Glasul Bucovinei, aprilie 1924 (Anul 7, nr. 1513-1534)

1924-04-25 / nr. 1533

Pag 2 Tratativele austro-române Din Viena s’a înapoiat d. E. Giuan, directorul general al despăgubirilor de războiu şi membru în comisia ce tratează acolo cu austriacă soluţionarea diferitelor litigii rezu­mate de pe urma schimbărilor te­ritoriale. D. Giuan va face guvernului o expunere amănunţită asupra stadiului la care au ajuns aceste tratative. Cele mai multe din chestiile ce au format obiec­tul tratativelor urmate, au fost tranşate in mod favo­rabil nouă, semnându-se şi protocoalele respective. Astfel, s’a putut ajunge la acorduri asupra următoa­relor chestiuni: 1. Depozitele particulare şi publice; 2. Bu­nurile ridicate de austriaci din Bucovina ; 3. Da­torii şi creanţe; 4. împrumuturile de războiu ; 3. Pensii; 6. Obligaţiile austriace către căile fe­rate din Bucovina; 1. Execuţiunea acordului for­fetar pentru restituirea materialelor industriale şi vitelor ridicate în timpul ocupaţiei; 8. Asigu­rări sociale şi împărţirea fonduriior acestor asi­gurări. De asemenea sa urmat un schimb de idei în ce priveşte lichidarea societăţilor de asi­gurare din Bucovina. Din cauza sărbătorilor de Paşti lucrările acestei •omisiuni au fost întrerupte și ele se vor relua după Duminica Tomii. Se crede că tratativele vor duce la bun sfârșit. .....* • t e ——— ■ ■■ —- ' agricultură. Aceste cursuri se vor ţine la ţară, vor fi însoţite de dem­onstraţiuni pe teren, lucrări practice şi proiecţiuni cinematografice şi vor dura din luna Maiu până in Noembrie crt. * Se proectează înfiinţarea unei Camere de Co­merţ şi Industrie pentru­ judeţul Caraş Severin cu se­diul la Lugoj. * D. prof. univ. C. I. Urechia, directorul clinicei psihiatrice din Cluj, a fost invitat să ia parte la Reu­niunea internaţională de neurologie, care se va ţine în zilele de 30 şi 31 Main 1924 la Paris. Subiectul discuţiilor va fi «Scleroza în plăci». * D. dr. Liviu Câmpeanu, şef de lucrări al Cli­nicei chirurgicale din Cluj, a trecut cu succes strălucit examenul de docenţă in chirurgia generală. * In ziua de 21 Aprilie crt. a avut loc la Cluj primul congres al profesorilor pentru şcolile de orbi, surdo-muţi şi anormali mintali din ţară. Duplicitate productivă Partidul naţional nu scapă nici o ocazie pentru a-şi arăta apriga duşmănie pe care o nutreşte împo­triva liberalilor de la noi. Pornirea acestei pasiuni ele­mentare se arată atât de­­dârzâ, încât dioscurii din fruntea comitetului de-o sută de la Cluj au refuzat până acum în mod sistematic orice contact pub­ic cu ac­tualii guvernanţi. De aceea, au preferat să­­nu parti­cipe la încoronarea Regelui şi să se absenteze de la co­memorarea unirei Basarabiei, decât să apară înaintea lumei alături de nişte adversari atât de primejd­oşi. In deosebi, cu temperamentul său cunoscut de viu luptător, d. Alexandru Vaida a declarat în repetate rânduri, că demnitatea sa de om liber îi porunceşte să lipsească da la orice manifestare naţională, unde s’ar întâlni faţă în faţă cu hoţii de urne de pe banca ministerială. Nu era o chibzuită atitudine politică aceasta, căci manifestările naţionale despre care vorbeam mai sus nu aparţineau unui partid politic, ci ţării întregi; dar, permanenta abţinere a partidului naţional putea să fie socotită de către unii neştiutori cel puţin o consec­ventă dovadă de patimă politică. Ei aş !... Nici vorbă despre aşa ceva. Domnii cari ne imputau până şi nouă, acestora de la Ţara Noastră, că nu facem o opoziţie îndeajuns de violentă guvernului liberal şi nu aruncăm cu tiribombe în d. Ion I. C. Brătianu, domnii aceştia sunt nişte ridicoli farsori, ba, ceea ce e mai grav, sunt nişte farsori cari încasează... Să ne explicăm. Zilele trecute Viitorul a făcut în numele şefului partidului liberal o destăinuire, care aruncă o lumină complectă asupra onestităţii îndârji­ţilor opozanţi de la Dino Sân Martin. Adică, ştim acum, că d. Alexandru Vaida, vulcanicul temperament de luptător, care nu primeşte nici să se roage în bise­rică alături de d. Ion I. C. Brăt­anu, l-a vizitat pe a­­cesta în taină cerându-i cu incidenţă un important ser­viciu personal. Ce fel de serviciu ? Foarte simplu. In calitatea sa de întreţinut al bănci Marmorosch Blank, de la care primeşte cadou jumătate de milion lei pe an, fostul prim-ministru al României­ întregite, şi delegat al ţării la Conferinţa de pace, salvatorul Basarabiei şi dragostea de o lună a lui Lloyd George, a fost trimis de patronii săi financiari la d. Ion I. C Brâ­­tianu cu rugămintea de a-i proteja pe aceştia împo­triva manifestaţiilor studenţeşti, încoronarea dela Alba Iulia şi aniversarea unirei Basarabiei n’au putut sa apropie pe conducătorii par­tidului naţional de d. Ion I. C. Brătianu. Minunea a­­ceasta au fâcut-o, adevărat că ceva mai d­ecret, inte­resele bancei Marmorosch Blank, pentru care d. Alexan­dru Vaida, şi alţi naţionalişti intransigenţi, sar ca mâ­naţi de un tainic resort. Şi ce resort puternic: cinci sute de mii de lei pe an­i.. . Scumpi bani, domnule Vaida, şi anevoie agonisiţi cu jertfa obrazului. Dar, în sfârşit, duplicitatea rentează şi acesta e lucrul principal... „Ţara Noastră“. ■' ■■■■ ■ ■ 1 % • • • ■■■■■■■nu ■ .mi ,i, 1 De la Societatea aca­demică „Dacia“ din Cernăuţi Sărbătorirea zilei de 6 Mai Marţi, 6 Mai crt., (in ziua de Sf. Gheorghe) se împlinesc 19 ani de când a luat fiinţă societatea acad. română .Dacia“ din Cernăuţi, care în decurs de 2 decenii, având la bază „răspândirea culturii în masele largi ale poporului“, iar ca deviză, „Altarul de jertfă al naţiunii să fim Şi sufletul Neamului nos­tru“, a contribuit într’o măsură considerabilă la tre­zirea conştiinţei naţionale a poporului nostru şi la conservarea frumoaselor noastre datini strămoşeşti. Această zi se va sărbători de cătră toţi aceia cari, potrivit principiilor „Daciei*, principii cari tre­­bue să fie ale fiecărui bun român — orice soc- cult­ ate şi trebue să aibă aceleaşi aspiraţiuni — au con­tribuit cu obolul lor la marea activitate desfăşurată până în prezent de soc. „Dacia". Vor fi clipe într’adevâr frumoase şi înălţătoare, când, cu această ocazie, se vor putea întâlni toţi membrii „Daciei“ de toate categoriile. Programul este următorul: La ora 10 dim, adunarea tuturor membrilor, de orice categorie, în cabinetul Societăţii strada Re­gele Ferdinand No. 2 (Hotel Paris); orele 10 şi juni plecarea în corpore la Catedrală, unde la ora 1920 se va oficia un Parastas întru pomenirea membrilor decedaţi ai „Daciei" ; orele 12 şi jumi, fotografiarea tuturor membrilor şi prietenilor; cu acest prilej se va face o fotografie speciala a tuturor preşedinţilor „Daciei“. „ Ora 1 d. m. Societatea „Dacia“ va oferi un praznic internatului de băeţi români din str. Mărâşeşti intru pomenirea membrilor decedaţi. Ora 3 d. m. precis se va da o reprezentaţie teatrală în Teatrul Naţional. Dacienii vor juca „Ardealul“, dramă istorică în 4 acte de C. Cehan Racoviţă. După spectacol se va face o fotografie a întregului ansamblu din piesă. Toţi membrii onorari, emeritaţi, fondatori, spriji­nitori, activi definitivi şi provizorii precum şi părinţii resp. soţiile, fraţii sau rudele mai apropiate ale „Da­cienilor“ decedaţi din Cernăuţi şi provincie, sunt in­vitaţi pe calea aceasta să participe la serbarea zilei de 6 Mai. Biletele pentru reprezentaţia teatrală se găsesc de vânzare în cabinetul Soc. „Dacia“, zilnic între o­­rele 6 şi 7 după masă, iar Marţi 6 Mai, cu două ore înainte de spectacol,­­ cassa teatrului. Aşa­dar, în nici o parte a lumii, situaţia rezer­velor nu poate servi de bază politicei monetare. Care ar trebui deci să fie noile indicii pentru controlul cre­ditului, dacă se urmăresc operaţiunile cele mai avan­tajoase pentru industrie ? Articolul din „Revue inter­nationale du Travail“ răspunde, intr’o măsură oare­care, la această chestiune arătând că, dintre toate indiciile, cel mai important este, fără îndoială, acela al mişcării preţurilor. Fluctuaţiunea preţurilor este dată ca un factor esenţial pentru determinarea volumului producţiei şi a posibilităţilor de lucru; cu cât aceste fluctuaţiuni vor fi mai extreme şi violente, cu atât mai profunde vor fi depresiunile care, în ciclul economic, urmează fiecărei period® de prosperitate. Fluctuaţiunile preţurilor atrag după sine alte consecinţe. Ele alterează raporturile între debitori şi creditori, agravează datoria publică, dau naştere la mizerie in mediile care nu se bucură decât de ve­nituri fixe, cum este clasa muncitoare. In general ele sunt un factor determinat de tulburări sociale. Con­­cluziunile acestui articol sunt că politica bancară nu ar mai trebui să fie condusă, ca înainte de război­, spre regularizarea creditului graţie jocului rezervelor monetare, ci de preferinţă după necesităţile industrii­lor care sunt, la rândul lor, factorii posibilităţilor de lucru şi a mişcărilor preţurilor Dacă un principiu de acest gen ar fi adoptat, ar fi puţin probabil ca­­ politica de stimulaţiune în primul loc şi apoi, — când se va prezintă momentul, — de stabilizare, n’ar a­­junge să menţie industria la un nivel de activitate mai ridicat decât acel pe care l-a atins până în prezent. Realizarea unui asemenea program necesită in primul rând un sentiment de unitate naţională foarte dezvoltat pentru aplicarea reformelor necesare şi apoi o colaborare internaţională a băncilor de emi­siune a diferitelor state. ■ ■■ ■■■­— ■ — • • • • —........... — Cronica României Noul M. S. Regele a dăruit 100 000 lei pentru scoa­­tere din Blaj, iar membrii guvernului laolaltă suma de 245.000 Iei. 19 S’a hotărît ca averea fondaţiunei Gojdu din Budapesta să fie restituită României. Din această avere se vor zidi mai multe căminuri studenţeşti. * Ministerul de agricultură şi al domeniilor a luat măsuri prin direcţia generală a îndrumărilor a­­gricole, ca în Banat să se ţină cursuri populare de OLÁSUL BUCOVINE " I ■ "" " — • • • • - — —-I- ■— — —■— I »MQ ■«—­* Un zvon fals Primim următoarele cu rugămintea de a le da publicităţii: Cu ocazia încaerărilor studenţeşti din 20 Aprilie crt., orele 12 şi jum., cari s’au petrecut în strada Domnească, s’a zvonit că intre bătăuşi se afla şi un magistrat, care ar fi lovit pe un student german cu un baston. Acest zvon este cu desăvârşire fals, fiind evi­dent făcut în mod răutăcios şi calomnios, deoarece acest funcţionar se afla in timpul critic la conferinţa ţinută de d-nul prof. Dr. Roeder în sala filarmo­nică, fapt care se poate dovedi cu o mulţime de martori. Acest funcţionar, care între funcţionarii de justiţie se bucură de cea mai mare reputaţie, n’a putut deci în acelaş tim­p să participe la numita con­ferinţă şi a­­rteierările studenţeşti din strada Dom­nească. Creditul bancar şi şomajul De la Liga Naţiunilor am primit următoarele : O şcoală importantă de economişti care tinde să câş­tige din ce în ce mai mulţi adepţi, se ocupă în pre­zent cu studiarea mijlocului de a stabiliza condiţiu­­nile industriale printr-o reglementare judicioasă a cre­ditului bancar, de care depinde industria într’o largă măsură. Revista internaţională a muncii, (Revue inter­nationale du Travail) publicaţiune lunară a Biroului internaţional al Muncii, inspirându-se din lucrarea d-lui J. R. Bellerby „Controlul creditului ca remediu contra şomajului”, face un relevan al opiniilor nume­roşilor economişti cari apără această teză. Banca con­trolează factorul „ban” în materie de producţie şi, dacă sistemul monetar nu dă satisfacţie, prin inter­mediul băncii se pot institui reformele necesare, înainte de războiu, singurul criteriu important era situaţia rezervelor, adică raportul ce exista între rezervele de monedă legală a băncilor centrale şi pa­sivul acestora din urmă. Când nivelul rezervei se a­­propia de punctul minim legal, restrângerea deschi­derilor de credit apărea necesară, din contra, când rezerva era abondentă, se încurajau împrumuturile. Această metodă antrena o variaţiune considerabilă în situaţia creditelor bancare şi prin urmare putea de­termina fluctuaţiuni importante ale preţurilor. Oricare i-ar fi fost valoarea, sistemul de înainte de războiu nu mai dăinueşte. In numeroase ţări, etalonul aur a fost părăsit şi nu mai există limitaţiune strictă a re­zervelor de monedă legală. In altele, in Statele­ Unite de pildă, există o pletoră de rezerve aur. ­...«1­9 « * ■ No. 1533 Pentru înfrumuseţarea cimitirelor De la primărie primim următoarele : Cu începutul pri­măverii şi a revenirei timpului cald se vor relua din nou lucrările de înfrumuseţare a cimitirelor creştine. Pri­măria Cernăuţi, care în anul trecut şi-a luat angaja­mentul pentru­­restaurarea şi înfrumuseţarea acestor cimitire, speră să poată termina în anul curent aceste lucrări. Ea se adresează publicului invitându-l să co­­tribue şi el la împodobirea locurilor ultimului repaos al scumpilor decedaţi şi de a îngriji cu pietate mor­mintele membrilor familiei. Fiecare persoană cât şi fiecare familie va putea face lucrările de grădina necesare pentru Bună­sta­rea şi împodobirea morminteor scumpilor decedaţi sau cu mâna proprie sau cu ajutorul Serviciului ci­mitirelor creştine In podoaba fiorilor de primăvară fiecare mor­mânt şi întregul cimitir va da mărturie vie despre pioasa şi scumpa amintire, păstrată persoanelor dece­date de populaţia oraşului Cernăuţi. ■ ......--....- - INFORnflŢIUNI­­5TWP STUDENŢEŞTI Societatea academică „Junimea“ aranjează Marţi în 6 Mai (Sf. Gheorghe) în sala otelului «Annahof» de Siret o serată dansantă începutul la orele 9 seara. In aceeaş zi la orele 3 p. m. va avea loc o şezătoare literară cu conferinţă şi teatru. Invitări pentru serata dansantă se vor trimite numai în oraşul şi judeţul Si­ret. Reclamaţiuni la n. activ. Dimitrie Ţurcan în Siret. Publicul din celelalte oraşe este invitat pe această cale. CULTURALE Pildă vrednică — Şcoala reală ortodoxă din Cer­năuţi şi-a achitat două abonamente la revista «Juni­mea literară». DIVERSE Deces. — Din Iaşi ne vine ştirea că in ziua de 19 Aprilie crt. a încetat din viaţă Maria Poliacov, născ. Koller, soţia d-lui inspector al cooperaţiei N. Polia­­cov. Transmitem familiei îndurerate sincerele noastre condoleanţe!

Next