Glasul Bucovinei, ianuarie 1924 (Anul 7, nr. 1444-1463)
1924-01-15 / nr. 1451
ZMinSk: Tmir ABONAMENTUL: ?e *ra *a 3* lei, pe */a an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru țărani zilnic: pe un an 200 lei, pe */a an 120 lei, pe trei luni 60 lei Nîkaai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe */, ,a* 50 !«î, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 803 lei, pe la an 400 lei. Văjile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administra Cernăuţi, No. 33, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisul nu se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Domnească No. 33 Pentru inserare In Interiorul ziaruluise urcă taxa cu 60%. Forul de judecată la Cernăuți. Numărul 2 fel I ---------------------------------------------------------TIPOGRAFIA 8 Telefon 286 Et. 1 A K t 1 ■' Conferinţa dela Belgrad La 10 Ianuarie s’a deschis la Belgrad, in palatul ministerului de externe Iugoslav, conferinţa Micei Antante. . De mulţimea de conferinţe şi conversaţiuni internaţionale, ţinute dela 1918 încoace, conferinţele Miei Atante se deosebesc prin aceea, că au dat întotdeauna rezultate pozitive şi au făcut din ce în ce mai strânsă legătura între tinerele State, din cari se compune Mica înţelegere. De aceia în timpurile acestea, când situaţia politică a Europei nu are deloc un aspea liniştitor, când în toate colţurile bătrânului nostru continent se întrevăd şi se pot ghici noi germeni de conflicte, când vechile răni ce şi au cauzat popoarele sângeră încă destul de puternic, în aceste momente o întâlnire a bărbaţilor de Stat ai Micei Antante, care se recere imperios, este un punct luminos în întunericul politic în care trăim. La Belgrad se vor discuta chestiuni, cari nu sunt numai de imponanţă pentru Statele participante, ci sunt şi de mare interes pentru Europa întreagă. Se vor lua înainte de toate hotărîri asupra împrumutului, ce îi cere Ungaria Ligei Naţiunilor; apoi se va lua în discuţiune amănunţită situaţia creiată în Grecia prin ultimele evenimente. Se crede că şi Mica Antantă, urmând exemplul marilor puteri, nu se va amesteca de loc în vrajbile interne ale Greciei. Mai departe se va lua în discuţie şi chestiunea relaţiilor anglo-franceze faţă de problema reparaţiunilor şi se va hotărî, dacă Mica Antană va ralia punctului de vedere, francez, sau va continua, ca şi până acum,politica de împăciuire între aceste două mari puteri. Se poate, că şi relaţiunile Micei Antante cu Rusia vor forma obiectul discuţiunilor dela Belgrad, şi chestiunea alianţei între Italia şi Spania, care îi preocupă mai cu seamă pe Iugoslavi, se va lua desigur în desbatere. Credem, în sfârşit, că şi intrarea republicei Poloneze în Mica Antantă, va forma, acum când diferendul Javoniei este tranşat, obietul desbaterilor din capitala Sârbilor. Din cele elicmerate vedem, că importanţa conferinţei de la Belgrad spăşeşte cu mult niveliul conferinţelor obişnuite şi dacă această conferinţă va luă un bun sfârşit, ea va fi o chizâşîe mai mult pentru pacificarea Europei. Cineim lepicitaia ţinută în Cameră cu prilejul modifiării legei comitetului agrar D. Iorgu Toma, vicepreşedinte. D. Mrcea Djuvara are cuvântul. D. Mircea Djuvara: D-lor deputaţi, onorabilul meu coleg, d. Micescu a susţinut şi de daa aceasta, ca întotdeauna, cu atâta talent cauza în serviciul căreia s’a pus, încât cred că este un omagiu pe care îl aduc aici, simţind datoria de a-i răspunde la chestiunile principale, pe care ie-a pus. Răspunsul acesta mai e necesar şi din alt punct de vedere; trebue deosebit în pledoaria Domnului Miţescu aceia ce este formă şi patimă, de aceia ce ea fond de nei, se va vădi astfel mai cu uşurinţă marea slăbiciune şi artficialitatea voită a concepţiunei teoretice pe care D-sa s’a întemeiat. De aceasta din urmă doresc mai ales să mă ocup acum. D-lor, d-nul Micescu ca şi oratorul care l-a precedat, uitind de obiectul limitat al discuţiunei de astăzi, a căutat să revin asupra trecutului şi, cu prilejul legei ce se aduce azi în desbaterea Dv, să redeschidă procesul legilor care au precedat, în general a legei agrare şi în special ai legea care, în urmă, a organizat comitetul artrar. •D-lor, în această «privinţă tebuc ,şi reţin observaţiunea principală a d-lui Micescu, observaţune cre e referitoare la întreaga economie a legei agrare, şi din acest punct de vedere îşi are importanţa sa. D sa a relevatca o armă împotriva legei şi împotriva guvernului, faptul că statul reprezentat prin miniştri ar fi şi parte şi judecător, în comitetul sgar şi îi genere în instanţele care hotâresc exproprierea agrarălor, această observaţiune porneşte dintr’o superficială vedere a economiei generale a legei agrare. Căci ce a ficat legea agrară ? A deschis oare un proces între proprietari şi stat? S’a luat ce e drept pământul de la proprietari, dar, s’a dat cui? Statului? Nu, D-lor, s’a dat ţăranilor pentru improprietărire. Statul în concepţia generală a acestei legi este un simpluintermediar merit să evite asperităţile inevitabile în raporturile aşa de dificile într’o asemenea împrejurare dintre proprietar şi ţăran. Statul reprezentând toate interesele colective ale tuturor, se ridică prin situaţiunea sa până la punctul de unde poate privi cu seninătate atât iute este un ra, cât şi interesele altora ; el este menit să fie un adevărat arbitru între cele două clase ale căror nevoi şi drepturi le sprijină deopotrivă. Din acest punct de vedere, toate observaţiuile predecesorlor mei la această tribună cad, ele fiind întemeiate astfel pe un neadâncit studiu al legei agrare. Şi aş fi preferit ca dl .Micescu sâ vie fără ele, în cuvântarea , aşa cum a făcut-o. D-lor, dacă est - aşa, dacă statul are o asemenea menire, atunci înţelegeţi de ce ministrul care reprezintă interesele , acţiunea efectivă a statului, mijiştrii agriculturii şi domeniilor, la un moment dat, poate, să apară ca arbitru, în, diferitele confacte, care se nasc între proprietari şi ţărani. I Dl Aexandru Mâţă: După teoria dumitale la fiecare minister, arputea să existe un comitet agrar. ■. Dl Mircea Djuvara: Vâ răspund, Domnule Mâţă, în desvojtârjie pe care .je voi fa e chiar acum şi din care veţi înţelege cât de puţin întemeiată'este observaţiufl' a d-v. V ' . Căci, Domnilor,' există un principiu mare, anume că. sunt . două feluri tje jiiiSs'd^tiunfi. 'In toate ţările înaintate, eyisti în afară de in .-fetiţele obişnuite de judecată tsi u jujriscjîpjjune adrministrativă. Noi avem de ; 1 fel încă în legiu j.»|iunep te* itdrţilor alipite o jurîsdicţiune aitministrativă, al cărei .şef, onorate D-le Mâţă, e . îpsjși^ministiul., Prin utilare vedeţi că nu este' o organiza|iune';atibrmaSa aceea 'care dă'ministrului rolul de arbitru în anumite chestiuni, este o organizaţiune care dăinueşte in toate ţările, chiar şi în lârile cele mai civilizate şi mai democrate. : Dl luliu Maniu: îmi veţi permite o mică întrebare. Dl Mircea Djuvara: Cu cea mai mare plăcere. Dl luliu Maniu: E adevărat, cum ştiţi, că e azi un contencios în contra hotârînilor ministrului. Vă închipuiţi dv. ca în statele moderne sâ existe instanţe de judecată în contra cărora să nu existe recurs ? Dl. Mircea Djuvara: Da. D-le Maniu. Dl Iuliu Maniu: Nu cred. Dl Mircea Djuvara: Jurisdicţiunea administrativă, şi prin aceasta răspund observaţiunii D voastră. D-le Maniu, îşi are organizaţiunea ei proprie şi prin urmare nu este supusă recursului obicinuit în Casaţie; aceasta rămâne rezervat jurisdicţiunii tribunalelor judiciare. In Ftanţa a exstat multă vreme o jurisdicţiune administrativă, în care justiţia era delegată. Justiţia aparţinea ministrului şi el o împărţea. Astăzi încă justiţia administrativă aparţine în princbus Consiliului de Stat în Franţa şi nu trbunalelor judiciare, adică in nici un caz Curtea de Casaţie. Domnilor, este o concepţie a justiţiei administrative, care poate sâ stea alâturi de cealaltă, care face din instanţele administrative, instanţe de sine statutare. In acest înţeles, instanţele de expropriere sunt în genere considerate că instanţe de jurisdicţiile administrativă şi pornind dela acest principiu întreaga economie a legei agrare a scos de sub judecata instanţelor obicinuit--, judecrea litigiilor izvorîte între proprietari şi ţărani in materie de expropriere. De aceea s’au instituit instanţele pe care ie cunoaşteţi, ale comisiunilor de ocol, ale comisiundor judeţene, rămânând ca ministrul să fie supremul supraveghetor al administraţiunei acestei justiţii. Adaug însă la cele spuse că în organizaţiunea noastră în genere în materie de expropriere, şi acest principiu s’a aplicat şi în materie de expropriere agrară, judeceta prede un caracter mixt, nu e numai o judecată pur administrativă, ci la un moment dat se deferă şi instanţelor judecătoreşti obicinuite. Iji ca dovadă despre aceasta e între altele că în ceea ce priveşte preţul, după cum ştiţi, curţile de apel judecă in ultimă instanţă. S’ar putea astfel susţine, deşi ar putea fi controversă asupra acestui punct în drept, că din acest punct de vedere judecăţile relative la expropriere au un caracter mixt Un fapt însă trebue reţinut, că nu, putem face abstracţiune de jurifidicţiunea administrative, organizaţiunea noastră de stat de azi, că tendinţa spre care trebue să mergem, trudicţa tuturor statelor organizate în mod civilizat şi democratic, e spre o cât mai bună organzaţie a jursdicţiunei admînîstrative, deosibită de jurisdiciunea instanţelor judiciare (Aplauze pe liticieni, juritâţei). Căci numai garantarea acestei jurisdicţiuni administrative, cum foarte bine îmi pare că a observat docarul Maniu, poate să aducă garaj a drepţiţei şi ligalităţii pentru fiecare in distribuirea zilnica a administraţiei de care noi desigur avem destul de mult de suferit în unele privinţe. Cu aceste observaţiuni, trec la celelalte critice, pe care domnul Miclescu le-a mai adus organizaţiunei comitetului agar din punctul de vedere al constituţiunei şi in special al constitujiei celei noui. Nu pot să mâ opresc de a nu releva insinuările pe care D sa le-a făcut în ce priveşte unul dintre autorii constituţiei, care e în aceaşi timp unul dintre profesorii.. . cei mai veneraţi ai noştri, care a pregătit în cultură juridică mai multe serii de generaţiuni ale noastre în ţară. Nu mă aşteptam mai ales de la Dotrinul Mîcescu sâ aud acuz rea pe care i-a adus-o că este ce ? un'spirit astăzi îVitârfoiat. Qe risă spunem tiihc despre d-sa, care combatea uit violenţă concepţiuni e’ prezeitate ’ şi formulate în Conritituţîi, r.pastrâ, pe tînteibi c.i ar fi prea înaintate'!; (Aplateze ,pe băncile, m. iritaţii). \ O voce: Chiar îtî materie de proprietate. r D. Mircea,Djuvara,: Căci toate atacutuli pe care Djsa Je-,a adus, aiiinci când ^ceartă Campră a votat noua constituţiuîie, iau fostfatunci tntemeiate pe idei?,