Glasul Bucovinei, martie 1924 (Anul 7, nr. 1487-1512)

1924-03-28 / nr. 1510

Pag. 2 Apel d­e către marele pudic lansat de doamna Ministru Virginia Dr. I. Nistor D-l Leonard, directorul trupei de reprezen­taţii teatrale, a binevoit să aprobe cererea noastră de a aranja în ziua de 29 Martie c. în Teatrul Naţional din Cernăuţi o reprezentaţie în folosul exclusiv al orfanilor din războiu, iar în 31 Martie c. o reprezentaţie în beneficiul inva­lizilor şi văduvelor din războiu. In ziua de 29 Martie c. se va reprezenta „Sânge polonez“, în 31 Martie se va reprezenta „Haina galbenă“. Se face deci apel călduros la simţul nobil al marelui public să nu lipsească de la repre­zentaţia aceasta, având în vedere scopul cali­­tativ al serbărilor (de a sprijini pe invalizii, văduvele şi orfanii din război, fără deosebire de naţiune şi confesiune). Orice suprasolviri precum şi destinarea su­melor adunate se va publica în ziar. Bilete de vânzare la librăria „Ostaşul Ro­mân“ şi seara la cassa Teatrului Naţional. ------------------a««------------------­ Cursuri de popularizare Motivul luceafărului la trei poeţi universali: John Keats, Al. de Vigny, M. Eminescu D. prof. unniv. D. Protopopescu a ţinut Marţi 18 şi Miercuri 19 Martie crt. la Universitate cursul său de popularizare, tratând in faţa unui numeros public despre „Motivul luceafărului la trei poeţi uni­versali: John Keats, Al. de Vigny, M. Eminescu. D. Protopopescu şi-a început cursul arătând în mod interesant şi sugestiv cum privesc lucrurile din univers muritorii de rând şi poeţii. Astfel luceafărul pentru lumea de rând este o stea« care răsare mai de­vreme şi a pune mai târziu; nu tot astfel e pri­vită de poet această stea. Poetul e singurul dintre muritori, care a înţeles şi pătruns tainele acestei stele izolate. Marele Eminescu în poezia „Luceafărul“, a tăl­măcit maestru conflictul care există intre elementul divin şi cel omenesc, elemente cari formează esenţa dublă din care este compus omul. D. Protopopescu a cetit deosebit de frumos in întregime poezia „Lu­ceafărul“. Această luptă intre divin şi omenesc, bine şi rău se dă de la începutul omenirii până in zilele noastre. La Perşi binele şi răul era reprezentat prin Ormuz şi Ahriman. Conflictele între elementul divin şi omenesc s’au desfăşură mai intensiv la Greci. In Olimpul zeilor greceşti s’au petrecut cele mai mari intrigi şi lupte între zeităţile olimpice şi muritori. Pentru a scoate mai bine în relief contrastul dintre elementul divin şi omenesc, conferenţiarul a povestit o serie întreagă de astfel de aventuri galante dintre zei şi oamenii de rând. Poetul englez John Keats a ilustrat în mod de tot plastic în poema sa romantică „Endymion“, con­flictul între tânărul păstor de o frumuseţe precoce Endymion şi Selene (Luna). John Keats ia, subiectul din mitul grecesc şi rămâne în cadrul lui, în vreme ce Eminescu nu se mulţumeşte să rămână în cadrul versiunei greceşti, ci el caută să o lărgească, să o universalizeze. Vorbitorul a citit interesant din poema „Endymion*. Al treilea poet universal care a tratat conflictul dintre divin şi uman este Francezul Al. de Vigny Poetul tie Vigny s’a ocupat de conflictul dintre bine şi rău în poemele „La meer“, „Elea, ou la soer* şi „Moise". D. Protopopescu a citit cu farmec din poe­zia „Moise". Moise se apropie foarte mult de tema luceafărului eminescian. In timpul când de Vigny îşi continua cu febrilitate opera scrisului său, poetul englez John Keats se stânge în vârstă de 24 ani (1821). Conferenţiarul a încheiat spunând că din poemele citite, poema eminesciană tratează în mod cu totul desăvârșit și original, problema despre care ne-am ocupat. • * • • — materialul necesar pentru construirea sicriilor. Ose­­mintele au fost așezate la locul destinat pentru mor- j mintele eroilor din frontul cimitirului central al ora-i șului. S’a procedat apoi la adunarea materialului de construcţii şi colectării numerarului necesar. S’a obţi­nut material în valoare de lei 508 570 în mod gra­tuit. Din colecţiile băneşti s’a realizat suma de lei 972.770,45. Lucrările necesare au fost date în între­prindere d-lor Jelinek Adalbert şi Gerber Friedrich înainte de­ a începe lucrările proiectate s’a nivelat te­renul şi s’a transportat pământul. Această lucrare s’a executat cu concursul armatei, pusă la dispoziţie gra­tuit mulţumită bunăvoinţei domnului general Mir­­cescu. Lucrările edilitare au fost conduse şi suprave­­ghiate de d. arhitect inginer Stübchen Kirchner, secon­dat fiind de d-nii maior Dimitriu, maior Chiru şi că­pitanul Juracovschi. S’a construit împrejmuirea cimi­tirului cl­ural şi a cimitirului militar. Inlăuntru un gard viu înfrumuseţează şi distinge de restul cimiti­rului mormintele eroilor. Rondul situat în mijlocul a­cestor morminte este destinat monumentului Eroului necunoscut. Alea principală a cimitirului a fost nou plantată şi prelungită. S’a introdus în cimitir apeduct şi s’a instalat lumină electrică. S’a reclădit locuinţa grădinarului, iar lângă portalul principal s’a aşezat o fântână publică. S’a construit şi o lojă lângă intrarea principală pentru portalul cimitirului. Portalul principal cu două porţi laterale a fost clădit în stil românesc.­­ Cheltuelile se ridică la suma de lei 963 370,45. Venitul total la data de 31 Dec. 1923 este de 972.370,40 deci rămâne la data de 1 Ia­nuarie 1924 un sald de 9.400 lei. Au rămas datorii de lei 212 685 86. Acestea se vor acoperi cu sumele nea­chitate ale restanţierilor, care se ridică la 380.050 lei. Mai rămâne să se construiască crucile şi troiţele ce lipsesc pe aceste morminte, apoi monumentul Erou­lui necunoscut, pentru care operă lipsesc fonduri băneşti. Soc. „Moravilele eroilorcăaatiin răziisiu“ — Dare de samă — D. director general Ştefan Scalat, a fost însăr­cinat, în urma hotârîrii luate în şedinţa din 17 ianua­rie 1923 a Comitetului regional al societăţii «Mormintele eroilor căzuţi în războiu», cu lucrările de împrejmuire a cimitirului eroilor din localitate şi cu luarea tuturor măsurilor de îngrijire şi de bună întreţinere a mor­mintelor. Asupra gestiunii pe anul 1923 a soc. «Mor­mintele eroilor căzuţi în războiu» d. Ştefan Scalat a făcut o dare de samă, din care extragem următoa­rele: înainte de începerea împrejmuirii cimitirului d-sa a procedat la exhumarea eroilor, cari se aflau înmor­mântaţi răzleţi pe teritoriul oraşului. Lucrările de ex­humare s-au efectuat în decursul lunei Martie 1923 de către trupele garnizoanei. Firma Götz a eliberat GLASUL BUCOVINE! • • • a Plicim agricola­­ Bicola in 1923 După datele biroului statistic — Valoarea totală 2.485.132 547 lei (Sfârşit) Trifoi sămănat anul acesta 6979 ha, producţiunea totală 10,251 525 kg, producţiunea mijlocie la hectar 1613 kg. Valoarea totală 30,754.575 lei. Trifoi vechi 12.581 ha, producţiunea totală 56,272.700 kg, producţiunea mijlocie la hectar 4472 kg. Valoarea totală 101,290 860. Alte fâneţe artificiale 12.339 ha, producţiunea totala 13,309.100 kg, producţiunea mijlocie la hectar 1078 kg. Valoarea totală 17 301.830 lei. Fâneţe naturale 118.732 ha, producţiunea totală 232.906.950 kg, producţiunea mijlocie la hectar 1961 kg. Valoarea totală 349.360.425 Iei. Totalul sămănă­­­rilor şi fâneţelor 384.388 ha. Fasole sămănate in porumb 13.304 ha, produc­ţiunea totală 43.040 hectolitri, producţiunea mijlocie la hectar 3­2 hectolitri. Valoarea totală 33.360.800 lei. Dovleci sămănaţi în porumb 14.216 ha, produc­ţiunea totală 46,558.700 bucăţi, producţiunea mijlocie la hectar 3278 bucăţi. Valoarea totală 37,246 960 lei. Valoarea totală a recoltelor 2.485.132.547 lei. ----------------------—«•-»■----------------------­ SITUAŢIA EXTERNA Guvernul elen s’a prezintat Adunării Na­ţionale şi şi-a expus programul său. Acest program a fost aprobat de Adunare cu 259 voturi, contra 73 şi 3 abţineri. La 25 Martie, cu ocazia aniversării independenţei, s’a pro­clamat republica. Zaimis a adresat regelui George o scrisoare, invitân­du-l să abdice. * Stresemann, ministrul de externe german, a declarat într’un discurs ţinut la Darmstadt, că tratatul de la Versailles nu se poate rupe orice protestare se poate face numai pe baza tratatului existent. Situația Germaniei nu se va schimba. * Comitetele de experţi lucrează la redac­tarea definitivă a lucrărilor privitoare la capa­citatea de plată a Germaniei. Chestia despă­gubirilor e posibil să între într-o nouă fază. Guvernul britanic pare dispus să ia în consi­deraţie punctul de vedere susţinut de guvernul francez, privitor la siguranța Franței. * In Persia mişcarea republicană se în­tinde. Parlamentul persan a hotărît să detro­neze pe şah şi să înlăture regimul monarhic. * In Iugoslavia criză de guvern. Regele a însărcinat pe Pasid cu formarea noului gu­vern. Pasid va căuta să formeze noul guvern dintr-o coaliţie cu partidele opoziţioniste. " ■ » • • •­­.................. No 1510 INPORIVIŢIUNI yy UNIVERSITARE Joi 27 şi Sâmbătă 129 Martie crt. d. pro­fesor univ. Dr. Al. Procopovici va continua cursul său­­de popularizare „Din istoria renaşterii noastre naţionale. Aspecte culturale şi literare din sec. XVII* (cu proiecţiuni lumi­noase) în sala Vil­a a Universităţii. începutul la orele 6 d. m. * * * Vineri, 28 Martie crt­d. prof. univ. Leca Morariu va ţinea cursul său de popularizare „Excursie folclorică prin vămile văzduhului şi prin iadul judeţului de apoi“ (cu proiecţiuni lu­minoase) în sala V­I-a a Universităţii. începu­tul la orele 6 d. a. ZIARISTICE Loteria Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat oferă publicului cel mai bun plasament. In schimbul sumei de 2 lei, costul unui bilet, oricine poate câştiga 100.000 lei. Loteria Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat oferă 5412 câştiguri în sumă globală de 500 000 lei, având câştiguri princi­pale de 100.000 Iei, 50 000 Iei, 25.000 lei, 10 000 lei etc. Loteria se va trage irevocabil la 16 August 1924 în Cluj, în prezenţa autorităţilor şi a publicului. Câşti­gurile sunt garantate. Cine doreşte să aibă un frumos câştig fără nici un fizic, să comande bilete de Loterie pentru „Că­minul Presei“ din Cluj. Comenzile se fac prin mandat poştal, minimum costul a 10 bilete, la sediul Loteriei Sindicatului Pre­sei Române, Cluj, Piaţa Unirei 29. Costul a 10 bi­lete este 20 lei. Biletele se vor remite recomandat prin poştă. Pentru persoanele cari comandă bilete de 100 lei li se face reducere de 10% iar pentru co­menzile de la 500 lei în sus reducerea este de 20%. ARTISTICE Repertoriul Companiei lirico-dramatice Leonard Joi 27 Martie, matineu: Farmetul unui vals, repr. în beneficiul personalului tehnic. Joi, 27 Martie, seara: Bohema, reprezentaţie de gală în onoarea d-nei Virginia Miciora. Vineri, 28 Martie : Traviata, reprezentaţie de gală în onoarea tenoristului Marinescu şi Nina Boty. Sâmbătă, 29 Martie: Sânge polonez, reprezen­taţie în beneficiul orfanilor de războiu. Duminecă, 30 Martie, matineu: Tosea reprezentă în beneficiul cântăreţului de operă Bazilia. Duminecă, 30 Martie, seara: Mascotta.­­ Luni 31 Martie: Haina galbenă, reprezentaţie în beneficiul văduvelor de râsboiu. MUZICALE Concert — Liceul statului No. IV împreună cu liceul de fete part. din Cernăuţi aranjează Duminică 13 Aprilie c., în sala filarmonică, un mare concert, a cărui programă se compune din cântece poporale şi compoziţiuni distinse, executate de un cor mixt de peste 250 persoane, cu acompaniament de orhestră. Conducerea corului o are maestrul de cântare d. A. Sadagorschi. Considerându-se că venitul curat este destinat pentru un scop umanitar (lădiţa şcolii), se aşteaptă ca publicul nostru să dea tot concursul, spri­jinind manifestaţiunile de artă românească. Cernău­­ţenii îşi aduc, desigur, aminte de prea frumoasa im­presie pe care a făcut o acest cor cu prilejul aran­jărilor sale din anul trecut Biletele se vând în biroul direcţiunii lieului statului No. IV din Cernăuţi. STUDENŢEŞTI Dela societ acad. „Junimea“.— Duminică 30 Mar­tie a. c. va avea loc în sala „Armoniei“ (Palatul Na­ţional) o şezătoare literară în amintirea primului pre­şedinte şi înfiinţător al Junimiri Dimitrie Onciul. Membrul emeritat dl prof. univ. Dr. Romulus Cândea va ţine o conferinţa despre „ Viaţa şi opera lui Dimi­trie Onciul începutul la orele 4 d. a. Tot publicul este rugat să participe. Donaţie pentru Căminul studenţesc.­­ Pentru Că­minul studenţesc din Cernăuţi a donat Rectorul Uni­versităţii d. Dr. Valerian Şesan 500 lei, iar Banca Românească, Centrala Bucureşti, suma de 20.000 lei. Primim cu bucurie această frumoasă veste şi dorim să putem înregistra cât de multe acte de asemenea, mărinimie. ŞCOLARE Adunarea generală constitutivă a comitetului şco­lar de pe lângă Liceul de fete al Statului „Regina Maria“ din Suceava va avea loc Sâmbătă 29 Martie a. c. la ora 5 d. m. în edificiul acestui liceu cu ur­mătoarea ordine de zi: 1. Alegerea a 4 membri şi a unui cenzor în comitetul şcolar, după procedura ară­tată în art. 5 şi 10 din regulamentul pentru funcţio­narea comitetelor şcolare. 2. Eventuale. La această a­­dunare sunt invitaţi şi pe această cale: a) Părinţii şi tutorii legali ai elevelor de la acest liceu, b) fostele e­­leve ale acestui liceu devenite majore, c) părinții fos-

Next