Glasul Bucovinei, octombrie 1924 (Anul 7, nr. 1653-1678)
1924-10-14 / nr. 1664
Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI No 3 614 ■■ ............... ...■—data..................... Din Rădăuţi Două frumoase serbări naţionale Populara oraşului Rădăuţi a trăit Duminică, 12 octombrie crt. înălţătoare clipe de manifestări naţionale cu prilejul inaugurării „Casei naţionale“ şi a deschiderii noului obor al oraşului. La orele 11 a. m. a sosit din Cernăuţi d-nul ministru I. Nistor cu d-şoara Oltea Nistor, însoţit de d-nii prof. univ. V Grecu şi prof. secundar Marcel Popescu, fiind întâmpinat la hotarul oraşului de d-l prefect al judeţului Rădăuţi, Dr. Bancescu. In faţa unui arc triumfal şi în prezenţa reprezintanţilor autorităţilor civile şi militare şi ai unui foarte numeros public, d. Gh. Popadiuc, primarul oraşului l a întâmpinat pe d- ministru Nistor urându-i bun sosit la Rădăuţi. Sfinţirea „Casei naţionale“ din Rădăuţi Pe un altar improvizat în faţa „Casei naţionale“ I. P. C . arhimandritul mitrofor Clementie C. Popovici secundat de P. S ., păr. Chelarie, Cărbune, Dr. Puiu, Reu, Dr. Zugrav şi Catareniuc a săvârşit sfinţirea apei. Răspunsurile le-a dat corul elevilor de liceu din Râdăuţi. După sfinţirea „Casei naţionale“ a luat cuvântul d. primar Ch. Popadiuc relevând munca prodigioasă a d lui ministru I. Nistor pentru înflorirea culturală a oraşului Rădăuţi. Prin stăruinţa d-lui ministru I. Nistor, oraşul Rădăuţi a primit mai multe clădiri de ale fostului stat austriac, dintre cari una a putut fi întocmită pentru „Casă naţională“, unde se vor instala toate societăţile culturale româneşti din Rădăuţi şi unde pe viitor se vor putea întruni toţi Românii, fără deosebire de avere şi chemare, încheie cu omagii pentru M. S. Regele-Liberator Ferdinand, care a urmat prin viteja sa zilele negre ale stăpânirii străine pe moşia românească. Asistenta ascultă emoţionată Imnul Regal, cântat de corul elevilor. S. S. păr. Reu, preşedintele comitetului administrativ al nouei „Case naţionale“ rosteşte o bine simţită cuvântare salutând pe d. ministru Nistor, prin munca sa, fondatorul principal al acestui aşezământ, in care se va cultiva dragostea pentru biserica noastră stamoşească, pentru Neamul şi Tronul român Înfiinţarea acestei „Case naţionale“ a fost pentru oraşul Rădăuţi o reală necesitate şi astăzi, când aceasta este satisfăcută, tot Românul să îmbrăţişeze noul aşezământ de cultură cu gând bun de muncă frăţească pe tărâmul cultural românesc, dându-i în felul acesta viaţă şi însemnătate reală. Discursul d-lui ministru I. Nistor D. ministru Nistor luând cuvântul spune că ziua in care se inaugurează „Casa Naţională“ din Rădauţi este o adevărată sărbătoare a sufletului, prea puţin îngrijit acuma, după răsboiu. Rădăucenii au dat pildă altora, căci ei in noul aşezământ cultural naţional au ridicat un templu culturii sufletului în vremurile acestea de exagerat materialism. Noul aşezământ va fi cu siguranţă un sanatoriu adevărat al sufletului, în care once Român, fără nici o deosebire, se va putea reculege după munca grea a zilei. In năzuinţa aceasta trebue să ne ândim la un lucru mare, anume să reluăm firul în desvoltarea noastră de naţie băştinaşă pe acest pământ, care fir a fost întrerupt vremelnic de stăpânirea străină pe moşia noastră. Noi nu luăm nimănui nici un drept ci revendicăm numai ceia ce ni se cuvine ca autohtoni şi inlemtitori ai unei culturi naţionale, aici, pe pământul nostru ii invităm pe conlocuitorii noştri Ce alt neam să se împărtăşească şi ei de aceasta cultură veche moldovenească şi să participe la desvoltarea ei, intru cât ea a fost aici reală luminătoare, de când au descălecat strămoşii noştri. De aceia toţi trebue să o respecte şi să respecte tradiţiile neamului nostru Nu putem admite, ca acei, pe cari noi ii primim cu dragoste ca conlocuitori, să abuzeze de situaţia lor, terorizându-ne cu pretenţiuni exigerate. Primim cu brele deschise pe conlocuitorii de alta limbă şi credinţă alăturea de noi, nu insă deasupra noastră cu vechile lor privilegii de sub fosta stăpânire austriacă. Incheiând d. ministru Nistor doreşte ca noul aşezământ să fie o adevărată vatră de cultură, la care să se încălzească toţi deopotrivă in veci. Frumoasa cuvântare a d-lui ministru Nistor este primită de asistenţă cu aplauze îndelungate. Deschiderea solemnă a noului obor întreaga asistenţă pleacă apoi in frunte cu clerul în procesie spre noul obor al oraşului Rădăuţi. Aici, pe o estrada de verdeaţă, în preajma unui prea frumos arc de triumf, soborul de preoţi în frunte cu P. C. S. S. arhimandritul C. C. Popovici oficiază un scurt serviciu divin. Ia cuvântul d. primar Gh. Papadiue arătând lupta ce s’a dus de multă vreme de către oamenii de bine ai oraşului pentru scoaterea târgului de vite din inima oraşului şi mutarea lui în alta parte, cerută imperios atât de igiena cât şi de înfăţişarea estetică a oraşului. In sfârşit străduinţele acestea au fost încununate de succes graţie concursului populaţiei şi solicitudinii deosebite a d-lui ministru Nistor şi a d-lui prefect Bancescu. Mulţumeşte în cuvinte bine simţite d-lui ministru Nistor, P. C S. păr. arhimandrit Popovici şi oaspeţilor distinşi, pentru că au binevoit a lua parte la această solemnitate care inaugurează o nouă epocă de înflorire a comerţului rădăucean. Apoi vorbeşte 5. păr. prota Cărbune făcând istoricul negoţului şi meseriilor din vechiul târg Rădăuţi şi lăudând cu cuvinte bine simţite activitatea rodnică a d-lui prefect Bancescu, care neobosit s’a străduit ca oraşul Rădăuţi să primească o piaţă nouă, încăpătoare şi mult mai potrivită cu situaţia sa de de oraş in înflorire şi capitală a viitoruluiui judeţ mărit. Încheie urând M. S- Regelui, care a luat sub oblăduirea sa blânnă şi înţeleaptă şi colţul acesta de Ţară, mulţi şi fericiţi ani. Corul Intonează Imnul Regal. Cuvântul d-lui ministru I. Nistor D. ministru Nistor arată într’o cuvântare inimoasă însemnătatea acestui act solemn pentru oraşul Rădăuţi, care este al doilea oraş din Bucovina ce priveşte numărul populaţiei şi mişcarea economică. De bună seamă oraşul acesta va căpăta o însemnătate şi mai mare, când pe urma legii pentru reforma administrativă, va deveni capitala unui judeţ mai mare şi va primi şi un tribunal. In consecinţă condiţiunile pentru desvoltarea oraşului la înălţimea arătată trebue create, înzestrându-l cu toate cele trebuitoare. Mutarea pieţii s’a impus cu rigurositate din mai multe motive binecuvântate şi s’a şi făcut. Iar cei nemulţumiţi cu această schimbare să-şi reamintească că nu locul e esenţialul comerţului, ci negustorul şi marfa. Negoţul acesta de vite trebuie să se facă exclusiv pe piaţă şi nu prin crâşme. Deci rămâne doar ca să se învingă resentimentele neplăcute parvenite din obişnuinţa cu vechea stare de lucruri. Aceasta se va face cu atât mai uşor, cu cât noi trebue să ne confrmâm în negoţ principiilor cerute de civilizaţia vremilor noastre. Piaţa trebue să devină un loc de libera concurenţă pentru toată lumea, nu un mijloc de exploatare în mâna câtorva privileghii Guvernul actual şi orice Român de bine se străduieşte să-i înveţe negustoria şi pe acei ce încă nu o cunosc. Ceia ce se va învăţa in şcoalele de comerţ şi de meserii, trebue să se valorifice pe piaţa care este chemată să fie şcoala practică. Aici vor concura toţi in libertate şi reuşita va fi a aceluia, care se va dovedi mai capabil, nu a profetului şi nici a privilegiatului din trecutul apropiat. Negoţul a fost şi el odată pe meleagurile acestea şi al Românilor, precum se vede din trecutul oraşului Suceava, ceea ce dovedeşte că şi Românul are aptitudini de bun negustor. Astăzi oricine în Ţara aceasta are dreptul să facă negoţ, liber şi nestingherit. Să se înfiinţeze bănci pentru micul negustor, societăţi mari , consum etc. etc. şi să se folosească în interesul întregului popor îndrumările folositoare ce se dau. In fine vreaua Rădăucenilor, ca noua piaţă să fie un loc de liber schimb pentru toţi acei, ce cinstiţi şi cu frica lui Dumnezeu muncesc în binecuvântata noastră ţară. Aplauze frenetice şi strigăte însufleţite de „Să trăiască“ au acoperit cuvintele d-lui ministru Nistor. Banchetul Serbările au luat sfârşit cu un banchet în noua „Casă Naţională“ la care au participat d-l ministru Nistor cu însoţitorii săi, I. P. C. S. arhimandritul CI. C. Popovici, reprezintanţii autorităţilor civile şi militare şi numeroşi cetăţeni ai oraşului Rădăuţi, intelectuali şi gospodari. Au ridicat toasturi: I. P. C. S. arhimandritul Clementie C. Popovici pentru M.S. Regele, S. S. păr. Cărbune pentru I. P. S. S. Mitropolitul şi pentru reprezintantul acestuia, I. P. C. S. arhimandritul Clementie Popovici, d. Dr. Puiu pentru d. ministru I. Nistor, relevând meritele-i deosebite pentru oraşul Rădăuţi şi d. ministru I. Nistor, care a arătat că în Ţara noastră şi în special în Bucovina o singură politică este îndreptăţită, anume cea naţională. Şi Răducenii să urmeze în marginele tuturor mişcărilor lor politice numai această politică. O veche dorinţă a judeţului Rădăuţi este ca prin stăruinţa bunilor Români şi cu ajutorul statului care să ia asupra-şi întreţinerea, să se înjghebe pe lângă liceul „Eudoxiu Hurmuzachi“ şi un internat mai încăpător care să poată primi un număr de elevi cât se poate de mare, deoarece actualul internat nu poate dispune de atâtea mijloace, ca să poată face faţă tuturor cerinţelor în vremea aceasta de criză de,locuinţe prin oraşe. In privinţa aceasta a internatului nu se poate admite ca din pricina unor ambiţiuni personale să sufere obştea. D. ministru închină paharul său pentru prosperitatea Rădăuţilor. A mai toastat d. prof. Tiron pentru d. prefect Bancescu şi S. S. păr. Reuţ pentru oaspeţii din Cernăuţi. O notă discordantă sau cuminţenie averescană. La cele spuse de d. ministru I. Nistor în legătură cu internatul din Rădăuţi, a ţinut să răspundă d-l Petre Teleagă învăţător în Rădăuţi şi mare averescan, declarând, cu pretenţii neghioabe de a fi autorizat de tot judeţul, că nu e nici o nevoie de sprijinul statului pentru lărgirea internatului de băieţi din Rădăuţi, care, după spusele d-sale, este suficient îngrădit de iniţiative particulară. Enormităţile d-lui Petre Teleagă au făcut o impresie detestabilă asupra Rădăucenilor şi ţăranilor de faţă şi au fost puse la punct în modul cuvenit de d. prefect Bancescu şi d. dir. Em. Isopescu, cari au arătat că iniţiativa particulară e departe de a întreţine un internat potrivit împrejurărilor locale şi că e o nebunie a respinge categoric orice sprijin din partea Statului.* D-l ministru Nistor a primit apoi mai multe deputaţiuni de săteni şi orăşeni, ascultându-le păsurile, dându-le sfaturi bune şi făgăduindu-le tot concursul organelor statului pentru îndeplinirea dreptelor lor cereri.* D-na prefect Bancescu a oferit apoi d-lui ministru, P. C. S. S. arhimandritul Clementie Popovici şi oaspeţilor cernăuţeni un ceaiu. In tot decursul acestor frumoase serbări d. ministru Nistor a fost călduros aclamat de poporul rădăucean, care prin felul cum l-a primit i-a dat dovezi de adâncă recunoştinţă şi dragoste cetăţenească pentru solicitudinea ce d. ministru Nistor a avut-o întotdeauna pentru oraşul şi judeţul Rădăuţi. Rep. 0 numire la Universitate Intr’unul din numerele trecute am pubicat după «Monitorul Oficial* No. 209 din 24 Septembrie 1924 numirea d-lui D . Traian R. Ionaşcu de profesor agregat la catedra de «Drept civil comparat» la Facultatea de drept din Cernăuţi. Deoarece unele ziare au publicat ştiri eronate în legătură cu această numire, publicăm, după «Monitorul Ofical» cu acelaş număr, şi raportul concludent al dlui ministru Dr. C. Angelescu. Raportul d-lui ministru al instrucţiunii către M. S. Regele. Sire, Având in vedere referatul direcţiunii învăţământului superior, privitor la concursul pentru ocuparea catedrei de «Drept civil comparat» dela facultatea de drept din Cernăuţi; Având în vedere dispoziţiunile art. 84 din legea învăţământului secundar şi superior, cari dau dreptul ministerului de a face numirea la universitate, în caz când dosarul lucrălor n’a fost înaintat în intervalul de timp, prevăzut în acest articol. Având în vedere că dosarul privitor la concursul de drept civil comparat de facultatea judică din Cernăuţi n’a sosit decât abia la 10 Iunie 1924, deşi din urma invitaţiunilor legale, el trebuia să se afle la minister cel mai târziu, până la 6 Mai 1924. Având în vedere interesul superior al învăţământului, care cere ca fiecare catedră universitară să fie ocupată în mod efectiv de un specialist (titular), iar la Cernăuţi un sngur domn profesor deţine actualmente trei catedre de drept civil, printre cari şi catedra în chestiun. Având un vădere că d. Traian R. Ionaşcu, dr. şi laureat in drept din Paris, foarte elogios apreciat de profesorii străini, posedă lucrări ştiinţifice tipărite după cum cere art. 83, aln. a de lege cari dovedesc o neîntreruptă preocupre ştiinţifică. Având în vedere că d-sa a funcţionat timp de un an de zile (1923—1924) ca profesor suplinitor, recomandat de unanimitatea consiliului profsoral din Cernăuţi, la catedra de drept internaţional dela facultatea de drept ai localitate, unde s’a manifestat în mod cu totul deosebit, după informaţiile ce ni s’au dat de înşişi profesorii facultăţii şi ca a suplinit in mod satisfăcător catedra de drept civil a dlui profesor Matei Cantacuzino dela facultatea juridică din laşi in anul 1923. Având în vedere că dispoziţiunile art. 84 care conferă ministerului dreptul de numire îşi găseşte la cazul de faţă o aplicaţiune legitma prin întrunirea tuturor postulatelor legale în persoana d-lui Ionaşcu. Având în vedere și referatul contenciosului, pus pe temeiul No. 55.995 din 10 Iunie 1924 , Subsemnatul v ne cu cel mai profund respect a ruga pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret pentru numirea d-lui Traian Ion şi ca profesor agregat la catedra de drept civil comparat aflată vacantă la facultatea juridică din Cernăuţi. Sunt cu cel mai profund respect Sire,x Al Maiestăţii Voastre Prea supus şi prea plecat servitor, Ministrul instrucţiunii Dr. C. Anghelescu No. 55.995. 1924, Iunie 10-(«Monitorul Oficial» No. 209 din 24/1X 1924) Concertul orhestrei poloneze Orhestra militară a regim. 36 din Varşovia care se găseşte în drum spre casă, venind din Constantinopol, a dat Sâmbâ seara la Teatrul Naţional din Cernăuţi un concert cu o variată şi foarte bogată programă. In publicul din Cernăuţi, care de multă vreme n’a mai avut un astfel de prilej muzical, — ultima dată un asemenea deliciu de audiţie ni l-a dat orhestra din Bucureşti de sub conducerea maestrului Nedbal — concertul oaspeţilor polonezi a trezit un viu interes. Publicul a venit în număr foarte mare la concert. Orhestra militară poloneză se compune din 60 de persoane şi este condusă de d. maior A. Sielski, care mănueşte admirabil bagheta. Audiţia a început cu Imnul Regal român, executat cu căldură şi o deo-