânzare în detaliu în modul următor : a) felul mărfei vândute, b) cantitatea, c) preţul pentru fiecare kg. metru, litru, etc., d) şi în fine suma totală din fiecare vânzare. Acei contrantabil, care nu se vor conforma acestor instrucţiuni, vor fi amendaţi pe baza actelor de contravenţie dresate de către agenţii fiscului. Itinerarul vizei livretelor pentru judeţul Siret. — Viza livretelor pentru complectaşii, rezerviştii şi mi­liţienii din comunele judeţului Siret, aflaţi pe raza Cercului de Recrutare­­Cernăuţi, va avea loc la Re­şedinţa Prefecturii Siret, in zilele şi ordinea urmă­toare: In 15 Oct. com­. Hîrboca, 16 Oct. Volcineţ şi Poeni, 17 Oct. Baineşti, Bahrineşti şi Gârbăuţi, 18 Oct. Ţibeni şi Vâşcăuţi, 19 Oct. Mânăstioara şi Şer­­băuţi,20 Oct. Petriceni, 21 Oct. Sinăuţi de Jos şi Sinâuţi de Sus, 22 Oct. Prevorochi şi Rânceşti, 23 Oct. Bălcâuţi şi Trestiana, 24 Oct. Mihuceni, Cli­­mâuţi, Botoşaniţa, Fântâna Albă şi Slobozia, 25 Oct. Rogojeşti şi Tereblecea Nouă, 26 Oct. Tereblecea Veche, 27 Oet. Târăşeni, Oprişeni şi Muşeniţa, 28 FOIŢA Războiul Troadei După Codicele Const. Popovici (1796). (Continuare) De aceea, ar fi lucru prea nedrept, ca în aprecie­rea culturii moldovene bisericeşti din Bucovina să punem orbiş temeiu pe spusele unui Hacquet, care, în ale sale Neueste physikalisch-politische Reisen in den Jahren 1788 und 1789 dutxh die Dacischen und Sar­­matischen oder Nördlichen Karpathen, Nürnberg 1790 nu ne ştie da relaţiuni decât despre inevitabilele părţi regretabile ale vieţii monahaie, şi care, pe călugării bucovineni nu i-a văzut decât trăind numai „prea por­­eeşte, cu ţârâita şi ’n trândăvie“ („sehr säuisch, mas­sig und müssig“ op. cit. 96) în locuinţele lor mize­rabile („Die Kleine unbedeutende Kirche >) ist mit ei­ner Ringmauer umgeben, in welchem Bezirk auch die Wohnung des Bischofs sich befindet, die, so wie ü­­berhapt alle unter dem halben Mond stehende Ge­bäude der griechischen Geistlichkeit, elend ist“ ibid. 104), pentrucä pare „a le fi legiuit (acestor călugări) de a rămânea în cea mai mare ignoranţă“ („Es scheint, dass diese Mönche bey den Griechen das, was die Kapuziner bey den Katholiken sind; nemlich das Ge­setz zu haben, in der grössten Unwissenheit zu ver­bleiben“ ibid. 98). *) E vorba de­­ Episcopia de la Rădăuți, de acest... „pan­teon al dinastiei (moldovene) până la Alexandru cel Bun“ (D. Onciul „Conv. lit.“ 1915. 732) !... Nu ! Un Hacquet nu poate fi utilizat decât cu toată rezerva criticei­­). Ciudată e mai ales mărturisirea lui Hacquet că n’a dat nicăiurea de cărţi şi de biblio­teci (op. cit. 98, 107), unde noi ne vedem, în atâta splendoare, până ’n zilele noastre. Intre toate centrele culturale bisericeşti, cel mai vajnic era însă de sigur lăcaşul de veşnică odihnă ai lui Ştefan cel Mare (vezi I. Nistor, Zur Gesch. des 2) Acelaş Hacquet doar, nu vedea în zugrăveala de la Pu­­tna — şi-i important că pe vremea, informatorului nostru pic­tura mănăstirii Putna se cunoştea încă foarte bine, arătând şi o înfăţişare a Judeţului de apoi —decât o „zugrăveală mizera­bilă“ („Bey dieser elenden Mühlerey...“, 97), zugrăveală în care trupurile şi picioarele oamenilor sânt ca de locuste („heu­­schreckenm­ässig“, 97), încât, pe dinafară şi pe dinlăuntru, biserica dela Putna, pentru acest Hacquet nici nu era zugrăvită, ci unsă, mâzgălită („mit einer Ungeheuern Menge von abentheu­­erlichen Gemälden beschmiert“, 98). Şi ’n faţa multor din cele văzute, ignoranţa, nepregâtirea şi mai ales neputinţa de a se transpune într’un nou mediu, a acestui străin, avea, cum l-a avut d. p. în Suceviţa (op. cit. 106—107) numai zimbetul luării în râs şi a batjocurii, — precum iarăşi şi isteţii Moldoveni bă­ştinaşi nu puteau avea pentru specimene de de-alde Hacquet, decât acelaş zimbet al şireteniei, încât la Siret i se întâmplă bietului nostru cercetător o tragere pe sfoară ca aceasta, ve­nită din partea unei jupânese moldovencei in faţa unor cuconi de boieri moldoveni, bronzaţi la piele ca nişte Ţigani de bine­făcătorul soare al pământului nostru, Hacquet, văzând că cel mai mic dintre aceşti copii suge la sânul unei doice ţigance, îşi dă cu socoteala că şi negreaţă celorlalţi copii negri, năs­cuţi din părinţi albi, provine din laptele ţigănesc al doicilor. Şi dorul de a-şi auzi bănuiala confirmată, dorul acesta transfor­­mându-se într-o vitează întrebare adresată mam­ei acelor copii, i se dă răspunsul: „Copiii mei se nasc toţi albi cumu-i ghio­cul ; dar ciudură că nu sug dela mine, ci dela ţiganca asta... se Inegresc aşa rău de laptele ei...!“ — declaraţie care-l face pe cercetătorul Hacquet să mediteze adânc­ ştiinţific despre „ce influenţă poate avea laptele unei doice asupra copiilor“ (vezi op. cit. 123-125)1 Schulw. in der Rak. 19). La Putna dăinuia chiar un fel de academie teologică, academie care înfloria sub conducerea învăţatului arhimandrit Vartolomeiu Ma­­zăreanu, „mădular al Academiceştii Theologii Chie­­vului şi îndreptător::) şcoalelor domneşti episcopeşti şi mănăstireşti aie Moldovei“ (cum işi zicea Vart. Măz. însuşi în preţios informativa Cartea de învăţă­tură*) pe care la 1­urier 1778 o libera „tinerelului“ loan Băloşescu, devenit Isaia, pentruca s’a fost „îm­brăcat in cinul monahicesc“). Un, vajnic ajutor a! Arhimandritului Măzăreanu la această şcoală teologică fu Ilarion Ieromonahul. ..rpădurar al filosofilor Pat­­mosului şi învăţător Psaltihiei şcoalelor Moldovei“ (cum îşi zicea şi el în amintita Carte de învăţătura care cuvânta despre Isaia Băloşescu că „dacă şi este el în vârstă mic, dară în pricepere bună îl afiorisim noi pentru cinul Ierodiaconiei,*ca după aceea să fie şi al doilea dascăl în şcoala de aice“). Dar (Episcopul bucovinean de mai tărziu) Isaia Băloşescu n’a mai ajuns „să fie şi al doilea dascăl“ în şcoala dela Putna! Căci de la anul 1778 înainte „nu se mai pomeneşte nimic“ despre academia Put­­neană (Nistor, Istoria bisericii din Bucovina, 28), fie că şcoala fu desfiinţată de vitrega stăpânire austriacă (Nistor ibid.), fie c’a încetat odată cu moartea •■) Uri ;i) = „inspector“. *) = certificat, diplomă, — publicata de Isidor Onciul­­» „Candela“ An II 1883, 4 şi reprodusă de I. Nistor în Istoria bisericii d­in Bucovina 211—212. re) întâmplată (după D. Dan, Arhim. Vart. Măz. An. Acad Rom. XXXIII, Mem. secţ. lit. 1911, 7) „între anii 1780 şi 1782 în iubitul său lăcaş din mănăstirea Putna". — După Nistor (citatul Disc. de recept 1916, 16-17, Vart. Măz. a trecut „peste cordon, în Moldova“(?).

Next